Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Israel – în vizorul Consiliului de Securitate ONU

de (10-9-2013)
22 ecouri

Ron ProsorAcum vreo trei săptămâni se prezenta Consiliului de Securitate de la ONU un raport privitor la situaţia din Orientul Mijlociu. Epocă ale cărei evenimente continuă parţial şi astăzi. Atunci, exact când în Egipt demonstraţiile „Fraţilor Musulmani”, organizaţia islamistă care nu se resemna să piardă puterea, erau soldate cu zeci de morţi în confruntarea cu armata, pe când în Siria regimul îşi ucidea compatrioţii cu arma chimică, cine credeţi că era „protagonistul” acelui raport, respectiv ţinta blamărilor incluse acolo?

Pentru cine-şi aminteşte că 80% din rezoluţiile ONU conţin condamnări ale Israelului, întrebarea devine un soi de „ghici ciupercă ce-i”! Exact în acea perioadă în care Iranul sfida – aşa cum face şi astăzi – o lume întreagă, continuându-şi nestingherit programul nuclear, când în Tunisia continuă ostilităţile, când Irakul este sfâşiat de războiul civil dintre shiiţi şi suniţi, iar în Liban atentatele perpetrate de Hizballah menţin locuitorii cu sabia lui Damocles deasupra capului, principala temă căreia raprtul îi rezerva, şi cantitativ, în economia materialului, dar mai ales… calitativ, era preocuparea pentru soarta „sărmanilor” palestinieni „sugrumaţi” de Israelul care-i supune penuriei de alimente şi de medicamente în general, ca şi de alte produse strict necesare traiului. În acelaşi raport, Siriei îi erau rezervate sumar câteva scurte paragrafe, ca şi cum cei 1.000 de cetăţeni căzuţi victime ale atacurilor cu arma chimică ar fi fost… un muşuroi de furnici strivit din greşală de tălpile unui trecător cu capul în nori! În fond, ce interes mai putea prezenta pentru respectivul raport Siria, unde aproape că nu mai există evrei?

În acest context, reprezentantul Israelului pe lângă consiliul de Securitate ONU, Ron Prosor, a adresat o scrisoare deschisă subsecretarului de stat, exprimându-şi dezaprobarea pentru acel raport părtinitor şi în plus, conţinând o serie de omisiuni (involuntare?) şi de inexactităţi care spun multe despre atitudinea acestui for superior.

Ron Prosor menţiona dintru început că ar fi fost de aşteptat, logic, ca principala temă a raportului să fie evenimentele care au provocat tragedia siriană exact din ziua prezentării raportului, după cei doi ani şi jumătate de criză umanitară din această ţară, timp în care peste 100.000 de oameni au fost masacraţi şi în care câteva milioane au fost nevoite să-şi părăsească domiciliul, în vederea unui refugiu cu slabe şi îndepărtate speranţe de reîntoarcere. Să pretindă, ulterior, menţionarea faptului că un mare număr de victime supravieţuitoare ale atacului cu arma chimică au fost tratate de o ehipă de medici israelieni, ar fi însemnat bineînţeles un deziderat de-a dreptul… exagerat din partea Israelului!

După cum subliniază Prosor în scrisoarea sa, raportul are grijă să sublinieze faptul că cele „şase proiectile trase din Gaza asupra teritoriului israelian par să fi şubrezit şi mai mult calmul oricum fragil dintre Israel şi Fâşia Gaza”. După cum menţionează reprezentantul nostru, „ar trebui să aibă cineva cel puţin elocvenţa lui Shakespeare, pentu a descrie o ploaie de rachete şi de obuze de mortieră, lansate în scopul de a ucide civili nevinovaţi, ca pe… câteva proiectile”! Prosor nu putea trece cu vederea faptul că se acordă o nejustificată atenţie „penuriei de echipaj medical necesar, din cauza riguroaselor restricţii impuse de Israel pentru libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor dinspre şi către Gaza”. El relevă faptul că în condiţiile acestor „restricţii severe”, numai la jumătatea lunii iulie au fost transportate, pe la punctul de trecere Kerem Shalom, 23 de tone de material medical, în afara celor 418 tone de diferite mărfuri de strictă necesitate, menţionând că singura „penurie” de care se poate vorbi în privinţa acestui raport este „cea a informaţiilor şi a exactităţii acestora, ca de altfel în cazul oricărui raport lunar către Consiliul de securitate”.

