Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Legea Dării în plată, anticapitalismul şi populismul electoral

de (30-1-2016)
54 ecouri

 
Subiectul acestui articol este proiectul de lege cu numele ciudat de Darea în plată, care îi permite unui debitor al unei bănci cu un credit garantat cu ipotecă să-i predea băncii imobilul său ipotecat, din proprie iniţiativă şi fără nici o verificare prealabilă, fiind astfel eliberat de orice datorii ulterioare.

Cadrul „legal” şi comentarii asupra acestuia

Pe scurt, legea a fost adoptată de Parlament la sfârşitul lunii noiembrie 2015, a fost trimisă preşedintelui K. Iohannis spre promulgare şi a fost retrimisă de acesta forului legislativ pentru reexaminare. Acesta din urmă va rediscuta legea începând cu 1 februarie curent.

Articolul 3 al acestei legi stipulează că:

– Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege. (1)

În articolul 3 citat este folosit termenul de „derogare”, deoarece Codul civil prevede după cum urmează:

Codul civil. Articolul 1492: Darea in plata
(1) Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea datorata, chiar daca valoarea prestatiei oferite ar fi egala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la aceasta. In acest din urma caz, obligatia se stinge atunci cand noua prestatie este efectuata. (2)

Se constată cu uşurinţă că proiectul noii Legi a dării în plată contravine Codului civil, deoarece înlocuieşte o prestaţie, şi anume suma nerestituită din credit, cu o alta, şi anume imobilul asupra căruia există o ipotecă a băncii. Pentru acest motiv a fost introdus în noua lege termenul de «derogare», care nu ar trebui să înşele pe nimeni, deoarece este vorba, nici mai mult, nici mai puţin, decât de o aplicare retroactivă a acestei noi «legi». Retroactivitatea se referă la faptul că s-ar aplica în prezent prevederi legale care nu au existat în trecut, în momentul semnării contractelor între viitorii creditori şi băncile respective.

Ce spune Constituţia României?

ARTICOLUL 15
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. (3)

Constatăm că legea de bază a ţării spune clar că «legea dispune numai pentru viitor». Orice încercări de a ocoli această prevedere pune sub semnul întrebării valabilitatea protecţiei de către lege a unor contracte încheiate în mod legal în trecut.

Istoric şi consecinţe

Noua lege se referă la credite care sunt de tipul creditelor imobiliare, împrumuturi luate de la bănci de persoane private pentru a achita costurile unor locuinţe achiziţionate. Pe scurt, banca plătea foştilor proprietari ai imobilelor preţul acestor imobile, iar noii proprietari (deveniţi creditori al băncii) se obligau, printr-un contract de lungă durată, să restituie băncii sumele împrumutate (din care s-a scăzut avansul), plus dobânda stabilită la încheierea contractului.

Motivul invocat de creditori pentru a se debarasa de locuinţele pe care, explicau ei, nu le mai pot plăti, a fost aşa numita criză a francului elveţian. La începutul anului 2015 Banca Naţională a Elveţiei a renunţat să mai susţină în mod artificial cursul monedei Euro al UE, după ce a înregistrat mari pierderi. Aceasta a dus la scumpirea francului elveţian în raport cu Leul şi, prin aceasta, la scumpirea pentru cetăţenii din România a creditelor luate de aceştia în franci elveţieni de la bănci.

Motivele pentru care creditorii băncilor au ajuns să dorească să le predea băncilor locuinţele lor sunt, în realitate, mai vechi şi mai adânci. Ele rezidă în boom-ul care a durat circa 10 ani al preţurilor locuinţelor, boom care a culminat în anul 2008, după care a urmat o corectură drastică. Creşterea preţurilor în intervalul menţionat a fost una ameţitoare, de cam 24 de ori, adică de 2400%. Ca exemplu, preţul mediu al unui apartament de două camere din Bucureşti ajunsese, de la 5000 € în anul 1998, la 120.000 € în anul 2008, pentru ca să scadă la 75.000 € în anul următor şi la 65.000 € în 2013 (4).

În aceste condiţii a devenit practic imposibil să vinzi pe piaţă o locuinţă contractată în perioada 2007-2008, deoarece nimeni nu se arăta doritor să preia locuinţe cu datorii la bancă ce depăşesc de departe noua valoare pe piaţă a locuinţelor respective. Având în vedere că creditorii au reuşit deseori să negocieze cu băncile avansuri foarte mici, şi chiar dacă au plătit timp de 8–9 ani cele prevăzute băncilor, a devenit mult mai convenabil să se debaraseze cu orice chip de relativ noile lor locuinţe.

Legea Dării în plată a fost introdusă în parlament de deputatul Partidului Naţional Liberal (!) Daniel-Cătălin Zamfir. Ea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor cu rezultatul uimitor de 233 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, un rezultat ceauşeschian. Este o cvasi-unanimitate „înduioşătoare”, într-o perioadă pre-electorală agitată.

Autorul legii, avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut pentru numeroasele sale procese (de tip class action) declanşate împotriva băncilor comerciale private, candidat eşuat la alegerile prezidenţiale din 2009 şi la poziţia de parlamentar în 2012, a declarat triumfător:

«Cei 950 de mii de rumâni (în sens de persoane legate de glie) vor putea redeveni cetăţeni români cu drepturi. Băncile care s-au obişnuit să fie apărate de toţi avocaţii şi pseudo-avocaţii din lume vor învăţa să ne respecte». (5)

Nu poate să ne scape faptul că este vorba aici de „rumâni”, confruntaţi din nou (după tragicul an 1907) cu tradiţionalii ciocoi, adică veneticii, aşa cum sunt considerate de mulţi şi băncile româneşti, în marea lor majoritate filiale ale unor instituţii bancare din străinătate.

Posturile de TV, de exemplu Antena 3, s-au angajat masiv în favoarea noii legi, atât prin comentariile propriilor lor jurnalişti, cât şi a invitaţilor lor, precum Ilie Şerbănescu, profesor, economist, fost ministru şi adept cunoscut al teoriei că România se află sub papuc străin.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a fost însă foarte clar cu privire la consecinţele acestei legi:

„Este subminata viabilitatea activitatii bancare”, a spus Isarescu intr-o conferinta de presa. El a reamintit ca banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt banii deponentilor, care isi asteapta banii inapoi impreuna cu o dobanda, nu sub forma de „ferestre, case, acoperisuri”. Guvernatorul a punctat ca bancile nu urmaresc acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere. (6)

Avertismentele acestuia încep să se adeverească :

Raiffeisen Bank, care la finele anului 2014 ocupa locul patru în sistem în funcţie de active, a decis recent să majoreze avansul pentru creditele ipotecare standard în lei de la 15% la 35% şi pentru cele în euro de la 15% la 40% „până la clarificarea legislaţiei cu impact în domeniul împrumuturilor cu garanţie imobiliară“. Şi alte bănci analizează diferite scenarii de modificare a politicilor de creditare imobiliare în funcţie de forma finală a legii dării în plată, inclusiv prin majorarea avansului solicitat în cazul creditelor ipotecare, scrie Ziarul Financiar. (7)

Deoarece legea va fi adoptată, într-o formă sau alta, cei care vor câştiga vor fi cei care şi-au asumat riscuri ridicate pe baza unor previziuni greşite şi care vor putea să transfere pierderile lor către bănci, acestea devenind pierderile băncilor.

Cei care vor pierde vor fi finalmente nu numai cei (privaţi, firme) care au şi vor avea nevoie, din diferite motive, de sprijinul băncilor, dar şi populaţia în general, deoarece investitorii vor ţine seama de faptul că investiţiile lor prezintă un grad sporit de risc din cauza instabilităţii legislaţiei.

Referinţe

(1) Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite
(2) Codul civil, Articolul 1492: Darea în plată
(3) Constituţia României, Art.15, alinet 2
(4) Ce riscuri aduce în bilanţul băncilor legea privind „darea în plată“, Ziarul financiar, 27 nov. 2015
(5) BREAKING NEWS. Legea dării în plată, ADOPTATĂ cu 233 de voturi de plenul Camerei Deputaților, Pagina de Bănci, 25 nov. 2016
(6) Zamfir, initiatorul legii darii in plata: „Legea priveste doar persoanele fizice consumatori nu si profesionistii”, HotNews, 22 ian. 2016
(7) Un român vrea să-şi cumpere un apartament prin credit ipotecar. SURPRIZA pe care o are…, Gândul, 29 ian. 2016

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • George Petrineanu: (3-2-2016 la 14:49)

    „[…]aşa numita criză a francului elveţian. La începutul anului 2015 […] scumpirea francului elveţian în raport cu Leul şi, prin aceasta, la scumpirea pentru cetăţenii din România a creditelor luate de aceştia în franci elveţieni de la bănci.”

    Consumatorii români nu aveau experienta in privinta modalitatilor de a lucra cu credeite bancare si cu operatiuni bancare in general.

    Este regretabil ca nu a existat o informare publica eficienta emista din timp, astfel ca fiecare sa inteleaga ca un credit luat in alta valuta decit cea in care iti iei salariul (sau alte venituri) poate sa duca la ruinare. Acelasi lucru s-a petrecut in Islanda unde s-au facut credite imobiliare in euro.

    O modalitate ar fi fost, pe linga informare publica, sa fi inclus obligatia bancii de a informa solicitantul de credit la solicitarea creditului. Un simplu paragraf pe care functionarul bancii il citea si explica clientului si o casuta de bifat in care acesta confirma ca a inteles.

    Nu ar fi presupus o mare limitare a libertatii bancilor, poate doar cu rezerva ca unele banci ar fi pierdut potentiali clienti dintre cei care doreau numai credit in valuta si nu in lei.

    Un alt fenomen cu risc de revolte sociale a fost dupa revolutie proliferarea jocurilor piramidale. Din cite stiu, acestea sint interzise in foarte multe tari.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 8 Nu-mi place 3

  • Victor Manta: (3-2-2016 la 17:46)

    >Consumatorii români nu aveau experienta in privinta modalitatilor de a lucra cu credeite bancare si cu operatiuni bancare in general. Este regretabil ca nu a existat o informare publica eficienta emista din timp, …

    Constat din răspunsul de mai jos că BNR, instituţie a statului român, şi-ar fi făcut din vreme datoria, dupa cum urmează:

    Răspunsurile direcţiilor de specialitate din BNR la întrebările punctuale adresate de membrii Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, ședinţa din 21.01.2015 (v. http://www.bnr.ro/Raspunsurile-directiilor-de-specialitate-din-BNR-12055.aspx):

    Întrebare:
    Când a început BNR să avertizeze asupra creditelor în franci elvețieni că sunt potențial periculoase? Câți bani a cheltuit și cât efort a depus BNR pentru a avertiza populația asupra riscului creditelor în franci elvețieni înainte de apariția crizei în Europa (2008) și în România (2009)?

    Răspuns:
    În ultimii 10 ani, în mod constant, BNR a avertizat în mod public asupra riscurilor aferente împrumuturilor în valută, inclusiv cele în CHF, în cazul persoanelor cu venituri în altă monedă decât cea a creditului. Aceste avertizări repetate au fost diseminate pe mai multe canale de Comunicare

    BNR a folosit mijloacele de comunicare ce îi stăteau la dispoziţie. Ar fi de studiat ce au făcut cu aceste informaţii alte organe ale statului, dar şi mass media.

    >O modalitate ar fi fost, pe linga informare publica, sa fi inclus obligatia bancii de a informa solicitantul de credit la solicitarea creditului. Un simplu paragraf pe care functionarul bancii il citea si explica clientului si o casuta de bifat in care acesta confirma ca a inteles.

