Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica SPUNE



 

„Despre un politician vorbesc cel mai bine acțiunile sale” – interviu cu Klaus Johannis, primarul Sibiului

de (29-1-2012)
4 ecouri

In popasul meu prin Sibiu am schimbat cateva cuvinte cu primarul Sibiului, Klaus Johannis si care a fost de acord sa acorde un interviu publicatiei noastre.

1.Klaus Johannis, dupa mai bine de zece ani de primar al orasului Sibiu, perioada de timp ce se concretizeaza in multe schimbari, transformari in infrastructura ce alte obiective ise afla in agenda ta de lucru ?

Începând de anul acesta, cartierele Sibiului vor intra pe rând într-un proiect de reabilitare și modernizare. Pe lângă modernizarea străzilor și aleilor, vor fi reconfigurate locurile de parcare, create noi locuri de joacă și noi zone verzi. Prin acest proiect dorim să redăm funcționalitatea cartierelor care, datorită unei dezvoltări accelerate prin crearea de zone comerciale și construirea de locuințe, trebuie reconfigurate.

Vom continua anul acesta crearea de noi piste pentru biciclete în cartierele din oraș. Anul trecut am trasat peste 30 de km de pistă de biciclete, la care se adaugă o pistă de agrement care traversează cea mai mare zonă verde din oraș în lungime de 7 km.

Promovarea turistică a orașului va fi de asemenea una dintre priorități, aceasta fiind un proiect foarte important pentru oraș pe care l-am demarat încă din 2004. Sibiul are deja un nivel bun de vizibilitate la nivel european și dorim să continuăm în această direcție, avansând imaginea unui oraș bogat în istorie și cultură și care păstrează tradiția multi-culturalității.

Atragerea de noi investitori va rămâne un punct important în ceea ce doresc să realizez. Sibiul a fost afectat de criză, însă într-o măsură suportabilă. Faptul că afacerile din Sibiu au fost afectate într-o mai mică măsură se datorează în parte și datorită unei baze stabile pe care economia locală este așezată. Ba mai mult, în 2011, cea mai mare unitate de producție din zona industrială a orașului s-a extins ca suprafață și ca număr de angajați.

2. Fara falsa modestie Sibiul isi poarta deja o popularitate asociata numelui Johannis, adica orasul nu ar fi astazi ceea ce este fara contributia ta manageriala. Fata de cum era Sibiul in primul an al tau de mandat si momentul de fata, te rog sa punctezi cateva realizari ce ar dovedi ca nu ai stat de  degeaba?

În acești ultimi 10 ani am reușit să definitivăm o serie de proiecte majore de infrastructură care au schimbat aspectul și funcționalitatea orașului. În perioada 2003 – 2007 ne-am concentrat pe reabilitarea centrului istoric al orașului și pe reabilitarea arterelor principale pentru a pregăti astfel orașul pentru anul cultural Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Din 2007 am început lucrul și în cartierele sibiene. Cu fonduri provenite din bugetul local și cu ajutorul unor credite contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare totală de 36,5 milioane de euro am modernizat peste 100 de străzi din municipiu. În plus, împreună cu Consiliul Județean am reabilitat Aeroportul Internațional Sibiu, o investiție care a costat peste 40 de miloane de euro, Primăria Sibiu contribuind cu jumătate din această sumă.

Transportul în comun în Sibiu era efectuat în anul 2000 cu un parc auto învechit. Din 2003 parcul auto a fost înbunătățit treptat, sistemul de ticketing a fost modernizat, iar în prezent ne gândim la o nouă bază pentru transportul în comun, cu toate dotările necesare.

Și ca vizibilitate Sibiul a câștigat treptat teren. În fapt, un oraș de mărime medie din Transilvania a reușit să fie cunoscut la nivel european și apreciat ca destinație de turism cultural. Acest lucru a fost posibil prin impulsul pe care orașul l-a primit prin programul Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007. De atunci, domeniul turistic este foarte bine reprezentat și am reușit să ne menținem ca și număr de turiști care ne vizitează orașul, chiar și în contextul economic mai dificil din 2009 încoace.

3.Vorbind despre Sibiu ca o capitala culturii in 2007 incerc sa cred ca acest titlu isi continua atributul. Ce alte evenimente culturale majore inscriu Sibiul in circuitul european nelasandu-l doar intr-un dans de o singura vara ?

În realitate Programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 a fost în același timp o recunoaștere a unui oraș cu o lungă și solidă tradiție culturală și un impuls dat Sibiului pentru a aduce manifestările sale culturale valoroase la cunoștința publicului european. După 2007 Sibiul și-a continuat strategia de promovare turistică adăugând latura turismului cultural și obținând poziții foarte bune între locații de turism cultural precum Viena, Paris sau Praga.

Pentru 2012 propunem barocul ca temă pentru proiectele culturale ce vor avea loc în Sibiu într-un program pe care Primăria îl promovează cu fonduri structurale: SIBIU BAROC UPDATE. În fiecare an am co-finanțat o parte din costurile proiectelor culturale promovate de operatorii din Sibiu, dar în plus, în 2012 am propus această temă care sperăm că va aduce la lumină latura barocă a fiecărui tip de manifestare artistică.