De asemenea, Prosor subliniază că tocmai trunchierea acestor informaţii le „asigură” o perfectă… inexactitate, citând ca exemplu demolările din Ierusalimul de Est, menţionate în raport, dar fără specificarea că a fost vorba de demolarea unor construcţii efectuate în cea mai deplină… ilegalitate!

În acelaşi context, raportul pune un accent deosebit pe necesitatea de a controla, în cazul ripostei Zahalului la atacurile din partea Hizballah asupra Israelului, dacă nu cumva „au mai fost şi alte înălcări ale legii, prin pătrunderea de trupe înarmate pe teritoriul libanez”. Subsecretarul de Stat pentru chestiuni externe din cadrul Consiliului de Securitate, este pus pe condamnarea vehementă a activităţii forţelor noastre de apărare, dar prea puţin dispus să condamne activitatea teroristă a grupului Hizballah, care plantează şarje explozive în locuri cu populaţie civilă şi perpetrând atacuri soldate cu numeroase victime umane, subliniind că prin aceasta, „Hizballah comiţând o dublă crimă de război, este de două ori mai tulburătoare omiterea acesteia din respectivul raport”.

În privinţa ripostei trupelor de israeliene faţă de atacurile lansate dinspre Siria, în zonele numite Alpha şi Bravo, Prosor menţionează că raportul subsecretarului ONU nu merită „nici un bravo pentru modul absolut confuz în care prezintă aceste evenimente. În fapt, Israelul a trimis două avertismente atunci când în zonele repsective, israeliene spuneam, a început să plouă cu obuze de mortieră ripostând doar la al treilea tir”. După cum menţioneaază Ron Prosor, subsecretarul de stat ar avea nevoie „de un binoclu de înaltă rezoluţie, pentru a decela evenimentele cu adevărat importante survenite în regiunea de care se ocupă”. Practic, nu o dată raportul se pierde în amănunte, ca de exemplu, încercarea a trei palestinieni de a se infiltra înotând dinspre mare, în Israel, neglijând faptele de o reală importanţă, ca de exemplu modul în care s-a forţat mâna Israelului în vederea eliberării unor deţinuţi palestinieni condamnaţi pentru atacuri teroriste grave, soldate cu numeroase victime din rândul populaţiei civile israeliene, numeoroşi bărbaţi, femei şi copii. După cum în Cisiordania, 15 militari din Zahal şi cinci cetăţeni civili au fost răniţi în atacurile din partea palestinienilor.

Prosor cere insistent Consiliului de Securitate ca viitoarele rapoarte să expună cu o maximă claritate şi exactitate situaţia din Orientu Mijlociu, rugând ca scrisoarea sa să fie prezentată membrilor Consiliului şi consemnată ca document oficial al acestuia.

Deocamdată, scrisoarea ambasadorului reprezentant al Israelului în Consiliul de Securitate a rămas fără răspuns şi fără vreo reacţie de natură să aducă rectificările cuvenite raportului la care se referă scrisoarea.