    M-aş mira ca băncile să nu o fi făcut-o, deoarece a) este o chesiune de prudenţă şi pentru bănci şi b) era vorba de filiale locale ale unor banci străine, cu experienţă în materie. Desigur că câteva exemple concrete ar fi lămuritoare.

    >Nu ar fi presupus o mare limitare a libertatii bancilor, poate doar cu rezerva ca unele banci ar fi pierdut potentiali clienti dintre cei care doreau numai credit in valuta si nu in lei.

    Aici ar trebui analizat de ce clienţii băncilor au preferat creditele în valută. Un motiv major a fost că creditele în valută erau oferite de bănci la dobânzi considerabil mai mici decât cele în RONi.

    Aceasta induce ideea că RON-ul li se părea băncilor o monedă cu risc mai mare, ceea ce şi-ar găsi confirmarea în faptul că moneda naţională s-a devalorizat puternic în timp în raport cu toate valutele de referinţă.

    Această devalorizare generală ar putea fi consecinţa politicii BNR de devalorizare a RON-ului, cu avantajul că aduce mai multă valută în ţară (în special de la românii din strănatate) şi ieftineşte exporturile din România.

    Aş observa în încheiere că diverse bănci din România au lansat (desigur că sub presiunea proiectului de lege discutat aici) programe de conversie a creditelor din CHF în RONi. Câteva exemple:

    Bancpost, subsidiara locală a grupului elen Eurobank, propune clienţilor cu credite ipotecare în franci elveţieni conversia în lei, fără costuri de administrare a împrumutului sau de analiză. Cursul de schimb luat în calcul va fi cel de la data realizării conversiei, iar în primii trei ani dobânda va fi de 1,5% pe an. … Pe lângă Bancpost, şi Volksbank, banca preluată de Banca Transilvania, mai are o ofertă de conversie care se adresează tuturor clienţilor cu credite în franci.

    http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/clientii-bancpost-cu-credite-ipotecare-in-franci-pot-cere-conversia-in-lei-14710960

    OTP Bank Romania a lansat, in decembrie 2015, un program de conversie dedicat creditelor in CHF, bazat pe solutii personalizate, pe termen lung.

    http://www.bankingnews.ro/otp-bank-clauze-abuzive-conversie-chf.html

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 9

  • Alexandru Leibovici: (3-2-2016 la 18:48)

    ACUM a publicat acum un an un articol al lui Ştefan Moişanu intitulat „Rolul examenului şi creditul în franci elveţieni”. Iată un amplu extras:

    …noi avem o tradiţie bogată în a încerca să ignorăm realitatea în numele egalizării. Şi egalizarea se face întotdeauna la cel mai mic numitor comun…

    Consider că scandalul creditelor în franci elveţieni este rezultatul unei situaţii similare celei din învăţământ, şi e momentul acum să fim fermi şi să nu repetăm aceeaşi greşeală. Toţi ne-am dorit o casă, o maşină; finanţarea pentru ele a luat forma unui examen care a testat pregătirea, maturitatea cunoştinţelor financiare şi a bunul simt în viaţă, pe care din păcate mulţi l-au picat. Să faci credit într-o valută relativ exotică pentru a cumpără o proprietate de multe ori supraevaluată, cu o îndatorare de 75% pe 30 de ani arată doar multă dorinţa de a avea o casă şi prea puţin studiu care să îţi permită asta.

    Slaba pregătire financiară (la nivel elementar) este demonstrată chiar de Dl Cătălin Voievozeanu, reprezentantul grupului clienţilor cu credite în franci elveţieni. Într-o emisiune de acum câteva zile, la care era invitat împreună cu Dl Adrian Vasilescu, a debitat câteva inepţii colosale. Citez aproximativ: “cred că băncile nici nu aveau franci de fapt, că eu am retras creditul în lei”. Fals, după aprobarea creditului avea un cont în franci şi unul în lei. A făcut un ordin de schimb valutar şi i-a convertit în lei pe care apoi i-a folosit. Este imposibil să fi fost altfel. De aceea, lună de lună, cumpără franci să dea înapoi, pentru că a împrumutat franci. Imaginea domniei sale că banca trebuia să aibă fizic un maldăr de franci pentru a îi putea împrumută suma arată cât de puţin înţelege dintr-un mecanism bancar elementar. Degeaba a încercat Dl Vasilescu să îi explice că în condiţiile în care la acea vreme dobânda la lei era de peste 18% şi la franci elveţieni în jur de 5%, ar fi fost o prostie din partea băncii să îi dea lei la dobânda de franci.

    O altă naivitate este declaraţia D-lui Voievozeanu că banca l-a silit să ia credit în franci elveţieni pentru că nu se încadra la alt tip de credit. Nu domnule, nu v-a silit banca, veniturile dv. nu vă permiteau să va finanţaţi cu instrumente standard, sigure, casa pe care o visaţi. E crud şi nedrept, dar asta era realitatea. În aceste condiţii aţi apelat la un instrument financiar de risc ridicat.

    Se face analogia între creditele în franci elveţieni şi un medicament toxic. Şi se invocă responsabilitatea celor care au administrat acest medicament unor pacienţi nepregătiţi. Am o noutate, toate medicamentele sunt toxice. De aceea există conceptul de doză care stabileşte un maxim local al efectelor benefice în raport cu cele adverse. În termeni financiari, doza se numeşte cumpătare. Nu este vinovat cel ce pune pe piaţă medicamentul, ci cel care, abuzând de el, îşi pune viaţa în pericol. Prospectul a existat, atât BNR cât şi multe alte voci au spus în repetate rânduri că a contracta un credit în altă valută decât cea în care ai veniturile reprezintă un risc enorm şi o asemenea soluţie trebuie folosită cu moderaţie. Asemenea avertismentelor de pe ţigări, aceste voci au fost ignorate.

    Şi de multe ori obţinerea unor “doze” mai mari decât cele sănătoase a fost făcută în deplină cunoştinţă de cauza, prin fraudă (şpagă la evaluator să declare o valoare mai mare a imobilului, cărţi de muncă umflate artificial pentru câteva luni, etc.). La fel ca în cazul fumătorului ce trage din ţigară când deja tuşeşte aţi spus, lasă, o să fie bine, nu o să mi se întâmple mie. Ei bine, s-a întâmplat.

    Suntem acum ajunşi în acest impas. Pe de o parte, tragedia celor ce nu îşi mai pot plăti ratele şi se văd în pericol de a fi aruncaţi în stradă e reală. Pe de altă parte, munca şi studiul celor care au fost chibzuiţi şi informaţi nu pot fi trecute în irelevantă printr-o subvenţie arbitrară. Indiferent ce soluţie se va găsi, sper să nu asistăm la încă o anulare a sistemului prin care performanţă este răsplătită.

    … Prin pervertirea modului în care funcţionează creditarea bancară ne vom alege cu blocajul sistemului. În fond, eu de ce mi-aş mai plăti mâine rata? Şi banca, ştiind că sunt predispus să fac asta şi să fiu sprijinit de stat în acest demers, de ce mi-ar mai da bani? Şi, când economia se va prăbuşi astfel prin dispariţia sursei principale de finanţare, ce folos că vi s-au refinanţat în lei la un curs milostiv creditele în franci, ajutorul de şomaj tot nu va acoperi rata.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 9

  • Victor Manta: (3-2-2016 la 22:05)

    Cauza principală a problemelor legate de rambursarea creditelor imobiliare rezidă în scăderea abrupta a preţurilot locuintelor in 2008, scădere care a continuat până recent. Iată un exemplu edificator:

    „O analiza bazata pe statistici generate de site-ul anunturiparticulari.ro, care a luat in calcul toate ofertele imobiliare din Bucuresti, publicate de particulari in presa si pe Internet in ultimii 8 ani, arata ca suma medie platita pentru o garsoniera in primavara lui 2008 era suficienta pentru achizitionarea a trei astfel de locuinte la sfarsitul lui februarie 2015”.

    http://www.business24.ro/imobiliare/preturi-apartamente/cicatricele-crizei-imobiliare-cat-costa-acum-un-apartament-luat-cu-120-000-de-euro-in-2008-1556099

    Această scădere abruptă, care este ilustrată pe larg în articolul se mai sus, este cea care îi determină pe debitorii băncilor să se debaraseze cât mai repede de locuinţele lor, a căror preţ pe piaţă a scăzut la până la o treime din valoarea la care au fost cumpărate.

    Pentru a se elibera cu orice chip de obligaţiile faţă de bănci orice argumente sunt binevenite, ca de exemplu creşterea francului elveţian, lipsa de experienţă în materie de creditări sau insuficienta informare din partea băncilor cu privire la riscuri.

    Legea Dării în plată a găsit ţapul ispăşitor, şi anume băncile, drept care le pune la plată pentru erorile care se datorează implicării clienţilor lor în afaceri speculative, cu sume considerabile şi riscuri ridicate.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 9

  • Alexandru Leibovici: (4-2-2016 la 00:27)

    @Victor

    > Cauza principală a problemelor legate de rambursarea creditelor imobiliare rezidă în scăderea abrupta a preţurilot locuintelor in 2008, scădere care a continuat până recent.

    Cu alte cuvinte : în 2008 s-a spart bula imobiliară românească. Adică preţurile caselor au crescut vertiginos înainte de 2008 (poate din cauza creditelor uşor de obţinut), iar criza subprime a declanşat şi spargerea bulei imobiliare româneşti, aşa cum a scos la iveală şi multe alte investiţii greşite (şi escrocherii).

    Altceva. Ştefan Moişanu, autorul articolului citat, spune că, pentru creditele imobiliare dobânzile erau de 5% pentru împrumuturile în franci elveţieni (CHF) şi 18% pentru RONi.

    Dobânzile trebuie să acopere :

    – riscul pe care şi-l asumă banca (că nu va fi rambursată),
    – riscul inflaţiei (banii pe care îi va primi banca, eşalonaţi pe 10-20-30 de ani, va avea valoare mai mică decât suma împrumutată iniţial), apoi
    – cheltuielile administrative şi
    – câştigul băncii (de fapt al investorilor băncii)

    Inflaţia anuală a francului elveţian a fost şi este în medie de 1% (v. aici).

    Inflaţia leului a fost de 110% pe an între 2004 şi 2008 (v. aici). Dacă banca şi-a calculat dobânda la un credit făcut prin 2008 ţinând cont de inflaţia din anii anteriori, atunci o dobândă de 18% este extrem de generoasă. Dacă leul ar fi scăzut cu aceeaşi viteză şi în anii următori, atunci banca şi-ar fi pierdut mai toţi banii, iar clientul ar fi trebuit să plătească foarte puţin, dacă socotim în lei constanţi. Aşa că un împrumut în RONi ar fi fost extrem de rentabil pentru client. Numai că inflaţia după 2008 a fost de cam 5% pe an, aşa că şi împrumutul în RONi ar fi fost o afacerea foarte proastă (dobândă de peste 10% pe an în bani constanţi!)… dacă dobânda rămânea aceeaşi – 18%. Dar poate că dobânda cerută de bănci era indexată la inflaţie…

    La împrumuturi în CHF… dobânda de 4-5% nu este enormă, numai că RON-ul – moneda în care clientul îşi primeşte venitul – a scăzut faţă de CHF cu 50%, deci suma pe care clientul trebuie s-o restituie băncii este, în RONi, dublă faţă de cît a împrumutat. Deci în această variantă, tragedia clientului se datorează şi devalorizării RON-ului faţă de CHF (şi faţă de toate celelalte valute străine).

