caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

De ce este România necompetitivă?

de (3-3-2013)
2 ecouri

Nicolae-TaranDupă cum este cunoscut, exporturile companiilor româneşti au totalizat anul trecut 45,043 miliarde de euro, iar valoarea importurilor din aceeaşi perioadă a fost de 54,607 miliarde de euro (Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă Nr.36/11 februarie 2013).

Ţinând cont că tot anul trecut valoarea dobânzilor şi a rambursărilor plătite în contul datoriei externe totale a României a atins nivelul record de 50, 538 miliarde de euro (Banca Naţională a României, Datoria externă), rezultă că serviciul datoriei a depăşit cu 12,2% (!) valoarea totală a exporturilor, ceea ce, din câte ştiu, nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria României. Din acest motiv cred că ar fi deosebit de utilă o clasificare a competitivităţii companiilor româneşti pe pieţele externe la nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti.

                                                                                                                  2012 (1,01 – 31,08)
 Populaţie   Salariaţi  Exporturi                ( mii euro)  Importuri   (mii euro) Exporturi/locuitor    (euro/persoană)
Argeş      591 353    133 031   2 936 767   2 025 701 6 657
Timiş      650 544    214 997   2 787 735   2 284 306 4 285
Arad      409 072    119 954   1 422 131   1 328 110 3 476
Sibiu      375 992    117 873   1 224 503   1 198 189 3 257
Bucureşti   1 677 985    905 891   5 101 740 10 961 859 3 040
Braşov      505 442    159 855   1 318 043   1 264 378 2 608
Constanţa      630 679    176 881   1 635 044   2 317 553 2 592
Ilfov      364 241    113 030      919 198   2 484 403 2 523
Bihor      549 752    154 933   1 342 957   1 380 815 2 443
Olt      415 530      64 406      843 085      448 879 2 029
Alba      327258      78 027      612 983      279 256 1 873
Satu Mare      329 079      72 522      566 664      599 615 1 722
Galaţi      507 402    108 040      680 232      656 531 1 341
Bistriţa-Năsăud      277 861      58 282      368 667      289 753 1 327
Prahova      735 883    168 201      958 529   1 448 616 1 303
Maramureş      461 290      94 354      564 229      403 554 1 223
Sălaj      217 895      43 099      252 576      167 915 1 159
Tulcea      201 468      41 134      213 513      176 936 1 060
Călăraşi      285 107      42 295      274 544      150 373    963
Mureş      531 380    124 139      506 366      696 768    953
Cluj      659 370    202 085      604 791   1 096 985    917
Dâmboviţa      501 996      74 264      452 330      298 345    901
Covasna      206 261      45 285      183 504      184 775    890
Hunedoara      396 253    110 202      350 186      347 735    884
Buzău      432 050      79 658      359 876      310 956    833
Vâlcea      355 320      77 887      247 287      192 655    696
Neamţ      452 900      76 716      300 064      218 442    662
Brăila      304 925      67 124      194 138      177 379    637
Iaşi      723 553    146 664      447 384      480 153    618
Harghita      304 969      65 430      178 206      245 136    584
Caraş-Severin      274 277      52 995      137 888        87 353    503
Botoşani      398 932      50 398      168 832      148 330    432
Ialomiţa      258 669      43 119      111 788      129 558    432
Bacău      583 590    106 272      239 200      294 623    410
Mehedinţi      254 570      41 821      101 781        61 424    400
Suceava      614 451      95 851      215 865      243 854    351
Vrancea      323 080      53 215      112 120      114 517    347
Dolj      618 335    121 844      194 970      396 897    315
Giurgiu      265 493      32 778        87 887      120 833    310
Teleorman      360 178      50 850      108 438        91 405    301
Vaslui      375 151      51 437      109 173        78 735    297
Gorj      334 231      75 074        35 505        31 931    106
Nivel  naţional 19 043 767 4 660 476 29 470 719 35 915 331 1 547

Surse de date: 1. Institutul Naţional de Statistică, Buletin statistic lunar judeţean, 10/2012; 2.Comisia Centrală Pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, Comunicat de presă, 24 august 2012.