De altfel, după cum se poate observa, în forurile superioare ale ONU, ca şi în Parlamentul European de altfel, se pronunţă în contexte diferite şi cu o frecvenţă fără precedent sintagma „corectitudine politică”, dar în majoritatea covârşitoare a cazurilor, cu specificarea subînţeleasă „dar nu (neapărat şi) faţă de Israel”. Iar respectivul raport este un exemplu elocvent al acestei orientări, al cărei grad de periculozitate pentru propriile state pe care le reprezintă nu vor şi nu vor să-l vadă cei care alcătuiesc aceste foruri.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sorin Paliga: (11-9-2013 la 11:26)

    Vrînd-nevrînd am urmărit mai mult canalele de știri politice. Am observat că, ori de cîte ori sînt întrebați de o temă sensibilă, politicienii sirieni ori iranieni au un singur răspuns, indiferent de conținutul întrebării: Israel. Dacă îi întrebi de ce au folosit arme chimice, nu răspund, dar sar la Israel. De ce așa și pe dincolo – Israel… Dacă ceva nu e bine în țara lor, Israelul e de vină.

    Acești oameni sînt, cred, profund nefericiți sau cineva îi obligă să fie astfel. Dacă orice temă de discuție se rezumă pt ei la Israel, înseamnă că la fel le este și judecata. Dau de înțeles că, dacă nu ar exista Israelul, ar fi bucurie, fericire și prosperitate în zonă, nu s-a mai bate șiiți cu suniții, nu ar mai fi bombe, nu ar mai fi lupte în Siria și niciunde altundeva, ce mai, bucurie mare peste tot…

    Eu cred că e de lucrat serios aici și nu la ONU.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 8 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (11-9-2013 la 16:03)

    Devine evident că antisemitismul devine antiisraelism!!

    Aritudinile părtinitoare, indiferent la ce nivel se exprimă, conduc în mod clar la bănuiala că cineva plăteşte persoanele de rang înalt ṣi corupte. Este de presupus că acest tip de lobbysm plătit are ca sursă fie furnizorii de arme din Rusia, China, SUA, etc., fie mişcările ultra-fundamentaliste islamice, susţinute de bogaţii ţărilor arabe.

    Nu este nimic nou în faptul, clasic deja, că evreul a fost în istoria omenirii, „întotdeauna vinovat”, dar este inadmisibil ca acest lucru să se practice împotriva unui stat realmente democratic cum este Israelul, şi încă de la tribuna unor foruri pan-mondiale cum este ONU şi Consiliul de Securitate!!

    Articolul Doamneu Rodica Grindea este de actualitate arzătoare, in contextul necesitaţii ca toate forţele democratice din lume să apere statul Israel.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 9 Nu-mi place 0

  • Charlie: (12-9-2013 la 15:08)

    A propos, dupa spusele recente ale lui Putin intr’un articol in New York Times reiese ca Rebelii au gazat femei si copii. Nu vi se pare curios ca el a cerut dovezi irefutabile de la Vest ca Asad a gazat civili pe cand el face afirmatii gratuite despre rebeli.Sa nu uitam niciodata ca Putin si-a facut educatia in KGB si continua sa intrebuinteze arma dezinformatiei.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 1

  • Sorin Paliga: (12-9-2013 la 18:02)

    Din declarațiile televizate din ultimele zile, eu am văzut satisfacția și pe fața lui Obama și pe a lui Putin, așa încît am toate motivele să cred că le-a ieșit jocul așa cum au dorit: rușii să controleze armele chimice ale lui Assad și să nu iasă cine știe ce nebunie pe acolo.

    Charlie, sînteți chiar așa de sigur că rebelii ăia sînt fecioare neprihănite? Sînt toți niște democrați? Eu cred că în Siria situația a ieșit de mult de sub control, acolo fiind probabil că se va instaura un haos pe termen lung. Măcar armele chimice însă să fie sub control.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 8 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (12-9-2013 la 18:21)

    @Charlie

    Cum să recunoască Putin folosirea armei chimice, dacă el a livrat-o !

    Cunosc un doctor în chimie, evreu din Saratov, care e creator de substanţe chimice toxice (din grupa captanilor, derivati din cianurï), şi deşi el credea că lucrează pentru agricultură, miltarii ruşi nu au stat mult pe gânduri şi le-au transformat în arme !!