    În ambele cazuri mai acţionează şi fenomenul semnalat de Victor şi pe care l-am amintit la început: valoare de piaţă a caselor a scăzut, după 2008, foarte mult, la 1/2 sau 1/3 din valoarea iniţială. Aşa că oamenii s-au trezit că ce le-a rămas să mai plătescă băncii este (mult) peste valoarea actuală a casei, aşa că ar fi mai câştigaţi chiar dacă ar înceta plata ratelor pentru casa lor actuală şi ar face un împrumut pentru o alta, de acelaşi confort, dar mai ieftină. Iar dacă, aşa cum prevede noua lege, mai pot vinde băncii casa actuală, iar banca nu poate refuza, sunt dublu câştigaţi.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 10

  • Victor Manta: (4-2-2016 la 04:27)

    >Iar dacă, aşa cum prevede noua lege, mai pot vinde băncii casa actuală, iar banca nu poate refuza, sunt dublu câştigaţi.

    Mai precis, proiectul legii spune că: … debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, …

    Cu alte cuvinte, debitorii din România vor putea face în mod legal ceea ce în perioada crizei recente din SUA făceau în mod ilegal proprietarii unor case care şi-au pierdut mult din valoare şi pe care nu au putut să le achiziţioneze decât deoarece erau, indirect, încurajaţi şi sprijiniţi de stat în obţinerea unor credite ieftine şi cu puţină acoperire.

    Cum nu aveau mare lucru de pierdut, proprietarii cu pricina au pus cheile caselor lor în câte un plic şi l-au trimis prin poştă băncilor de la care au luat creditul ipotecar, după care dispăreau fără a lăsa urme în imensa lor ţară. Această manevră a căpătat numele de „jingle post”, adică de poştă zdrăngănitoare.

    Nu m-ar mira ca cei din România care vor profita de noua lege pentru a scăpa de casele lor se vor trezi cu câte o tinichea zdrăngănitoare agăţată de ei de bănci, cu consecinţele de rigoare pentru credite viitoare, şi eventual nu numai pentru ele.

    În SUA există o evaluare numită „credit score”, a cărei consecinţă este: A bad credit score can cost you a mortgage, credit card or even a job.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 10

  • Ghita Bizonu': (6-2-2016 la 13:27)

    Propun ca la rubrica „Ce părere aveţi despre acest articol?” sa mai puneti unul : „Inexact!”

    De ce?

    Pentru ca daca este sa ne luam dupa

    Codul civil. Articolul 1492: Darea in plata
    (1) Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea datorata, chiar daca valoarea prestatiei oferite ar fi egala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la aceasta. In acest din urma caz, obligatia se stinge atunci cand noua prestatie este efectuata.

    observam ca de fapt debitorul, in cazul de fata banca, cere doua prestatii :
    – plata in continuare cu bani (pesin, gheata, cash) a datoriei
    – preluarea gajului, recte a imobilului ipotecat.

    Cam specios ? DA! Dar nu mai putin specios ca autorul !

    In plus trebueiste sa ne punem intrebarea „atunci care este rostul ipotecii si al garanatiilor in general?!” findca in mod normal banca ar trebui sa fie mai prudenta in aprecierea pretului unui bun … fie el si imobil! Adica pe sleau io, biet bzion neiesit din tara mai la V de Budapesta si asta inainte de 1990 , nu cred ca in Bucuresti (in care sunt cam multe strazi fara canalizare, mai multe latrine din epoca de scandura decat credeti! si destule strazi pavatre cu piatra de rau), preturile la imobile pot sa fie cam echivalente cu alea din Viena … mai ales daca consideram si nivelul de salarizare (adica capacitatea de plata). Daca au facut asta bancile .. ei bine au facut-o ca sa dea prime directorilor si bagatorilor de seama!! Si advocatilor onorarii consistente.

    Domnul Mantea mai adauga sententios :

    ARTICOLUL 15
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. (3)

    pen’ca (citez)

    „Retroactivitatea se referă la faptul că s-ar aplica în prezent prevederi legale care nu au existat în trecut, în momentul semnării contractelor între viitorii creditori şi băncile respective.”

    INSA stiti in ce an a intrat in vigoare codul civil din care citeaza distinsul avocat al bancilor? 2011!! 1 octombrie 2011!!! Deci citatul articol 1492 cum de este aplicabil contractelor din 2007?! (retoric. Nu va obositi sa imi raspundeti… )

    Dar sunt silit sa mai remarc inca o „inadvertenta” :

    „Motivul invocat de creditori pentru a se debarasa de locuinţele pe care, explicau ei, nu le mai pot plăti, a fost aşa numita criză a francului elveţian. La începutul anului 2015”

    Insa atunci pentru ce avocatul Gheorghe Piperea este

    „cunoscut pentru numeroasele sale procese (de tip class action) declanşate împotriva băncilor comerciale private,”

    daca „discutia” dateaza numa din 2015? Nu cumva a inceput prin 2009-2010 pentru clauze abuzive?!

    Am zis abuziv ?! Nu cumva bancile au comis un mic dol atunci cand au dat credute din Fr elvetoeni unora care nu se calificau ptr credite in .. lei ?! Nu de lata dar l;efurile si pensiile se platesc in lei ….

    A! Si era sa uit : noul Cod Civil insituie limitarea legala a raspunderii profesionistului…. adica mult invocatul caz al individului care cumpara ca sa revanda sau „dezvolta”. Asta scapa cu sau fara legea darii in plata. Si tit aici cica bancile nu urmaresc acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere.

    Ca nu sunt institutii de binefacere asta se poa prsupune.. GRESIT! Sunt! Ca nu stiu cum se face dar un apartament care se vinde „profesionist” la licitatie pe motiv de executie .. costa cu destule mii de euroi mai putin decat daca se vinde „normal” (caz care mi-a sarit in ochi. Garsoniera in Titan langa parcul Cutezatorii … vanduta la cererea bancii : 24.000 euroi. Pret afisat in anunt : 26.000. Pret normal in zona : 28.000. „Cineva” a castigat usor 4.000 euroi )

    A! Si saraca Reifeisen .. biata de ea … CE DOBANZI OFERA?! Ca daca „uiti” in cont curent 100 de euroi dupa un an vei promi mai putin!! (la BCR in vara 2014 am primit 460 de lei … pentru un depozit de 400. Scuzati nu sunt bogat! E cumva cazul sa ma sinucid ?!)

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 4 Nu-mi place 10

  • Victor Manta: (6-2-2016 la 14:58)

    @Ghita Bizonu’

    >Adica pe sleau io, biet bzion neiesit din tara, au dat credute din Fr elvetoeni, Si tit aici cica, destule mii de euroi, E cumva cazul sa ma sinucid ?!

    Limbajul folosit şi întrebarea finală dau de gândit, dar nu sunt legate direct de articolul meu.

    > … retoric. Nu va obositi sa imi raspundeti…

    Mulţumesc, vă urmez sfatul înţelept.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 3 Nu-mi place 9

  • George Petrineanu: (6-2-2016 la 16:30)

    @Victor M & Ghita B’

    O my God! Communications Breakdown.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 11 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (6-2-2016 la 17:47)

    @George Petrineanu

    >O my God! Communications Breakdown.

    Ce vreţi să spuneţi?

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 10

  • George Petrineanu: (6-2-2016 la 20:49)

    @V Manta
    >Ce vreţi să spuneţi?
    O simplă gluma inspirată de dialogul Manta-Bizon.
    În plus e și off topic comentariul meu, ar trebui șters.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 11 Nu-mi place 2

  • Victor Manta: (6-2-2016 la 23:25)

    @George Petrineanu

    >O simplă gluma inspirată de dialogul Manta-Bizon. În plus e și off topic comentariul meu, ar trebui șters.

    De ce să fie sters? Ne mai descreţim frunţile. Termenul de „dialog” este, desigur, an overstatement.

    Apropo, „Communication Breakdown” este titlul unui celebru hit al formaţiei Led Zeppelin, de pe albumul cu acelaşi nume ca cel al formaţiei, lansat în 1969.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 10

  • Ghita Bizonu': (7-2-2016 la 11:35)

    Victor Manta

    modul in care dvoastra ma „citati” arata inalta „calitate” a demersulio dvoastra.

    Citatul pe care mi-l atribuiti se inscrie la fals!

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 11

  • Alexandru Leibovici: (7-2-2016 la 14:36)

    @Ghita Bizonu’

    >Adica pe sleau io, biet bzion neiesit din tara, au dat credute din Fr elvetoeni, Si tit aici cica, destule mii de euroi, E cumva cazul sa ma sinucid ?!

    Într-un fel – destul de formal – aveţi dreptate, pentru că o înşiruire de citate este mai bine să se separe prin „…” sau prin rând nou, iar nu prin virgulă şi majusculă. Aşa:

    >Adica pe sleau io, biet bzion neiesit din tara … au dat credute din Fr elvetoeni … Si tit aici cica … destule mii de euroi … E cumva cazul sa ma sinucid ?!

    Sau aşa:

    > Adica pe sleau io, biet bzion neiesit din tara
    > au dat credute din Fr elvetoeni
    > Si tit aici cica …
    > destule mii de euroi
    > E cumva cazul sa ma sinucid ?!

    Pe de altă parte însă, fiecare citat este exact, sensurile nu au fost deformate, şi deci nu există niciun fals, ci doar, eventual, o prezentare grafică imperfectă, fără impact asupra sensului.

    V-am mai rugat, ca Moderator, să scriţi mai cu grijă şi fără sarcasme nejustificate (voi reveni), mai ales că aţi dovedit că puteţi s-o faceţi.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 2 Nu-mi place 10

  • Victor Manta: (7-2-2016 la 16:14)

    @Moderator

    >V-am mai rugat (pe dl. Bizonu’ – VM), ca Moderator, să scriţi mai cu grijă şi fără sarcasme nejustificate (voi reveni), mai ales că aţi dovedit că puteţi s-o faceţi.

    Din păcate se observă că rugăminţile, chiar şi repetate, nu au efect asupra d-lui Bizonu’. De aceea trebuiesc imaginate alte metode pentru a stăvile avântul care îl animă pe acest domn, de modificare (care deseori duce la pocire) a frumoasei noastre limbi.

    Ca o exemplificare suplimentară iata un citat complet din postingul dânsului din 7-2-2016 la 11:35

    „modul in care dvoastra ma „citati” arata inalta „calitate” a demersulio dvoastra”.

    Mă refer la cuvântul „demersulio”, care cu greu ar putea să fie rezultatul unei simple erori de dactilografiere. Şi chiar dacă ar fi doar o eroare de acest gen, având în vedere că acest tip de erori se repetă prea des, i se poate cere în mod imperativ d-lui Bizonu’ să propună numai texte compuse şi redactate cu grijă.

    Desigur că acest lucru nu poate fi cerut chiar de la oricine, dar dl.Bizonu’ a arătat de multe ori că poate să scrie în mod îngrijit, motiv pentru care cred că o face în mod deliberat. ACUM nu va avea decât de câştigat dacă postările d-lui Bizonu’ vor avea o prezentare civilizată.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 10

  • Alexandru Leibovici: (8-2-2016 la 00:05)

    @Ghita Bizonu’

    1. Spuneţi că formularea veche a art. 1492 din Codul Civil (înainte de modificarea prin legea „Dării în plată”), ar cere debitorului (cel care datorează bani băncii creditoare) atât restituirea sumei împrumutate, cât şi obiectul ipotecat.

    Înţelegerea dv. a acestui art. 1492 este complet falsă.

    Art. 1492, în redacţia de mai sus, spune doar că dacă aţi primit cu împrumut bani, atunci ceea ce trebuie să restituţi sunt tot bani, iar nu un BMW cu ataş fabricat în 1943 🙂 pe care să încerce banca să-l vândă. (Şi mai spune articolul 1492 că banca, dacă vrea , şi numai dacă vrea, poate să accepte).