Un alt element care a trecut de granițele programului cultural european al anului 2007 este vizibilitatea orașului. În afara beneficiilor culturale pe care Sibiul le-a câștigat prin acesta, orașul a devenit mai vizibil și am avut posibilitatea să folosim acest detaliu în prezentarea Sibiului ca locație economică viabilă și ca o locație turistică care are ceva de oferit fiecăruia.

4.Sibiul nu poate exista fara turisti, mai ales datorita atractiilor sale istorice si geografice. Cum vezi cresterea cifrei celor ce ne viziteaza cetatea ?

Numărul de turiști a început să crească din anul 2004. În anul 2004 Sibiul a primit confirmarea că va fi capitală culturală europeană în 2007 și din 2004 au început și lucrările de reabilitare a centrului istoric. Această zonă a orașului a fost uitată în perioada comunismului. Din 2004 a început și promovarea orașului ca parte a pregătirilor pentru anul cultural 2007 și de aceea Sibiul a început să fie tot mai căutat de turiști.

Anul 2007 a însemnat un an de vârf pentru domeniul turistic. Sibiul ca locație turistică, dar și evenimentele culturale de talie europeană care au avut loc în Sibiu pe parcursul acelui an, au adus mulți oaspeți. Ceea ce a fost și mai surprinzător însă a fost menținerea numărului de turiști și în anii care au urmat 2008 – 2010, iar în anul 2011 s-au înregistrat încasări din taxa hotelieră chiar mai mari decât în 2007. De regulă anul de vârf este anul de desfăşurare al proiectului, dar în cazul Sibiului trendul ascendent s-a menţinut în anii următori.

Toate acestea se datorează pe de o parte faptul că Sibiul este o locație frumoasă și plină de resurse. La fel de important este și faptul că am avut și am susținut o strategie de promovare turistică pentru oraș și împrejurimi. Participarea la târgurile de turism, elaborarea de materiale tipărite ce promovează locația Sibiu și dialogul apropiat cu deținătorii de unități de cazare și masă fac parte din această strategie care a dat rezultate foarte bune.

5. Se vorbeste mult despre reablitarea si modernizarea staitunii montane Paltinis. Cu ce poate interveni primaria Sibiu in acest caz ?

Împreună cu Consiliul Județean, Primăria Sibiu a inițiat primele consultări ale publicului și ale specialiștilor cu privire la posibilele direcții de dezvoltare pentru stațiune. Încercăm să atragem și primăriile din satele și comunele care dețin terenuri în această zonă.

După ce se vor trasa posibilele direcții de dezvoltare atunci vom comanda un studiu de fezabilitate care să ne dea soluțiile tehnice. Dezvoltarea Păltinișului presupune fonduri importante dar și studii care sigur că necesită timp pentru a fi elaborate.

6. Ca orice alt oras si Sibiul se confrunta cu masurile de austeritate, de somaj si de alta natura ? Cum incerci sa treci prin aceste momente mai grele ?

Din fericire, şomajul nu a crescut foarte mult în Sibiu, menținându-se în jurul a 2-3%  la nivelul municipiului. Firmele sibiene care au avut de suferit cel mai mult au fost cele de dimensiune mică și mijlocie. Firmele mari au rezistat destul de bine, ba chiar unele dintre acestea și-au și extins activitatea în Sibiu.

În ceea ce  privește măsurile de austeritate însă, sibienii au fost și ei afectați. Dacă în mediul public salariile au scăzut destul de mult, în mediul privat acestea s-au menținut la același nivel, fără însă a prelua prin ușoare creșteri șocul scumpirilor în urma stabilirii TVA-ului la 24%. Toate acestea au dus la scăderea puterii de cumpărare.

7. Sibiul datoreaza enorm existentei populatiior germane de secole in aceasta zona.Faptul ca faci parte din FDGR si ca apartii minoritatii de origine germane te-au ajutat in a stabili o relatie constructiva, de excelenta reciprocitate cu Germania ? Poti sa ne exemplifici cateva momente importante din istoria cooperarii romano-germane de cand esti ales in functia de primar ?

Sibiul este un loc al multiculturalității. Alături de alte etnii, tradiția și spiritualitatea sașilor a supraviețuit în Sibiu, în ciuda numărului mic de etnici germani care astăzi locuiesc în Sibiu. Într-adevăr, datorită legăturilor istorice ale orașului cu comunitatea de origine germanică, cei mai mulți turiști pe care îi primește Sibiul sunt din Germania sau din țările vorbitoare de limba germană. Avem în oraș investitori importanți din Germania care au ales Sibiul și pentru că aici se vorbește germana. În Sibiu există un învățământ în limba germană foarte bun și foarte apreciat, de la ciclul primar și până la liceu. Ca oraș suntem înfrățiți cu orașele Landshut şi Marburg din Germania, cu care am demrat proiecte de care a beneficiat comunităţile celor trei oraşe.