    Problema gravă nu este existenţa armelor chimice, ci folosirea lor.

    Ruşii au folosit arma chimică chiar împotriva propriilor cetăţeni când au paralizat 4 terorişti la un teatru din Moscova, dar au gazat şi peste 100 de ruşi, şi se simt cu muscă pe caciulα. Dar nimeni nu a pornit acţiuni militare împotriva loŕ.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 9 Nu-mi place 0

  • Charlie: (12-9-2013 la 19:09)

    @Paliga

    Nici prin gand nu-mi trece ca „revolutionarii sirieni” n-au printre ei indivizi din scursoarea societatii care vin acolo din Somalia, Germania, Franta, Irak ca sa se lupte in numele lui Allah. Desi sunt in minoritate sunt foarte bine organizati si au impus legea shariei acolo unde au ocupat.

    Dilema omenirii este : pe care banditi ii suporti? Deocamdata SUA nu a dat arme ofensive la cei cunoscuti drept Al Quida.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 4 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (12-9-2013 la 20:11)

    @Charlie

    > pe care banditi ii suporti?

    Pe niciunii.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0

  • Charlie: (12-9-2013 la 22:05)

    @Pincu S. E greu de imaginat ca Rusii se simt cu musca pe caciula. Uite-te la ce au facut in Cecinya, Grozny arata ca Berlin in 1945. Putin e un amic a lui Obama si simte ca prestigiul lui Obama este pe o panta „negativa”. Cat despre Putin nu e prea ingrijorat despre prestigiul lui-insasi.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Christina Vlad: (12-9-2013 la 22:50)

    Domnule Charlie, ce întelegeti dvs. prin „scursoarea societatii” ?

    Din ce sursa v-ati informat când afirmati:”care vin acolo din Somalia, Germania, Franta, Irak ca sa se lupte in numele lui Allah”?

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 3 Nu-mi place 5

  • Wanda Lucaciu: (12-9-2013 la 23:40)

    @ „Christina Vlad”
    Ca todeauna, dv cititi numai ziarele germane. Ar fi bine sa cititi si alte ziare si sa vedeti ca “scursoarea societatii” se afla si in Germania, probabil nu departe de unde locuiti. Europa este plina si “scursoarea societatii” are si pretentii.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 5 Nu-mi place 3

  • Christina Vlad: (13-9-2013 la 07:52)

    Doamna Lucaciu, întrebarile erau adresate domnului Charlie. […/Mod] vă rog lasati-l sa raspunda singur.

    Pentru mine nu exista oameni inferiori ci doar oameni care nu au avut norocul sa primeasca o educatie. Sunt ei vinovati pentru asta ?

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 3 Nu-mi place 7

  • Sorin Paliga: (13-9-2013 la 11:38)

    Situația din Siria reflectă, tipic, stilul unui dictator, minciunile uzuale și „prelucrarea” datelor pentru prostime.

    Tocmai am ascultat un interviu cu Barroso la Euronews. A făcut observația, corectă, că pînă acum recent, Siria susținea că nu are arme chimice. Cînd situația a căpătat iminența unor bombardamente americane, brusc s-a sucit: are și este de acord să fie supravegheate de ruși! Toată lumea e mulțumită: Assad recunoaște că are arme chimice, că e de acord să fie supravegheate și că acest lucru să-l facă Rusia, care are interese în zonă. E un pas înainte și, fiind considerat un succes, nimeni nu mai întreabă „băi băieți, dar parcă ziceați că nu aveți arme chimice, acuma de ce ziceți că aveți?”. Cînd ați mințit și cînd spuneți adevărul?