    Ipoteca, gajul serveşte debitorului (cel care vrea bani de la bancă) să garanteze băncii că va face totul ca să restituie banii. În acest fel, dacă datornicul nu achită datoria, banca are un drept prioritar (faţă de ceilalţi creditori ai rău-platnicului) la sumele rezultate din vânzarea imobilului. Atât, doar un drept prioritar; imobilul NU este în proprietatea băncii. În situaţie de neplată, banca se adresează justiţiei pentru neplata datoriei, iar justiţia este cea care se ocupă de vânzarea bunurilor şi dă băncii o parte – care de obicei nu acoperă datoria restantă.

    Ceea ce cere noua lege este o derogare de la principiul de până acum: „dacă datornicul a primit bani, atunci trebuie să restituie tot bani” (iar nu o colecţie de timbre). Noua lege spune spune că este dreptul tău să stingi restul datoriei la bancă punându-i acesteia în braţe imobilul, iar banca să fie obligată să accepte fără să crâcnească. În această situaţie banca nu se mai poate adresa justiţiei şi este cea care se ocupă de vânzarea bunurilor, evacuarea locatarilor, etc., etc.

    Şi, colac peste pupăză, banca nu va mai avea voie să „discrimineze” faţă de această persoană şi să-i refuze pe viitor credite, deoarece tot ce a făcut a devenit perfect legal şi onorabil.

    De celelalte puncte pe care le-aţi atins (preţul caselor aşa cu a fost evaluat de bănci, retroactivitatea, băncile ca instituţii de binefacere) mă ocup numai dacă vă manifestaţi între timp. Asta pentru că avem aici comentatori care, cum se împute treaba pentru ei, dispar pentru un timp : nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase!

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 10

  • Victor Manta: (8-2-2016 la 01:13)

    @Alexandru

    >Înţelegerea dv. (dv. este dl. GB – VM)a acestui art. 1492 este complet falsă.

    Aceasta pe de o parte. Se mai adaugă şi o problemă de relevanţă. Dl. Ghita Bizonu’ a scris, într-o manieră care îl caracterizează:

    „INSA stiti in ce an a intrat in vigoare codul civil din care citeaza distinsul avocat al bancilor? 2011!! 1 octombrie 2011!!! Deci citatul articol 1492 cum de este aplicabil contractelor din 2007?!”

    „Distinsul avocat al băncilor” este, în viziunea d-lui Bizonu’, chiar subsemnatul. Nu am afirmat că o lege aprobată în 2011 s-ar aplica în 2007, ceea ar fi însemnat să mă contrazic pe mine însumi. Eu am scris clar că ar fi vorba „de o aplicare cu efect retroactiv a acestei noi «legi»”.

    Codul civil din 2011 este cel valabil actualmente şi spune, simplificat de AL, că dacă aţi primit cu împrumut bani, atunci ceea ce trebuie să restituţi sunt tot bani. Noua lege despre care vorbim este în stadiul de proiect şi va intra în vigoare, după ce va fi (re)votată de Parlament, cândva în acest an 2016. Deoarece proiectul ei, votat cu câteva luni înainte de Parlament, contrazice Codul civil în vigoare, în ea se face o aşa zisa „derogare”, care nu este altceva decât o manevră de a ocolire a neretroactivităţii.

    Dl. Bizonu mai comentează:

    „Domnul Mantea mai adauga sententios :

    ARTICOLUL 15
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. (3) ”

    „Mantea” banuiesc că sunt tot eu. Mă întreb cum ar putea cita cineva „sententios” Constituţia României. Oare deoarece nu-i convine d-lui Ghita Bizonu’, fiindcă ea interzice, cu excepţii clar stipulate, aplicarea retroactivă a legilor?

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 10

  • Alexandru Leibovici: (8-2-2016 la 01:59)

    @Victor

    > Aceasta pe de o parte…

    Desigur. Dar, după cum am precizat, am comentat numai o parte din comentariul lui Bizonu, urmând să continui cu punctele 2, 3, etc. dacă dânsul nu va fi dispărut.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 9

  • Victor Manta: (8-2-2016 la 17:20)

    Alexandru a scris: „…am comentat numai o parte din comentariul lui Bizonu, urmând să continui cu punctele 2, 3, etc. dacă dânsul nu va fi dispărut”.

    Noroc că, aşa cum cânta în urmă cu aproape 40 de ani un tânăr poet dispărut (Vali Sterian):

    Hei, aici la noi,
    Pe acest pamant
    Oameni buni au fost,
    Oameni buni mai sunt.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 10

  • Johnny Walsh: (9-2-2016 la 12:05)

    @ George Petrineanu.

    „Este regretabil ca nu a existat o informare publica eficienta emista din timp, astfel ca fiecare sa inteleaga ca un credit luat in alta valuta decit cea in care iti iei salariul (sau alte venituri) poate sa duca la ruinare.”

    Ba a existat și repetat, numai că tentația avanajului a fost mult mai mare decât avertismentul. De ce? Deoarece românii se cred mereu păcăliți de autorități, oricare ar fi acelea, inclusiv de BNR. O asemenea atitudine nu este fără temei, deoarece nu știi când un avertisment este serios și când nu. Pe de altă parte, este foarte greu de crezut că BNR nu știa de șmecheriile pe care le fac băncile cu acele împrumuturi în CHF. De fapt, era o fentă ieftină, deoarece acei oameni nu au împrumutat CHF, nu se plătește nimic în CHF în România, pur și simplu era o monedă scriptică, nu franci elvețieni „pe bune”. Când s-a spart buba, cei care au împrumutat au sărit în sus că au fost păcăliți. De fapt, în primul rând s-au păcălit singuri, deoarece fuseseră avertizați că nu e bine ce fac.

    Sigur că e mult populism în relația politicului cu cetățenii și cu băncile. În ultima dispută, mult discutată în ultimele zile, este evident că vor câștiga băncile, deoarece o singură bancă funcțională și sănătoasă, fără probleme, va fi totdeauna mai puternică decît un milion de clienți. Într-un litigiu dintre o mare firmă (oricare, aici o bancă) și un nr. x de clienți firma (banca) va câștiga totdeauna, deoarece are mijloacele de presiune, inclusiv politică, de lobby. A fost suficient ca unele bănci să anunțe politici dure față de clienți că lumea politică s-a muiat imediat, iar clienții la fel.

    Clienții, luați ca entitate juridică, pot avea un câștig numai dacă se coagulează ca grup compact și reprezentabil juridic și numai dacă atitudinea lor este și sprijin politic, respectiv statul consideră că băncile au sărit peste cal și trebuie cumva domolite. Acest lucru este extrem de puțin probabil, deși nu exclus.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 9 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (9-2-2016 la 17:29)

    @Johnny Walsh

    În multe lucruri sunt de acord.

    >De fapt, era o fentă ieftină, deoarece acei oameni nu au împrumutat CHF, nu se plătește nimic în CHF în România, pur și simplu era o monedă scriptică, nu franci elvețieni „pe bune”.

    CHF nu a fost o „monedă scriptică”, deoarece cursul ei a influenţat nivelul dobânzilor plătite de datornici băncilor pentru creditele care le-au fost acordate.

    >În ultima dispută, mult discutată în ultimele zile, este evident că vor câștiga băncile, deoarece o singură bancă funcțională și sănătoasă, fără probleme, va fi totdeauna mai puternică decît un milion de clienți.

    Evenimentele contrazic afirmaţiile dv. Constat că există proiectul Legii dării în plată, votat în Parlamentul României cu o majoritate covârşitoare (un vot contra, o abţinere) care îi favorizează în mod evident pe datornicii băncilor. M-ar mira foarte mult ca Parlamentul să renunţe la acest proiect.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 10

  • Alexandru Leibovici: (9-2-2016 la 17:51)

    Johnny Walsh scrie:

    este foarte greu de crezut că BNR nu știa de șmecheriile pe care le fac băncile cu acele împrumuturi în CHF. De fapt, era o fentă ieftină, deoarece acei oameni nu au împrumutat CHF, nu se plătește nimic în CHF în România, pur și simplu era o monedă scriptică, nu franci elvețieni „pe bune”

    Dat fiind că „nu se plătește nimic în CHF în România”, băncile nici n-au pretins de fapt că au împrumutat clienţilor franci elveţieni. Ce au făcut băncile este că au indexat împrumutul către clienţi la cursul valutar al francilor elveţieni. Dat fiind că francul elveţian este stabil (variaţii anuale de circa 1%), asta părea o idee bună, cel puţin la prima vedere, mai ales că dobânda era relativ mică, de numai 5% pe an. Numai că:

    – leul s-a devalorizat la jumătate faţă de francul elveţian (si alte valute), astfel că un CHF, care se putea cumpăra cu 2 RONi în 2008, în 2014 a ajuns la 4 RONi
    – în 2008 s-a spart bula imobiliară şi în România, astfel ca preţul de piaţă al caselor a scăzut drastic,

    astfel încât datoriile restante către bancă au ajuns să fie mai mari decât valoarea casei.

    Deci eu nu văd vreo „şmecherie” sau vreo „fentă”… cu excepţia cazului că băncile ştiau dinainte că leul o să se devalorizeze drastic şi atunci au făcut ce trebuie ca să-i sugrume pe clienţii lor, astfel încât acestora să nu le mai renteze să-şi plătească ratele. Adică să fie sadici faţă de clienţi şi masochişti faţă de ei înşişi… Nu cred că este plauzibil…

    > este evident că vor câștiga băncile

    În ciuda numeroaselor şi binecunoscutelor condamnări ale băncilor şi ale altor aşa-ziselor industrii atotputernice la plata a zeci şi sute de miliarde de dolari amendă, oamenii tot mai repetă cu îndârjire că lumea este condusă de marile multinaţionale, etc. Faptele arată că nu acestea, ci că atotputernic este politicul, statele.

    PS: am comentat doar observaţiile cu care nu sunt de acord.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 11

  • Victor Manta: (24-2-2016 la 17:48)

    Actualizare la articol

    „Important este ca Ministerul Justitiei si CSM au dat aviz negativ (! – VM) acestei propuneri, lucru care a fost trecut sub tacere de initiatori. Mai mult, a fost foarte dificil sa obtinem documentele cu pricina, pentru a scrie in cunostinta de cauza. (cele doua documente le puteti descarca din atasament, cum spuneam mai sus) …

    Daca legea trece asa cum e ea in prezent, programul Prima Casa va disparea, iar bancile vor scumpi avansul pentru imprumuturile imobiliare pana la 40%. Altfel spus, tinerii care vor dori sa isi ia un apartament/casa, vor avea nevoie de mult mai multi bani decat in prezent”.

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20815151-exclusiv-ministerul-justitiei-csm-avizeaza-negativ-proiectul-legii-darii-plat-miercuri-proiectul-putea-dezbate-plenul-senatului-initiatorii-sustin-logica-legii-partea-lor.htm

    În adresa Consiliului Superior al Magistraturii scrie:

    „Totodată, referitor la art. l, Comisia a apreciat că trebuie rezolvată, în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii, problema contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a legii. …
    … modalitate de executare a obligaţiilor, presupune în primul rând executarea prestaţiei la care debitorul s-a obligat faţă de creditor, creditorul neputând fi obligat să primească alt lucru decât cel pe care debitorul îl datorează”.

    http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-22-20815063-0-adresa-csm-senat.pdf

    Al doilea document ce poate fi descărcat, menţionat mai sus, este cel al Ministerului Justiţiei:

    http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-22-20815066-0-scrisoare-senat-05feb2016.pdf

    Constat că CSM-ul, o instituţie juridică specializată a statului, aduce aceleaşi obiecţii ca şi cele pe care le-am subliniat în articolul meu.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 10

  • gica70: (28-2-2016 la 09:10)

    Daca imprevizibilul a dus la aceasta situatie care nu poate fi imputata nici uneia dintre parti (cu toate ca o banca are analisti financiari) atunci de ce cele 2 parti nu incearca sa ajunga la un acord nou?