8. Intr-o carte publicata in SUA al carei autor este un cuplu:James Rosapepe, fost amabasador al SUA la Bucuresti si sotia acestuia Sheila Kast, reporter al uunui important post de radio din Maryland, SUA) un capitol intreg si laudativ este dedicat lui Klaus Johannis si implicit Sibiului. Sibiul in acest fel devine un brand si peste ocean. Prin ce alte momente se materializeaza prezenta ta in SUA, afland ca nu de mult ai fost invitatul unei faimoase universitati americane?

Într-adevăr am fost invitat în octombrie anul trecut la John F Kennedy School of Business din cadrul Universităţii Harvard. În cadrul prelegerii am prezentat dezvoltarea Sibiului şi situaţia politică din România şi din Sibiu. Am fost plăcut surprins să vad interesul pe care studenţii români de la Harvard l-au manifestat, dar mai ales cât de interesaţi au fost studenţii americani, care au dorit să afle mai multe informaţii despre Sibiu. A fost o experienţă foarte importantă pentru mine.

9.Aflandu-ma la Sibiu putin ca turist, putin ca un cetatean al orasului natal as vrea sa cred ca sibienii din intreaga lume (nu foarte putini !) isi aduc aminte cu drag de Piata Mare, de muzee si de Dumbrava. Sunt convins ca si tu la randul tau ai numerosi colegi, prieteni stabiliti in alte tari. Oare se pot organiza evenimente, intalniri de readucere nostalgica a celor plecati macar pentru putin timp in orasul nostru?

Sibiul este un oraș unde se întâlnesc culturi, religii, tradiții și oameni dintre cei mai diferiți. Cred că Sibiul îi poate aduce laolaltă și pe cei care s-au depărtat de Sibiu din diverse motive.

10. Te-as cataloga ca pe-un om politic foarte zgarcit in discursuri si in promisiuni electorale.Cum definesti succesul unui politician, prin ce ?

Cred că despre un politician vorbesc cel mai bine acțiunile sale. Nu cred că sunt necesare multe vorbe, ci mai degrabă ducerea la bun sfârşit a unor proiecte importante pentru comunitate. După părerea mea, aceasta reprezintă succesul unui politician: un plan bun de măsuri și multă muncă în aplicarea lui.

11. În ultimele zile am fost martorii unor strigate nemultumite la adresa capitolului SMURD. Care este parerea ta ?

Cred că problema SMURD-ului a fost doar scânteia. În realitate, noua lege a sănătății propusă de Guvern este doar una dintre problemele cu care populația se confruntă, printre altele numărându-se tăierile salariale, creșterea prețurilor ca urmare a creșterii cotei de TVA, eliminarea ajutoarelor sociale care sprijineau pătura de mijloc. Contracția economiei care a generat șomaj și deci scăderea nivelului de trai nu a fost contracarată cu nimic de Guvern. De aici, toate aceste probleme care, coroborate cu lipsa de comunicare, au făcut ca un număr destul de important de români să își manifeste nemulțumirea în stradă.

12. In incheierea dialogului as repeta o intrebare deja aparuta in mass-media sip e buzele atator sibieni. Primarul Klaus Johannis va alege capitala Romaniei pentru o functie la nivel central ?

Anul 2012 este un an electoral și am anunțat deja că voi candida pentru încă un mandat ca primar al Sibiului. Pentru moment vreau să mă concentrez pe problemele Sibiului.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Doina Manea: (30-1-2012 la 11:37)

    Dl. Johannis, respectele mele.
    Cand te gandesti ca puteati sa ne fiti prim-ministru. Eu v-am votat, dar n-a fost sa fie. Nu in detrimentul meu personal.

    Dl. F. Predescu, multumesc pentru acest articol.

    Doina

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 8 Nu-mi place 0

  • Silviu G.: (31-1-2012 la 04:05)

    Felicitari domnului Florin Petrescu. Toate postarile lui starnesc interes.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • somoila grigore: (31-1-2012 la 04:21)

    Omul sfinteste locul.Ar fi pacat ca acest ,,model” de primar sa intre in politica practicata de miticii dela Bucuresti.Ar fi pacat pentru el ca om,si o pierdere mare pentru Sibiu.,,Stati la Sibiu,domnule Johannis!Orasul va avea foloase iar d-voastra veti intra in analele urbei”.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Kovacs Jozsef: (31-1-2012 la 13:28)

    M-am mutat in 2000 in Sibiu,cu putin timp inainte de primul mandat al domnului primar Johannis.Intr-adevar s-au facut schimbari foarte mari in oras.
    Realizarile sunt vizibile,vorbesc de la sine.
    As scoate in evidenta ordinea in circulatia pe majoritatea strazilor si in locurile de parcare care s-au realizat paralel cu modernizarea infrastructurii strazilor.
    Ma bucur sa aud ca au intrat in vizor si cartierele marginase care au pierdut pasul cu restul orasului.La fel pentru planurile de modernizare in Paltinis.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.162.96.196