    Asemenea întrebări fiind, evident, obositoare, deoarece răspunsul este așa de evident, încît nici nu trebuie dat, toată lumea răsuflă ușurată că, poate, nu va fi pălălaie mai mare decît a fost pînă acum. La urma urmei, să moară peste 80.000 de oameni nu e mult, nu? Măcelul ăsta nu se mai pune, devine chiar ceva uman față de un posibil război chimic cu milioane de morți.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 6 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (13-9-2013 la 13:57)

    @Christina Vlad

    > Sunt ei vinovati pentru asta ?

    Eu cred că orice om (major) este responsabil pentru ceea ce face.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 6 Nu-mi place 1

  • Wanda Lucaciu: (13-9-2013 la 14:55)

    @”Christina Vlad”
    ” la mine nu exista oameni inferiori”. Ba exista! Toti cei care nu sint vegetarieni ii considerati sub orice ce critica.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 6 Nu-mi place 4

  • Corneliu: (13-9-2013 la 16:21)

    Inca un articol al Rodicai Grindea, la obiect, la timp, clar si focalizat pe esenta. E stilul ei, de a spune lucrurile pe nume fara invartiri in jurul cozii si delicateturi pentru rotunjirea colturilor.
    Problema e cunoscuta nu de ieri-alaltaieri.

    Eu personal, in anii de demult, mai incercam sa ma conving ca atitudinea mondiala fata de Israel este o neintelegere, o necunoastere a realitatilor, usor de rezolvat prin informare corecta. Dar treptat, pe masura largirii surselor de informatii curente, am vazut ca situatii incomparabil mai grave din lume sunt aproape ignorate, iar orice „pips” legat de Israel se bucura de o exacerbare paranoica a reactiilor.
    La acest lucru au concurat:
    1. Masiva propaganda antiisraeliana a lumii arabe
    2. Radicalizarea islamica si educatia in spiritul celei mai salbatice uri fata de evrei.
    3. Ralierea din motive economice (in special pentru petrol si petrodolari) a unui mare numar de state, inclusiv din afara „lumii a treia”, la frontul politic antiisraelian.
    4. Jonctiunea intre antisionismul arab si antisemitismul european traditional, cu o netagaduita infrastructura existenta, cele doua „ramuri” ajutandu-se reciproc.

    Trebuie sa fie in continuare limpede ca astazi antisionismul (sau anti-Israel) este pur si simplu o ramura a antisemitismului „vechi si bun” din totdeauna. LUCRURILE NU POT FI SEPARATE PENTRU CA SUNT UN TOT INTREG.

    Daca rasfoim inepuizabila colectie, zilnic inoita, a declaratiilor antiisraeliene si antioccidentale (siturile MEMRI si PALWATCH), nu putem sa ne eliberam de impresia unui ospiciu. Dar un ospiciu populat de oameni de vaza cu influenta imensa asupra publicului lor. Nu exemplific, va las sa navigati pe acolo in pas de voie.
    Iar daca rasfoim siturile antisemite „clasice”, fie si numai din Romania (de ex. cel al neolegionarului Ion Coja, dar mai sunt destule altele) vom gasi o splendida imbinare intre antisemitismul cel mai desantat si ura viscerala impotriva statului evreilor.

    Ceeace se intampla la ONU nu este decat reflectarea realitatilor de pe teren. ONU este in fond rezultanta membrilor sai, asa ca nu putem veni cu pretentii de la forul care-si reprezinta membrii. Iar membrii sunt la ora asta in majoritate antiisraelieni. Trebuie sa mentionam cu respect pozitia Romaniei care este exact opusa acestei tendinte.

    Reprezentantul israelian la ONU, Ron Prosor, este un geniu de elocventa si de logica, dar logica nu poate face fata unor capete fanatice incuiate, cu cheia aruncata in fantana, sau obligate fanaticilor.

    Ce se poate face? De fapt nimic, daca vrem sa fim seriosi. Caci nimic nu-i poate scoate din pozitia lor, din cinismul lor, cu atat mai putin prezentarea realitatilor si demonstratiile logice. Doar un eveniment de dimensiuni apocaliptice ar mai putea sa-i readuca la ratiune.
    ………………………………………………
    Acum vreau sa ma refer la unele din afirmatiile comentatorilor.