    Practic acest fapt, adica tratamentul aplicat datornicului de catre banca a adus aceasta lege.

    Ce nu inteleg este de ce dl. Piperea a castigat asemenea multe procese. Este justitia noastra in aceste spete asa de ..”populara”?

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 9

  • Alexandru Leibovici: (28-2-2016 la 16:10)

    @gica70

    > Daca imprevizibilul a dus la aceasta situatie care nu poate fi imputata nici uneia dintre parti (cu toate ca o banca are analisti financiari) atunci de ce cele 2 parti nu incearca sa ajunga la un acord nou?

    „Risc” înseamnă producerea imprevizibilului. Dacă nu este imprevizibil, este un cost, nu un risc. Mai departe. Orice tranzacţie financiară are riscuri. Fiecare din părţi se protejează singură de riscuri. Banca s-a protejat prin : dobândă şi prin casa însăşi ca garanţie. Datornicul se protejează şi el dacă şi cum crede el de cuviinţă.

    Când riscul se materializeză fără vina directă a vreunuia, cel care este în pierdere (poate fi oricare din cei doi !) nu are niciun drept apriori la vreo renenegociere, deoarece contractul este contract şi a fost încheiat de bună voie de ambele părţi.

    Deci asta este: dacă banca vrea, poate să renegocieze (şi de obicei o face), dar nu găsesc normal să fie obligată s-o facă sub ameninţarea puterii statului şi în condiţiile impuse de acesta.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 10

  • Victor Manta: (28-2-2016 la 18:48)

    @gica70

    >Daca imprevizibilul a dus la aceasta situatie care nu poate fi imputata nici uneia dintre parti (cu toate ca o banca are analisti financiari) atunci de ce cele 2 parti nu incearca sa ajunga la un acord nou?

    Nu a fost în joc numai imprevizibilul, ci şi lipsa de prevedere. Contractele fiind individuale, discuţiile dintre bănci şi datornici au loc individual şi fiecare parte îşi asumă nişte responsabilităţi. După câte ştiu eu, băncile nu au refuzat discuţii individuale cu clienţii lor, ba chiar dimpotrivă.

    >Practic acest fapt, adica tratamentul aplicat datornicului de catre banca a adus aceasta lege.

    Adică faptul că băncile n-au acceptat să satisfacă în mod automat cerinţe care nu erau înscrise în contracte trebuie să le fie imputat ca o vină, iar ele pedepsite prin a prelua oalele sparte ale clienţilor lor?

    >Ce nu inteleg este de ce dl. Piperea a castigat asemenea multe procese. Este justitia noastra in aceste spete asa de ..”populara”?

    Nu cunosc amănuntele proceselor câştigate de dl. Piperea. Pot să-mi imaginez că unele bănci, în unele cazuri, nu au respectat clauzele contractelor încheiate între datornici şi băncile respective, ceea ce le-a costat pe bănci.

    Permiteți-mi să vă întorc întrebarea, şi să vă pun şi altele. De ce a fost nevoie de această lege nouă de vreme ce datornicii, prin „class action” ca cele ale d-lui Piperea, au putut obţine ceea ce li se cuvenea? Asemenea procese colective nu-i costă pe clienţii avocaţilor mare lucru, le aduc clienţilor rezolvarea problemelor lor, ba chiar şi părţi din amenzile grase plătite de bănci, iar avocaţilor o mulţime de bani. Atunci de ce a mai fost propusă o lege care încalcă nişte prevederi legale (nu spun eu, ci CSM-ul)?

    Pot să presupun că motivul este că dl. Piperea, odată ce şi-a cam epuizat „fondul de comerţ”, caută în continuare „popularitate” politică, după ce a candidat fără succes şi pentru preşedinţie şi pentru un loc în parlament.

    Imensa majoritate a parlamentarilor care a votat pentru această lege sunt fie speriaţi, fie docili, fie indiferenţi, fie fricoşi, fie incompetenţi, fie mai mult sau mai puţin din fiecare. Cred că le-a fost frică să voteze împotriva unei legi care, se temeau ei, i-ar fi putut face şi mai impopulari.

    Cum este posibil ca într-un parlament imens ca număr să voteze doar unul contra unei legi care se abate în mod vizibil de la principiul neretroactivităţii legilor, înscris în legislaţie şi chiar şi în Constituţie?

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 10

  • gica70: (29-2-2016 la 13:56)

    Pot să presupun că motivul este că dl. Piperea, odată ce şi-a cam epuizat „fondul de comerţ”, caută în continuare „popularitate” politică, după ce a candidat fără succes şi pentru preşedinţie şi pentru un loc în parlament.

    Imensa majoritate a parlamentarilor care a votat pentru această lege sunt fie speriaţi, fie docili, fie indiferenţi, fie fricoşi, fie incompetenţi, fie mai mult sau mai puţin din fiecare. Cred că le-a fost frică să voteze împotriva unei legi care, se temeau ei, i-ar fi putut face şi mai impopulari.

    Cum este posibil ca într-un parlament imens ca număr să voteze doar unul contra unei legi care se abate în mod vizibil de la principiul neretroactivităţii legilor, înscris în legislaţie şi chiar şi în Constituţie?

    Cu tot respectul nu puteti. Sunteti OFF!

    Vad ca ati ocolit raspunsul privitor la justitie.

    Am sa fiu si eu OFF (personal am colaborat f. bine cu bancile cu care am avut de-a face si nu sunt in conflict de interese)

    Puteti dv. spune ce doriti dar faptele sunt fapte adica in Romania bancile au tratamentul cel mai special; au dobanzile cele mai mari pentru cei care imprumuta si scoti mai putini bani din cei depusi!

    Unde ati mai pomenit dv. toate astea? Stiti f. bine ca multi bani din imprumuturile tarii s-au dus in banci. Sunt deranjat mereu pentru ofertele diferitelor banci, unii sunt, ce-i drept politicosi si se recomanda dar majoritatea nu. Asta tine de comportamentul bancilor, de tratamentul pe care ni-l aplica, noua, romanilor, asta ma supara cel mai mult. Deasemenea stiti f. bine de cei ce sunt terorizati si amenintati de catre functionarii bancilor.

    Unele banci din Romania au fost si sunt amestecate in atatea scandaluri de fraude financiare, de imprumuturi cu niste clauze fantastice (nu vreau sa dezvolt!). De astea ce ziceti? Iata, asta-i atmosfera in care traim noi muritorii de rand sperand ca odata si odata vom putea trai si noi mai bine nu numai toti HOTII, SMECHERII, BANCHERII necinstiti si toti cei care ne-au adus insituatia asta iar voi, cei care ii sprijiniti, ii aparati mai ganditi-va..

    * * *

    Din partea moderatorului: Domnule gica70, vă rog să discutaţi cu calm şi fără nervi. Niciunul din comentatorii de aici nu este vinovat de necazurile de care vă plângeţi. Vă mai rog să luaţi în considerare şi argumentele înterlocutorilor dv. şi să răspundeţi la ele. Vă rog consultaţi şi Regulamentul : http://www.acum.tv/reguli-privind-comentariile/ Mulţumesc anticipat.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 9 Nu-mi place 3

  • Alexandru Leibovici: (29-2-2016 la 15:01)

    @gică70

    > in Romania bancile au tratamentul cel mai special; au dobanzile cele mai mari pentru cei care imprumuta si scoti mai putini bani din cei depusi!

    Prima idee cu care trebuie să vă obişnuiţi este că nimeni nu vă este dator cu serviciile pe care le doriţi, la preţurile la care visaţi. Nici băncile. Dacă nu vă convine, evitaţi să aveţi de-a face cu ele. Nu vă obligă nimeni să apelaţi la ele. De aceea nici ele nu trebuie să fie forţate să vă ofere îndeplinirea viselor dv.

    Pornind de la principiul de mai sus, puteţi discuta detaliile.

    > Vad ca ati ocolit raspunsul privitor la justitie.

    Eu cred că v-a răspuns. În schimb văd că dv. aţi ocolit răspunsurile privitoare la… toate. Şi nu uitaţi care este subiectul pe care l-aţi abordat – problema cu împrumuturile ipotecare şi „imprevizibilul”.

    PS. Ce înseamnă expresia „sunteţi off”?

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 11

  • Victor Manta: (29-2-2016 la 15:50)

    @gica70

    >Cu tot respectul nu puteti. Sunteti OFF!

    Nu văd aici nici cea mai mică urmă de respect. Am impresia că mă confundaţi cu un televizor.

    >Vad ca ati ocolit raspunsul privitor la justitie.

    Am răspuns la fiecare argument pe care l-aţi invocat, începând prin a vă cita, pentru a păstra contextul. Găsiţi argumente suplimentare în articolul meu, pe care am presupus că l-aţi citit.

    >Puteti dv. spune ce doriti …

    Mulţumesc, dar nu am nevoie de aprobarea dv. pentru aceasta, deoarece nu dv. stabiliţi regulile aici.

    > …dar faptele sunt fapte adica in Romania bancile au tratamentul cel mai special; au dobanzile cele mai mari pentru cei care imprumuta si scoti mai putini bani din cei depusi!

    Sunt nişte afirmaţii la care nu daţi nici o justificare şi, prin urmare, sunt pentru mine nişte vorbe aruncate în vânt.

    >Stiti f. bine ca multi bani din imprumuturile tarii s-au dus in banci.

    Nu ştiu, dar oricum nici acesta nu este subiectul discuţiei mele cu dv. Îl voi extinde după ce le-am lămurit pe celelalte.

    >Deasemenea stiti f. bine de cei ce sunt terorizati si amenintati de catre functionarii bancilor.

    Acelaşi răspuns ca cel de mai sus.

    >Iata, asta-i atmosfera in care traim noi muritorii de rand sperand ca odata si odata vom putea trai si noi mai bine nu numai toti HOTII, SMECHERII, BANCHERII necinstiti si toti cei care ne-au adus insituatia asta iar voi, cei care ii sprijiniti, ii aparati mai ganditi-va..

    Cu asemenea acuzaţii generale veţi ajunge să daţi vina pe turci, ceea ce nu foloseşte la nimic.

    Eu am adus nişte argumente juridice care pun sub semnul întrebării Legea Dării în plată şi am constatat ulterior că obiecţiile CSM-ul (în nici un fel influenţate de ceea ce am scris eu, desigur) sunt foarte apropiate de cele aduse de mine.

    Am întrebat de asemeni cum de a fost posibil ca din 588 de parlamentari (aleşi în 2012), doar unul să voteze împotrivă şi unul să se abţină la votarea unei legi care încalcă alte legi şi Constituţia.

    Constat că nu aţi exprimat obiecţii la cele scrise de mine, ci aţi încercat să deviaţi discuţia către alte subiecte. Vă stau în continuare la dispoziţie pentru a aprofunda articolul meu şi luările de poziţie legate de el.