Într-adevăr, datele anterioare reflectă cu claritate principala disfuncţie a economiei româneşti din ultimii 23 de ani: gradul redus de  competivitate a companiilor româneşti pe pieţele externe. Ori, cuantificând competivitatea la export prin valoarea agregată a excedentelor comerciale, rezultă că în prezent doar companiile din Argeş, Timiş, Arad, Sibiu, Braşov, Olt, Alba, Galaţi, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj, Tulcea, Călăraşi, Dâmboviţa, Hunedoara, Buzău, Vâlcea, Neamţ, Brăila, Caraş-Severin, Botoşani, Mehedinţi, Teleorman, Vaslui şi Gorj sunt mai mult sau mai puţin competitive la export, în timp ce companiile din Bucureşti, Constanţa, Ilfov, Bihor, Satu Mare, Prahova, Mureş, Cluj, Covasna, Iaşi, Harghita, Ialomiţa, Bacău, Suceava, Vrancea, Dolj şi Giurgiu sunt necompetitive la export. Clasificând acum entităţile administrative menţionate în funcţie de valoare excedentelor sau a deficitelor comerciale realizate în primele 8 luni din anul trecut, rezultă că Argeşul, Timişul, Oltul, Alba şi Dâmboviţa sunt judeţele cu cea mai mare competivitate pe pieţele externe, în timp ce Bucureştiul, Ilfovul, Constanţa, Prahova şi Clujul sunt entităţile administrative cu cea mai redusă competivitate pe pieţele externe. Evident, valoarea excedentelor comerciale realizate în primele 8 luni ale anului trecut de companiile din Argeş, Timiş, Olt şi Alba (2,292 miliarde de euro) a fost cu mult mai mică (25%) comparativ cu cea a deficitelor comerciale înregistrate în aceeaşi perioadă de companiile din Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Prahova şi Cluj (9,090 miliarde de euro).

Dar de ce companiile din Argeş, Timiş, Olt şi Alba sunt cu mult mai competitive pe pieţele externe comparativ cu companiile din Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Prahova şi Cluj? În opinia mea, nivelul ridicat al competitivităţii pe pieţele externe al companiilor din Argeş, Timiş, Olt şi Alba este o consecinţă mai ales a faptului că autorităţile locale din aceste entităţi administrative s-au implicat cu dăruire şi competenţă în demararea şi realizarea unor investiţii intensive în capital finanţate de companii multinaţionale de mare prestigiu: în special din Franţa, în cazul Piteştiului şi al judeţului Argeş, respectiv din Germania, Italia şi SUA, în cazul Timişoarei şi al judeţului Timiş. Spre deosebire, în cazul Bucureştiului, Ilfovului, Constanţei, Prahovei şi Clujului, implicarea autorităţilor locale în susţinerea unor proiecte strategice de retehnologizare sau de înnoire a infrastructurii productive a fost sparadică sau a lipsit cu desăvârşire.

Cazul Clujului este cel mai semnificativ din acest punct de vedere. Astfel, în timp ce la Timişoara autorităţile locale au ”pariat” pe companii multinaţionale germane extrem de fezabile din punct de vedere tehnologic, comercial şi financiar, autorităţile clujene au preferat ofertele investiţionale ale unor companii ”cu o bună imagine” care au promis mult, dar n-au reuşit absolut nimic pentru că nu erau competitive pe termen lung. Rezultatul? În timp ce exporturile judeţului Timiş au crescut în primele 8 luni din 2012 cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent (2 787,735 milioane de euro versus 2 424,146 milioane de euro), în cazul Clujului exporturile din primele 8 luni ale anului trecut au scăzut cu 62,3% (!) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (604,791 milioane de euro versus 1 603,434 milioane de euro). Quod erat demonstrandum!

De ce este, deci, România necompetitivă pe pieţele externe? Pentru că nu exportă suficient. Şi de ce nu exportă ? Pentru că este necompetitivă…

PS. Titlul acetui text reprezintă o parafrază inspirată de titlul unei cărţi excepţionale: Lucian Boia, De ce este România altfel?, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.

Timişoara, 27 februarie 2013                                                                    Dr. Ing. Nicolae Ţăran

Ecouri

  • Sorin Paliga: (4-3-2013 la 10:39)

    Ecourile au noimă numai dacă autorul reacționează și dialoghează cu noi. La precedenta încercare, am dialogat cu oricine altcineva, dar nu cu autorul.

  • Sorin Paliga: (4-3-2013 la 15:23)

    Autorul cultivă un nou stil în publicistica românească: bocetul economic, lamentul financiar. Nu dă soluții, nu ne spune cum rezolvăm aceste probleme, ne propune să bocim la capul mortului. Îl îmbălsămăm deja?



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Menuet

Am placerea sa va reproduc retete ale apropiatilor mei.

Închide
18.97.9.175