    D-l Paliga: Regret, acesti oameni nu sunt nefericiti. Ei se simt foarte normal, ba chiar sunt patrunsi de importanta „misiunii” lor antisioniste.
    Rebelii din Siria sunt un amestec de bande in care componenta „buna” este destul de stearsa. Domina Al Qaida, dar si alti banditi. Se mai si lupta intre ei. Mare veselie! Chiar si cei mai „porumbei” dintre ei, s-au aratat angajati in a continua lupta pana la „eradicarea” Israelului. Toate partile din conflict au fata de Israel aceeasi ostilitate

    D-l Sfartz: E mult peste coruptie. Ziceti ca atitudinea fata de Israel e inadmisibila? Ei si ce, la ei nu conteaza, au alte norme.
    Rusii, ca stat, sunt realmente de o nerusinare si o aroganta fara pereche in lume. Nimeni nu indrazneste sa se lege de ei. I-a intrebat cineva de sanatate cand au invadat Georgia, au ocupat 20% din teritoriul ei si au alungat din casele lor o jumatate de milion de gruzini, ale caror tabere de refugiati le-am vazut raspandite pe cuprinsul Georgiei?

    D-na Cristina: Se afla in Siria un numar mare de voluntari veniti din Europa, care lupta de partea islamistilor. Va aduc o sursa despre cei veniti din Germania, dar mai sunt si din alte tari, chiar europene.
    http://en.europeonline-magazine.eu/rise-in-german-islamists-fighting-in-syria-warns-secret-service_292611.html
    Sunt si foarte multi ceceni, de ex. Discutia se poate extinde.

    Sper sa fiu iertat ca pe langa comentariul meu am intervenit si in discutiile comentatorilor.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 7 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (13-9-2013 la 16:59)

    @Corneliu

    „D-l Paliga: Regret, acesti oameni nu sunt nefericiti. Ei se simt foarte normal, ba chiar sunt patrunsi de importanta “misiunii” lor antisioniste.”

    Faptul că se simt cum se simt nu înseamnă nicidecum că ar fi fericiți. Un asasin se poate simți bine, asta nu înseamnă că e fericit.

    Sensul vorbelor mele era altul, dar – ca de multe ori – citiți superficial și grăbit.

    Stimă

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Corneliu: (13-9-2013 la 17:34)

    @Sorin Paliga

    Cred ca disputa la acest punct este cu totul secundara.

    Si totusi, eu inteleg ca vreti sa distingeti intre fericirea simtita subiectiv si o fericire pe care vreti s-o definiti din exterior.

    Credeti-ma ca am citit atent, am sesizat diferentierea, dar eu consider fericirea este subiectiva, e totusi ceeace simte individul si nu cea definita de niste norme exterioare convenite.

    Deci, in fanatismul lor, acesti oameni se simt bine, iar cei care se vad angajati in misiuni sacre simt chiar un fel de inaltare, vezi sinucigasii teroristi.

    Noi ii putem vedea ca pe niste nefericiti, iar ei ar rade daca le-am spune-o.

    Eu practic am contrazis sensul pe care l-ati exprimat, iar asta nu inseamna ca am citit superficial si grabit.

    Incercati totusi sa nu-mi acordati calificative in privinta intelegerii textelor. Nu v-ar place nici dvs. sa le primiti.