    Atunci când primiţi mai multe răspunsuri, pentru a evita neînţelegerile este bine să specificaţi la început cui vă adresaţi, de ex. sub forma „@Cutare”. Eu am presupus că a fost vorba de mine şi sper că nu am greşit.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 4 Nu-mi place 9

  • gica70: (1-3-2016 la 07:05)

    Da, se pare ca ambii sunteti de-o mama asa ca ce am scris este ..retoric!
    Ce credibilitate are CSM-ul pe care-l invocati mereu? Ati auzit de mustaciosul ala, judecator acolo?
    Spuneti despre mine ca deviezi dar cand se afirma ca alesii sunt speriati, santazati etc. si ca dl. Piperea a canditat si ce-a mai facut cum se spune? Buni, rai astia sunt alesii poporului iar asemenea atacuri ma fac sa cred ca democratia, la noi, este ca aceea de pe vremea turcilor pe carei invoca cineva pe aici.
    Exista diferenta mare dintre CSM care este ales dintre magistrati, care la randul lor..stiti foarte bine despre ce-i vorba si Parlament care este ales direct de catre popor asa ca..mai studiati.
    Stiti care-i paradoxul? Intr-o lume normala bancile ajuta statul, in sensul in care acele credite se dau pentru investitii dar la noi (ca la nimenea) bancile profita, chiar abuzeaza ajutoarele de stat.
    Cum va axplicati ca o banca isi vinde creditul la o suma derizorie cand, foarte bine ,ar putea castiga mai mult daca s-ar face o renegociere. Cica banca nu este o agentie imobiliara! Haida,de..Stiti ce se afla in spate, executori, judecatori, firme imobiliare, mai pe scurt, mafie. Dupa cum se vede am raspuns eu la intrebarile de mai sus.
    CU ARGUMENTE JURIDICE S-A JEFUIT ASTA, cu ajutorul vanzatorilor de tara, cu cozile de topor s-au taiat padurile..si asta este doar inceputul.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 3 Nu-mi place 9

  • Munteanu Mircea "Mongolul": (1-3-2016 la 11:39)

    Parlamentul a votat limita pina la care se adopta DiP: 150.000E. Si se va aplica, indiferent ce zic alte legi (?!!!!) Asa e in Romania. Ultima lege, le bate pe toate cele anterioare. Inclusiv Constitutia.

    Daca vreti parerea unuia din afara sistemului bancar-financiar, care urmareste problema din interes economic imediat: toate legile astea gresesc. Si sunt formulate abuziv, impotriva consumatorului. Inclusiv DiP.

    Dar s-o luam pe rind.

    S-a vorbit ca s-a ajuns aici datorita crizei francului elvetian. Nu, criza a fost a euro si USD. In acel moment, cei cu bani s-au orientat spre investitii in aur si franci. Acestea s-au supraevaluat. Nu ele sunt in criza. Restul instrumentelor financiare sunt in criza (grava) si asta a facut sa creasca mult peste limite cererea de aur si franci. Intre timp, cererea de aur s-a mai domolit.

    Acum, sa vedem cum era povestea cu bancile. Inainte de DiP.

    Amarasteanu se duce la banca si dadea un aconto, luind un credit pentru casa. Incepea sa plateasca ratele. Dupa 10-15 ani, cand deja platise valoarea casei, are un accident nefericit si nu mai poate plati. In 6 luni, banca il executa silit. Sau vinde dosarul cu datorii unui executor. In felul asta, banca ramine cu banii dati de amarastean, vinde casa, vinde dosarul. Si amarasteanul ramine mai departe dator, pina la stingerea totala a datoriei. (Banii imprumutati + dobanda. Care oficial era de 3-4% ANUAL. Adica in final, la un credit de 35.000E se platea cam 75.000E. Asta e 3%?)

    Situatia era -vizibil- inechitabila pentru consumator. El ramine si fara casa, si fara banii dati pina atunci la banca… si dator mai departe.

    Atita timp cat victime erau doar oameni simpli, nimeni nu s-a sinchisit de situatie.

    Dar iata ca a aparut criza. In aceste conditii, casele luate de la banca nu mai pot fi vandute unor terti, cu recuperarea -macar partiala- a sumelor achitate. Amarastenii care au luat imprumuturi, incep sa urle. Dar nu sunt ascultati decat de marii „dezvoltatori”, care au construit blocuri intregi si chiar microcartiere cu credite de la banci. Acestia nu mai pot vinde apartamentele gata facute. Nu vor sa reduca preturile la vanzare si nici nu mai pot, caci vin peste ei dobinzile bancare de la datoriile neachitate. Si atunci, exploateaza nemultumirea generala si preseaza sa fie adoptata legea DiP. In felul asta, ei predau locuintele bancilor si ramin fara datorii. Ei scapa.

    Dar amarastenii scapa? Nu. Caci ei pierd casa, daca nu mai pot plati ratele. Si pierd si banii achitati pina atunci. Nu mai au datorii, dar ramin si cu banii dati si fara case.

    Este foarte clar ca legea nu este pentru amarasteni, ci pentru dezvoltatori, care s-au bulucit la credite (oare in ce conditii li s-au dat milioane de euro credit?) si acum vor sa scape de ele.

    Daca era o lege pentru consumatorii modesti, se limita suma la 50.000E si se gasea o solutie pentru ca un contract sa poata fi preluat de un tert, cu o suma care sa reprezinte si o justa despagubire pentru cel care a ajuns in incapacitate de plata.

    In legea asta se vede foarte clar lupta dintre banci si marii „dezvoltatori” sau… „finantatori”. O lupta care nu afecteaza -in bine- masele largi de „consumatori”. Sau deloc.

    Modul in care este rezolvata problema arata ca Parlamentul Romaniei este dominat de „dezvoltatorii” interni. Oamenii care au construit fara sa aiba terenuri si/sau bani de investit sau au trecut la exploatatii agricole fara sa aiba terenuri si/sau capital lichid. Cine or fi astia?

    Se pare ca bancile straine au fost duse de nas de clasa politica si „dezvoltatorii” romani.

    Om vedea ripsota, caci nu cred ca lupta se va opri aici. Instinctul imi spune ca postasul va suna de doua ori.

    Totusi, e bine ca sistemul bancar mondial sa stie ca ceea ce patesc amarastenii in tara asta, pot pati si ei si li se datoreaza si lor -partial- pentru ca au acceptat sa trateze cu lichelele cu grade, in ideea ca vor fi supusi si oameni de actiune… Pastrind -in felul asta- structurile represive comuniste si jugul pe amarasteni. Aia stiu sa ciripeasca pe limba oricui, o fac pe supusii si iau banii. Dupa care, stiu ei ce fac…

    Poate ca trebuia sa fie ascultati oamenii marunti, scosi din circuit de lichelele sistemului. Chiar daca aveau pretentii mai mari si erau mai inflexibili in unele probleme, erau sinceri si puteau pune bazele unei colaborarti reciproc avantajoase. Asa…

    In ce priveste aplicarea legii, sunt texte foarte clare: Legea reglementeaza doar pentru viitor! Nu exista efect retroactiv al legii. Mai mult, toate contractele bancare stipuleaza clar cum se pot schimba clauzele contractuale: prin negociere si consimtamintul ambelor parti. Nu prin forta sau legi noi, care sa incalce semanturile. „Caci boul se leaga de coarne si omul de semnatura”, zice un proverb.

    Ramine o singura problema: de ce bancile vor dobinzi mari si taxe nejustificate (chiar pe depozite de economii ale amarastenilor), daca nu mai risca nimic? Obligativitatea bail-in le face ridicole… Interesele lor sunt aparate. Poate ca actuala criza financiar-bancara si a datoriilor suverane trebuie vazuta din alt punct de vedere si depasita prin altfel de masuri (economice) decat cele de pina acum…

    Este clar ca in Romania se da o lupta dura intre 2 lideri ai pietii. Cu sustinatori puternici in Parlament si viata politica. Cine va castiga? Cu ce pret? E de vazut… Oricum, amarastenii sunt doar spectatori la lupta asta. Eventual, fac galerie…

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 12 Nu-mi place 2

  • Victor Manta: (1-3-2016 la 17:15)

    @Munteanu Mircea „Mongolul”

    Câteva observaţii şi completări.

    >Parlamentul a votat limita pina la care se adopta DiP: 150.000E.

    Este vorba, la această oră, doar de un vot în Senat.

    Legea va merge acum la Camera Reprezentanţilor, pentru o decizie finală. Limita votată de Senat poate să rămână, sau nu, în lege.

    http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/senatul-a-adoptat-legea-privind-darea-in-plata-este-aplicata-doar-creditelor-pentru-locuinte-de-pana-la-150-000-euro-iar-prima-casa-ramane-15393639

    >(Banii imprumutati + dobanda. Care oficial era de 3-4% ANUAL. Adica in final, la un credit de 35.000E se platea cam 75.000E. Asta e 3%?)

    Dar cât este suma finală plătită, la o durată totală de împrumut pe 30 ani? Mulţi nu realizează ce reprezintă o dobândă de 3% – 4% anual pe termen foarte lung, într-o monedă relativ stabilă.

    >Dar amarastenii scapa? Nu. Caci ei pierd casa, daca nu mai pot plati ratele. Si pierd si banii achitati pina atunci. Nu mai au datorii, dar ramin si cu banii dati si fara case.

    Şi atunci care este soluţia? Să plătească băncile imprudenţele datornicilor lor? Această îi va cost mai târziu pe mult mai mulţi, care nu au nici un amestec în această „afacere”, prin scumpirea creditării!

    Cum ar fi nişte trageri speciale de loterie, cu partea din câştigurile loteriei plătită statului repartizată ca ajutor persoanelor imprudente din trecut, în calitate de milă publică?

    În final, relatez pe scurt o discuţie „amuzantă” de ieri la Antena 3. O participantă la discuţie, din partea PNL, se arată nemulţumită de faptul că a fost introdusă de Senat limita de 150K Euro. La aceasta moderatorul emisiunii o întreabă de ce PNL a votat în unanimitate această lege în Senat (ca, de altfel, şi toate ceilalte partide). Răspunsul ei a fost că doar reprezentanţii PNL-ului nu erau să voteze împotriva unei legi introduse de un reprezentant de-al lor. Obiceiuri dâmboviţene…

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 12

  • Munteanu Mircea "Mongolul": (5-3-2016 la 11:04)

    Am precizat in text – referitor la dobinda – „ANUAL”. Cu majuscule.

    Cred ca e prea mare limita de 150.000E

    Bancile nu au verificat cererea de credit? Cum au dat creditul? E si raspunderea lor. Ma rog, a functionarilor lor.

    Bancile nu risca nimic, caci imprumutul pentru „Prima Casa” e girat de stat.

    Sunt de acord ca o lege actuala nu are voie sa se raporteze la contracte semnate anterior legii. (Incalca Constitutia.) Dar… cui ii pasa? Din cate vad, „protestatarii” din strada ce sustin DiP, nu prea par saracuti…

    In fond, bancile nu au de ce sa se supere ca omul scapa fara datorii daca preda casa (mai e si girul statului.) Ramin cu avansul si ratele date pina atunci, plus casa. Ce nu le convine? Sau e o chestie prezentata invers, ca pensiile contributive ale lui Boc?

    Omul trebuie sa se supere, ca pierde si avansul, si ratele, si casa…

    Iar legea asta, zau ca e cu dedicatie. Ti se face scarba de cate legi cu dedicatie au votat si vor sa mai voteze cei „600”… Care trebuiau sa fie (conform vointei populare liber expriamte si validate) maxim 300. Si inca mai vor si alte legi pentru propria prosperitate.

    Oricum, de cand cu oficializarea „bail-in”, bancile nu mai risca absolut nimic!

    Incerc sa tin cu bancile, dar modalitatile lor de lucru nu ma lasa. Oricum, legea asta nu e lucru curat.
    (Asa e, a fost votata doar de Senat. Dar presa noastra… Cum iau informatiile din presa, normal ca ma insel, uneori. Dar nu cred ca se va renunta la ea sau va fi corectata.)

    Se pare ca bancile s-au resemnat. (Dupa ce scrie in presa.) Probabil si-au dat seama ca nu pierd nimic.
    Sunt curios sa vad care va fi reactia pietii dupa ce se adopta DiP.

    In ceea ce priveste A3… nu o urmaresc.

    In rest, respect! (Postarea mea voia sa reliefeze o lupta intre giganti, care nu priveste amarastenii. Bancile – in majoritate straine – si neonomenklatura aborigena, cu obiceiurile ei. Si interesele supra-partinice ale parlamentarilor romani, indiferent de culoarea politica afisata. Daca nu m-am facut inteles, e greseala mea.)

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 11 Nu-mi place 2

  • Victor Manta: (5-3-2016 la 19:13)

    @Munteanu Mircea „Mongolul”

    >Am precizat in text – referitor la dobinda – „ANUAL”. Cu majuscule.

    V-am citat ca atare, şi ca atare v-am şi înţeles. Unde este oare problema? Să plecăm de la un împrumut de 100.000 Euro şi o dobândă de 4% pe an. Să presupunem că nu se amortizează nimic din acest împrumut timp de 30 de ani.

    Pe an vor fi de plată 4.000 Euro, iar în 30 de ani se vor plăti în total 120.000 Euro. Mai rămân de plătit cei 100.000 Euro iniţiali. Să presupunem că sunt amortizaţi imediat după 30 ani (lucru rar întâmplat). În acest caz s-au împrumutat 100.000 Euro, pentru care după 30 ani s-au plătit băncii 220.000 Euro. Este ceva greşit calculat aici?

    >Bancile nu au verificat cererea de credit? Cum au dat creditul? E si raspunderea lor. Ma rog, a functionarilor lor.

    De ce? Să zicem că o bancă are de a face cu un cuplu de tineri, cu un venit comun demonstrat suficient pentru ca să acopere dobânzile şi amortizările pentru creditul _solicitat_. Banca le acordă banii necesari pentru ca să-şi cumpere o casă. Tinerii nu iau măsuri pentru a putea garanta (prin asigurări de sănătate, de viaţă, pentru alte riscuri, eforturi şi sacrificii pentru a-şi păstra joburile, etc.) plata continuă a dobânzilor.

    Ceva li se întâmplă tinerilor noştri. Banca le ia şi le vinde casa, iar în codiţiile căderii mari a preţurilor nu îşi recuperează creditul din vânzarea casei. În ce constă aici „răspunderea … funcţionarilor” băncii?

    >Sunt de acord ca o lege actuala nu are voie sa se raporteze la contracte semnate anterior legii. (Incalca Constitutia.) Dar… cui ii pasa?

    Mie, dar ar trebui să le pese tuturor, deoarece: a) dacă legile se încalcă chiar de legiutor, atunci dispare predictibilitatea, şi odată cu ea şi businessul; b) fără bănci funcţionale problemele sunt previzibile, iar efectele negative pentru multe categorii de persoane sunt imediate, sau foarte apropiate în timp.

    >Oricum, de cand cu oficializarea „bail-in”, bancile nu mai risca absolut nimic!

    Aceasta s-a făcut în situaţii excepţionale, care s-au datorat, din păcate, intervenţiilor statului, prin legiferarea (obligarea acordării) unor împrumuturi unor clienţi cu un înalt grad de risc. Aceste lucruri trebuie să dispară, dacă nu au dispărut deja! În caz contrar băncile devin instituţii controlate de stat, ceea ce este o caracteristică a economiei de tip fascist.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 2 Nu-mi place 15

  • Alexandru Leibovici: (14-3-2016 la 15:36)

    Proiectul Legea darii in plata, votat in Senat, poate periclita dreptul la proprietate si submina increderea investitorilor straini in economia romaneasca, a declarat, luni, seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, care considera ca exista masuri mai bune pentru a-i proteja pe clientii bancilor aflati in dificultate.

    http://www.ziare.com/economie/fmi/fmi-in-romania-legea-darii-in-plata-poate-periclita-dreptul-la-proprietate-exista-solutii-mai-bune-1413024

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 15

  • Stefan N. Maier: (19-3-2016 la 12:52)

    Dacă această lege ar fi fost iniţiată nu sub numele impropriu de „Darea în plata” ci sub un alt nume, care reflectă de facto conţinutul ei şi anume „Darea ÎN LOC DE Plata”, poate mai mulţi s-ar fi trezit şi ar fi realizat că o astfel de prevedere legală într-o ţară poate însemna începutul sfârşitului economiei ei.

    Ţi se face lehamite să vezi că în România există, la mai bine de un sfert de secol de la căderea regimului comunist, o mentalitate comunistă la 99% din clasa politică.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 15

  • Alexandru Leibovici: (20-3-2016 la 19:57)

    @Ştefan

    > Dacă această lege ar fi fost iniţiată nu sub numele impropriu de „Darea în plata” ci sub un alt nume…

    M-am uitat într-un dicţionar juridic şi văd că „darea în plată” nu este un termen inventat cu ocazia pe care o ştim, ci este este un termen juridic consacrat şi înseamnă:

    Darea în plată este acel … mijloc de stingere a obligaţiilor care constă în acceptarea de către creditor [banca] la propunerea debitorului [omul care nu poate sau nu vrea să achite împrumutul], de a primi o altă prestaţie în locul celei pe care debitorul era obligat iniţial să o execute

    Deci „dare în plată” este când banca acceptă să i se dea imprumutul înapoi nu sub formă de bani ci sub altă formă.

    În cazul nostru, acea „altă formă” este apartamentul datornicului, pe care banca nici nu mai trebuie să fie de acord să-l accepte ca plată, ci este obligată.

    Legea ar trebui să se cheme „dare în plată forţată”.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 15

  • Wanda Lucaciu: (20-3-2016 la 21:14)

    In engleza se spune „property is being repossessed by the bank” care s-ar putea traduce in limba romina „proprietatea va fi poseda din nou de banca care a dat imprumutul original”

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 15

  • Victor Manta: (21-3-2016 la 23:15)

    Wanda a scris:

    „In engleza se spune „property is being repossessed by the bank” care s-ar putea traduce in limba romina „proprietatea va fi poseda din nou de banca care a dat imprumutul original”

    Nu ştiu cum este în SUA, dar în Europa acest termen induce în eroare, lăsând impresia că banca ar re-intra în posesia proprietăţii. În realitate proprietatea îi aparţine cuiva, iar banca îi acordă un împrumut cumpărătorului pentru ca el să poată să plătească vânzătorului preţul proprietăţii care este de vânzare.

    În anumite situaţii vânzătorul poate să fie o bancă, dar această situaţie nu este o regulă.

    Precizarea este relevantă în contextul prezentului proiect al Legii Dării în plată.

    Apropo, astăzi Primul Ministru a trimis Parlamentului României o avertizare legată de acest proiect de lege, precizând că această lege, adoptată în forma ei actuală, va arunca „în aer” sistemul bancar românesc.

    http://www.stiripesurse.ro/ciolo-legea-darii-in-plata-trebuie-sa-vizeze-intr-adevar-cazurile-sociale_987129.html

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 15

  • Alexandru Leibovici: (22-5-2016 la 18:52)

    „Legea darii in plata: A inceput haosul – datornicii, bancile si recuperatorii se dau in judecata unii pe altii

    Legea darii in plata nu a intrat in vigoare nici de 10 zile si deja isi face simtite efectele…in justitie. Din 13 mai au fost deja inregistrate opt procese care au in centru actul normativ…”

    http://www.ziare.com/legea-darii-in-plata/banci/legea-darii-in-plata-a-inceput-haosul-datornicii-bancile-si-recuperatorii-se-dau-in-judecata-unii-pe-altii-1422770

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 16

  • Alexandru Leibovici: (23-5-2016 la 13:10)

    Iata un link catre prezentarea consecintelor care au fost prevazute si care se adeveresc (VM):

    http://www.ziare.com/legea-darii-in-plata/banci/banca-transilvania-majoreaza-avansul-la-creditele-ipotecare-dupa-ce-legea-darii-in-plata-a-intrat-in-vigoare-1421737

    „Banca Transilvania a anuntat ca va mari incepand de luni avansul la creditele ipotecare, dupa ce Legea darii in plata a intrat in vigoare.

    „Pe fondul cresterii riscurilor activitatii bancare, generate de Legea darii in plata, Banca Transilvania creste avansul la creditele cu garantie imobiliara. In acelasi timp, BT a decis sa ii sustina, in continuare, pe cei care doresc sa achizitioneze prima locuinta prin stabilirea unor conditii de avans mai relaxate…

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 17

  • Alexandru Leibovici: (1-7-2016 la 19:27)

    „Tribunalul Bucuresti a decis, pentru un credit, inghetarea cursului la franci elvetieni la 2,1 lei”

    „Tribunalul Bucuresti a stabilit inghetarea cursului pentru un credit in franci elvetieni la valoarea de la momentul semnarii contractului.

    Sentinta este definitiva si executorie.”

    http://www.ziare.com/bani/credit/tribunalul-bucure-ti-a-decis-pentru-un-credit-inghe-area-cursului-la-franci-elve-ieni-la-2-1-lei-1427586

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 17

  • Victor Manta: (1-7-2016 la 21:34)

    Aici încă un exemplu de hotărâre de acest fel:

    „Avocatul Codrut Avram spune ca in 2007 clientul sau a imprumutat 635 de mii de franci elvetieni de la OTP Bank. Atunci un franc era cotat la 1 leu si 89 de bani. Astazi, cursul oficial leu-franc este de 4 lei si 11 bani”.

    http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/premiera-in-romania-curtea-de-apel-bucuresti-a-decis-inghetarea-cursului-franc-elvetian-leu-in-cazul-unui-client-otp.html

    A împrumutat 635.000 CHF, nici mai mulţi, nici mai puţini, bietul om, şi acum va plăti doar jumătate pentru ce a rămas, iar ce a restituit deja la peste vechiul curs i se va socoti în mod corespunzător.

    Mai aflăm şi că: „Pana acum judecatorii romani au decis inghetarea cursului leu-franc elvetian in aproape 100 de cazuri din intreaga tara. 20 de sentinte sunt definitive”.

    În condiţiile acestea să te tot împrumuţi de la bănci, dar să vedem ce garanţii va cere orice bancă pentru a-şi acoperi pe viitor riscul unor asemenea afaceri. Acum vor profita unii de hotărîrile tribunalelor, dar vor suporta consecinţele de viitor mulţi, mulţi alţii.

    Cei mai mulţi vor trebui pur şi simplu să renunţe la visul unei noi afaceri, sau la un nou apartament/casă, sau la altceva. Cum scria un mare economist clasic, ce se vede şi ce nu se vede…

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 18

  • Alexandru Leibovici: (6-9-2016 la 20:07)

    „Ne va fi din ce in ce mai greu sa luam credite ipotecare – sondaj BNR”

    „Cele mai multe institutii financiare au crescut avansul pentru creditele ipotecare incepand cu luna mai, cand a intrat in vigoare Legea darii in plata.

    Avansurile au crescut, in general, de la 15% la 30-40%.

    Tendinta va continua, per total, si in perioada iulie-septembrie…”

    http://www.ziare.com/bani/banci/ne-va-fi-din-ce-in-ce-mai-greu-sa-luam-credite-ipotecare-sondaj-bnr-1435310

    Deci: s-a uşurat situaţia momentană a câtorva mii de oameni, dar a îngreunat pentru câteva sute de mii, pentru anii care urmează… Până se abrogă. Poate.