    Acești oameni sînt, cred, profund nefericiți sau cineva îi obligă să fie astfel. Dacă orice temă de discuție se rezumă pt ei la Israel, înseamnă că la fel le este și judecata. Dau de înțeles că, dacă nu ar exista Israelul, ar fi bucurie, fericire și prosperitate în zonă, nu s-a mai bate șiiți cu suniții, nu ar mai fi bombe, nu ar mai fi lupte în Siria și niciunde altundeva, ce mai, bucurie mare peste tot…

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (13-9-2013 la 19:41)

    @Corneliu. Mă văd nevoit să repet a x-a oară: nu continuu discuții cu oameni care nu se semnează cu numele real și care nu dau coordonate reale. Doriți să dialogăm? Prea bine: numele real și adresa web reală. Nu doriți, adio. Punct.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • Wanda Lucaciu: (13-9-2013 la 21:26)

    Pentru persoanele care nu au inteles de ce unii imigranti in Europa sunt “scursoarea societatii”

    http://www.lemonde.fr/proche-orient/article/2013/09/12/deso-dogg-itineraire-d-un-rappeur-allemand-devenu-djihadiste-en-syrie_3476485_3218.html

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 7 Nu-mi place 2

  • Corneliu: (14-9-2013 la 04:13)

    Domnule Paliga, nu sunteti obligat sa discutati cu mine.

    Din cate ati putut totusi observa, sunt o persoana concreta, chiar daca nu semnez cu numele din cartea de identitate.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 8 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (15-9-2013 la 05:37)

    Nu are sens o dispută bazată pe orgolii!

    Cred că oponenţii acestei dispute, oameni inteligenţi şi respectabili, îşi dau seama că o asemenea dispută abate atenţia de la problema majoră pusă în lumina de Rodica Grindea.

    Ambele puncte de vedere, ale domnilor Paliga şi ale lui Corneliu, sunt pertinente, atunci când se referă la subiectul articolului.

    Fericirea personală este raportată doar la dorinţele personale, bune sau rele, în raport cu fericirea colectivă.

    Diferenţa o face empatia, sau înţelegerea suferinţei altora.

    Sunt de compătimit toţi oamenii, fie ei copii sirieni gazaţi de Assad, fie evreii care poartă în codul lor genetic suferinţă discriminării milenare.

    Democraţia nu va exista cât timp există ura.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0

  • Corneliu: (16-9-2013 la 05:54)

    Un articol al curajoasei ziariste turce SINEM TEZYAPAR, aparut in Jewish Journal la 11 septembrie vine sa completeze bine tabloul prezentat in articol si in comentariile mele precedente.

    In mod clar, „fenomenul” de la Consiliul de Securitate este doar un simptom a ceeace se petrece in lume in relatia cu Israelul ca statul national al evreilor, fenomen impins inainte in primul rand de catre lumea musulmana cu cele 57 de state ale ei, bloc imens de state cu o influenta dominanta in ONU si care remorcheaza dupa el un numar mare de alte state.

    Citez in traducere primul aliniat al articolului ei ca pe un aperitiv, lasand cititorilor sa se delecteze cu restul:

    „Oricand cad calamitati pe capul natiunilor majoritar musulmane, exista intotdeauna o natiune de blamat: Israelul.

    Izbucneste o revolutie impotriva unui tiran? Sionistii sunt raspunzatori.

    Cineva trebuie sa poarte vina cand se produc incidente intre suniti si shiiti? Evreii!
    Explodeaza o bomba intr-un loc din lume sau apare o problema in economie? Nu e nevoie sa cautam in alta parte decat in Israel.

    Si unde poate fi centrul pentru destabilizarea lumii arabe? La Tel Aviv, desigur!”

    Si adaug eu: Este clar ca aceste manifestari nu sunt decat simptome a unui antisemitism generalizat si isteric, adus la nivel statal, incluzand in mod natural si ostilitatea viscerala impotriva statului evreiesc ca expresie ultimativa a negarii totale a acestui popor.

    Bine mai seamana aceasta gandire cu faimoasele „Protocoale ale inteleptilor Sionului”, carte devenita best-seller in lumea musulmana!

    Dar nu vreau sa ma abat mai mult de la articolul pe care-l prezint. Iata-l. E un material care indeamna la cugetare.

    http://www.jewishjournal.com/opinion/article/muslims_stop_blaming_israel

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.197.90.95