    Aşa sunt politicienii: îi interesează doar momentul imediat, din cauză că şi pe cetăţeni doar asta îi interesează.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 16

  • Victor Manta: (6-9-2016 la 20:51)

    Alexandru a scris: „Până se abrogă. Poate”. Această posibilitate a devenit reală, ceea ce aflăm de mai jos:

    „Curtea Constitutionala va dezbate luna viitoare cel putin 151 de exceptii de neconstitutionalitate ridicate de banci cu privire la Legea darii in plata, dar si una a Judecatoriei Sinaia.

    Printre cele mai contestate prevederi din lege se afla cea privind aplicarea legii atat asupra contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii in vigoare a darii in plata, cat si asupra contractelor incheiate dupa aceasta data.

    Bancile ar putea invoca astfel elemente de neconstitutionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, interzis de Constitutie.

    O alta prevedere contestata este cea prin care darea in plata devine posibila prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil”.

    http://www.ziare.com/legea-darii-in-plata/banci/darea-in-plata-va-fi-transata-de-ccr-bancile-au-depus-peste-150-de-sesizari-dar-deocamdata-e-vacanta-pentru-judecatori-1433645

    Articolul iniţial, din 20.1.2016, a atras atenţia atât asupra elementelor de neconstituţionalitate menţionate mai sus, cât şi a riscurilor majorării avansurilor viitoare.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 2 Nu-mi place 18

  • Alexandru Leibovici: (20-9-2016 la 08:43)

    Daniel Daianu, membru in Consiliul de Administraţie al BNR avertizează băncile comerciale să nu facă proces statului român în instanţe internaţionale în legătură cu Legea „dării în plată”.

    Băncile argumentează că: tratate internationale protejeaza investitii facute in Romania, ca Legea darii in plata ar avea aplicabilitate retroactiva, ca s-ar modifica implicit planuri de afaceri, instabilitatea cadrului normativ etc.

    Argumentul d-lui Dăianu: „daca bancile ar fi fost mai prietenoase cu clientii, daca ar fi acceptat mai usor restructurarea de credite, Legea darii in plata ar fi avut sanse considerabil mai mici sa apara”

    Mai spune: „Sper ca bancile ce au asemenea intentii sa renunte, fiindca, daca, intr-un anume scenariu, ar avea castig de cauza, ar pierde, cred, pe alte planuri si nu putin.” Bancile, peste tot, trebuie sa elimine din trufie… La cate nereguli au fost gasite pe pietele financiare in lume, atitudinea publica a bancilor trebuie sa fie alta, smerita.”

    Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 16

  • Victor Manta: (21-9-2016 la 20:17)

    >Argumentul d-lui Dăianu: „daca bancile ar fi fost mai prietenoase cu clientii, daca ar fi acceptat mai usor restructurarea de credite, Legea darii in plata ar fi avut sanse considerabil mai mici sa apara”.

    Acest argument se numeşte în engleză „victim blaming”, sau învinovăţirea victimei. El este folosit atunci când victima unei crime, sau al oricărui act nedrept, este făcută în întregime sau parţial responsabilă pentru prejudiciul pe care l-a suferit.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Victim_blaming

    Alt argument al aceluiaşi domn: „La cate nereguli au fost gasite pe pietele financiare in lume, atitudinea publica a bancilor trebuie sa fie alta, smerita”.

    Cu alte cuvinte, băncile private sunt vinovate de orice nereguli au fost găsite la toate băncile din lume şi trebuie deci să stea cu botul pe labe.

    Şi mai spune dl. Dăianu: „Sper ca bancile ce au asemenea intentii sa renunte, fiindca, daca, intr-un anume scenariu, ar avea castig de cauza, ar pierde, cred, pe alte planuri si nu putin.”

    Adică ar exista o vinovăţie colectivă a băncilor, pe care ele trebuie să o răscumpere în permanenţă şi în vecii vecilor, trebuind să cedeze fără luptă chiar şi la cea mai mică ameninţare.

    Iar când afli că „Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor”, oare la ce altceva bun poţi să te aştepti de la el? De exemplu cu privire la rezervele de aur ale României, o proprietate a tuturor cetăţenilor ţării, care este gestionată chiar de BNR.

    Oare cine se va afla în poziţia de vinovat dacă aurul respectiv, aşa cum susţine o parte a presei, este prost gestionat? Cu siguranţă că vinovatul nu va fi omul de la bancă, dl. Dăianu, deşi în acest caz proprietarul aurului nu a avut nimic de hotărât şi nici un cuvând de spus cu privire la gestionarea acestei rezerve. Victima pe care va cădea vina va fi în mod automat tot poporul român, adică exact invers ca la Darea în plată…

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 15

  • Alexandru Leibovici: (3-10-2016 la 21:44)

    ZIARE.COM (3 octombrie 2016):

    Problema romanilor cu credite in franci elvetini a fost abordata, luni, la nivel tehnic in Camera Deputatilor, in contextul unor proteste care au avut loc de curand. Totusi, bancile nu vor sa auda de conversia creditelor la cursul istoric, pentru ca impactul financiar ar fi mult prea mare, in viziunea lor (2,4 miliarde de lei)

    Exista trei propuneri:

    – conversia creditelor in franci la curs istoric;
    – conversia creditelor in valute straine la cursul istoric plus 20%;
    – schema de garantii propusa de ministerul finantelor publice, dar cu discount majorat fata de propunerea lor initiala la soldul creditului.

    … aceste propuneri vor fi supuse la vot, marti, in cadrul Comisiilor reunite de Buget si Juridica…

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 11

  • Victor Manta: (3-10-2016 la 23:26)

    Din aceeaşi sursă ziare.com aflăm, direct de la Seful Directiei de stabilitate financiara din cadrul BNR, care va fi impactul financiar al conversiei la cursul istoric (adică la cursul când a fost luat împrumutul, atunci când 1 CHF făcea cam o jumătate în RONi faţă de astăzi).

    El ne spune că o conversie la cursul istoric ar duce la aceea că bancile vor trebui să suporte pierderea de 2,4 miliarde de lei (menţionată de Alexandrů).

    Şi ne mai spune el că:

    „Aceasta se va transpune intr-o scadere medie de 1,8 puncte a solvabilitatii sistemului bancar, ceea ce inca pare sa fie suportabila.

    Atata doar ca avem doua banci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea functionarii, iar alte patru banci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudential recomandat in momentul de fata”.

    Eugen Radulescu, şeful direcţiei menţionate, a afirmat că BNR sustine solutia negocierilor directe intre banci si clienti. Bănuiesc că ideea de a vedea 2 bănci dispărând şi alte 4 ajungând să solicite ajutoare de la BNR pentru redresarea situaţiei lor nu-i surâde câtuşi de puţin Direcţiei de stabilitate financiară de la BNR. Şi nici nu are de ce!

    Îmi amintesc cum explica Ion Ţiriac în urmă cu nişte ani cum reformarea sistemului bancar din România a contribuit foarte mult la dezvoltarea economiei ţării.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 11

  • Alexandru Leibovici: (4-10-2016 la 19:04)

    ZIARE.COM:

    Raiffeisen Bank a castigat in apel un proces legat de darea in plata. E vorba despre prima decizie definitiva data de o instanta in ce priveste legea care permite clientilor sa predea bancii locuinta si sa scape de datorii.

    Mai exact, Tribunalul Ialomita a admis pe 27 septembrie apelul bancii austriece intr-un dosar in care contesta o notificare de dare in plata trimisa de doi clienti.

    Astfel, debitorii trebuie sa reia plata ratelor, iar executarea silita reintra in vigoare.

    […]

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 11

  • Alexandru Leibovici: (10-10-2016 la 18:49)

    ZIARE.COM
    http://www.ziare.com/bani/credit/creditele-in-franci-elvetieni-vor-putea-fi-trecute-in-lei-la-cursul-din-ziua-in-care-au-fost-luate-1439354

    „Creditele in franci elvetieni vor putea fi trecute in lei la cursul din ziua in care au fost luate

    Comisiile reunite juridica si de buget-finante, din Camera Deputatilor, au aprobat luni … un amendament in proiectul legii privind conversia creditelor ipotecare in franci elvetieni, conform caruia cursul de schimb la care se efectueaza conversia este cursul de schimb al BNR valabil la data incheierii contractului.

    Amendamentul a fost votat de 22 de deputati, fara a se inregistra nicio abtinere si niciun vot contra. Proiectul legii conversiei ar putea intra marti la vot in plenul Camerei Deputatilor…

    Cele mai multe credite ipotecare in franci elvetieni au fost acordate in 2007 si 2008. La cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), un franc elvetian valora in jur de 1,9-2 lei in 2007 si 2,2-2,4 lei in 2008.

    Luni 10 oct. 2016, un franc a fost cotat la 4,1265 lei la cursul BNR, nivel de doua ori mai mare decat cursul la care s-au acordat creditele.

    Proiectul de lege depus in Parlament… va avea un impact asupra sistemului financiar-bancar de 1,8 miliarde lei (400 milioane euro)”

    Deci comisia Parlamentului a ales prima din cele trei variante pe care le-am enumerat acum o săptămână, şi anume „conversia creditelor in franci la curs istoric”.

    Pe de altă parte, „Curtea Constitutionala va dezbate [în octombrie] cel putin 151 de exceptii de neconstitutionalitate ridicate de banci cu privire la Legea darii in plata”, cum spunea Victor.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 6

  • Victor Manta: (10-10-2016 la 20:57)

    >Amendamentul a fost votat de 22 de deputati, fara a se inregistra nicio abtinere si niciun vot contra.

    Îşi spun cuvântul viitoarele alegeri parlamentare, un motiv pentru care nici un parlamentar din Comisie nu a avut curajul să se opună unei legi vizibil populare. M-ar mira foarte mult ca Parlamentul să voteze altfel în plen.

    >Proiectul de lege depus in Parlament… va avea un impact asupra sistemului financiar-bancar de 1,8 miliarde lei (400 milioane euro)

    Din aceasta trebuie desigur înţeles că sistemul bancar va _pierdė_ această sumă, cu alte cuvinte vor pierde investitorii în băncile afectate de această confiscare parţială a bunurilor lor. Cum aceştia sunt în majoritate străini, ideea că „lasă că au ei mai mulţi bani decât noi” îşi pune astfel amprenta ei grea asupra sistemului bancar românesc.

    Deoarece băncile, din motive evidente, au mărit deja cuantumul avansurilor şi procentele dobânzilor pentru împrumuturile în valută, cei care pierd de pe urma unei asemenea legi, în afară de bănci, sunt pe termen lung chiar potenţialii lor clienţi din România.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 6

  • Alexandru Leibovici: (11-10-2016 la 22:34)

    ZIARE.COM

    Cutia Pandorei. De ce franci elvetieni si nu euro?

    … O masursa reparatorie, corectarea unei inselaciuni comise de banci, salvarea unor oameni ajunsi la capatul puterii, spun initiatorii. Asa sa fie?

    In primul rand, masura mi se pare profund discriminatorie, pentru ca se adreseaza numai unei categorii dintre clientii bancilor, celor care s-au imprumutat in CHF. Nici euro nu a stat pe loc in ultimii ani…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 4

  • Alexandru Leibovici: (7-2-2017 la 13:56)

    ZIARE.COM

    Legea conversiei creditelor in franci elvetieni a fost declarata neconstitutionala, a anuntat, marti, presedintele CCR Valer Dorneanu.

    Magistratii CCR au admis, astfel, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Guvernul Ciolos in toamna.

    „Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a stabilit ca legea este neconstitutionala cel putin din doua mari motive
    […]

    Legea conversiei creditelor in franci elvetieni este neconstitutionala, a anuntat CCR

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.71.8