caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica SPUNE



 

UE: cei 4 mari erau 3, Macron și May

de (12-4-2018)
22 ecouri

 
Întrebat de politruci care va fi poziția față de Vatican, Stalin a răspuns: Câte divizii de tancuri are Vaticanul?

De atunci criterul a devenit cât de mare este arsenalul nuclear.

După ieșirea Regatului Unit din UE, numai Franța va rămâne o țară cu arsenal nuclear. Germania, Italia, țările nordice și restul nu au arsenal atomic, nu au rachete și întregul continent va trebui să se mulțumească cu Umbrela Franceză care va fi plătită numai de Franța.

În drumul spre integrare țările UE vor fi mai puțin aparate și în final mai expuse.

UE are un prim obiectiv, pacea. Această a fost implementată pe frontul de vest, dar Estul este expus rivalității cu Rusia.

UE va trebui să caute noi forme de colaborare cu Rusia și, în viitorul îndepărtat, un parteneriat.

Dar Rusia are interese în Orientul îndepărtat unde vrea să mărească exportul de materii prime și energie către China și să se alăture noilor căi de transport și comunicații.

Azi Rusia este mai aproape de China decât de UE și America. Este posibil ca rușii să se apropie și mai mult de chinezi.

În aceste condiții NATO și SUA devin și mai importante. UE va dori ca America să continue să se implice pe glob și să nu se izoleze.

Rolul Americii va deveni și mai important și trebuie să se instaleze un parteneriat și mai strâns atât pe plan economic cât și militar între UE și SUA.

America va continuă să fie la conducerea lumii libere iar UE trebuie să recunoască eforturile Americii și importanța ei în menținerea păcii.

Dacă se dorește apropierea economiilor SUA și UE, atunci UE trebuie să devină mai compatibilă cu SUA, să adopte și alte elemente în economie și să micșoreze birocrația.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (12-4-2018 la 22:51)

    După ieșirea Regatului Unit din UE, numai Franța va rămâne o țară cu arsenal nuclear. […] În drumul spre integrare țările UE vor fi mai puțin aparate și în final mai expuse.

    Nu văd de ce ieşirea Regatului Unit (RU) din UE ar afecta securitatea Europei, deoarece RU nu va ieşi şi din NATO. Acesta din urmă este Pactul prin care sunt legate militar între ele, şi cu SUA, ţările EU.

    În plus, din noiembrie 2009 Belgia, Germania, Italia, Olanda şi Turcia găzduiesc arme nucleare americane ca parte a politicii nucleare de partajare a NATO-ului.

    (As of November 2009, Belgium, Germany, Italy, the Netherlands and Turkey are hosting U.S. nuclear weapons as part of NATO’s nuclear sharing policy). Sursa.

    UE va trebui să caute noi forme de colaborare cu Rusia și, în viitorul îndepărtat, un parteneriat.

    Sub ameninţare sporită şi după acapararea Crimeii de către Rusia? Ciudat obiectiv, unul de slăbiciune, sau de capitulare?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (13-4-2018 la 03:24)

    Am scris rindurile cu dorinta de a provoca o discutie si de a intelege argumentele care vor fi expuse.

    Sper ca in timp situatia sa evolueze pozitiv.

    O vorba din Dobrogea spune: Cal strain daca folosesti, jumatate de drum vei parcurge.

    De exemplu eu daca as fi putere nucleara as spune: vrei sa stai sub umbrella mea atomica, atunci platesti in avans si pui pe teritoriul tau citeva rachete si suporti intretinere si paza.

    Apoi voi citit cartea de vizita a UE in care scrie „are atatea rachete cu urmatoarele tehologii sau are citeva rachete vechi semioperationale si fara effect si as fi incurajat sa ma masor cu UE in situatia a doua.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (13-4-2018 la 17:15)

    @Nicolae Musat

    > Am scris rindurile cu dorinta de a provoca o discutie […]

    Constat că aţi reuşit, dar nu am putut afla de la dv. dacă ieşirea Regatului Unit din UE reprezintă, sau nu, o slăbire militară a Uniunii. Eu am susţinut că nu reprezintă, şi am prezentat argumentele mele. Cum aţi dorit o discuţie, aştept deci să aflu ce părere aveţi despre argumentele prezentate de mine.

    > Cal strain daca folosesti, jumatate de drum vei parcurge.

    Înseamnă aceasta că România trebuie să dezvolte un program propriu de înarmare nucleară? Eu aşa înţeleg proverbul dobrogean. V-am înţeles corect?

    >Sper ca in timp situatia sa evolueze pozitiv.

    Sperăm cu toţii. Se pune întrebarea ce direcţie consideraţi că ar reprezenta o evoluţie pozitivă? O înarmare EU comună mai bună, un partenariat cu Rusia, altceva?

    Vă întreb, deoarece din articolul dv. nu rezultă vreo direcţie pe care o consideraţi demnă de urmat, tot astfel cum nu rezultă nici din răspunsul dv. la comentariul meu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (13-4-2018 la 18:39)

    Romania este membra a UE si nu trebuie sa produca arme atomice.

    Exista tratate care prevad neproliferarea armelor atomice.

    Daca o tara are pe teritoriu ei baze care ar putea avea arme atomice nu inseamna ca acea tara poseda arme atomice.

    Deci UE tinde spre integrare sub forma de federatie.

    In UE exista o singura tara care are arme atomice si nu se stie in ce masura aceste sisteme sunt destul de moderne sa faca fata cerintelor.

    UE nu mai poate avea pretentii asupra UK ca aceasta sa apere UE.

    Nato se poate schimba si tocmai aceasta spuneam ca trebuie sa se transforme avind in vedere o aparare a vechiului continent si colaborare cu aceste tari.

    Cit priveste Rusia se pot gasi in timp forme de parteneriat.

    H.Kissinger a proiectat si impementat politici de dialog si colaborare cu Rusia in vederea opririi cursei inarmarii, a folosit o politica pas cu pas si a obtinut rezultate.

    Cit priveste timplul trebuie multa rabdare si insistenta.

    Mai ieri era 1970.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (13-4-2018 la 23:35)

    @musat

    În schimbare de voce?

    > Romania este membra a UE si nu trebuie sa produca arme atomice.

    Eu cred că motivul principal este un altul, dat tot de dv.: „Exista tratate care prevad neproliferarea armelor atomice”. Acesta, numit Tratatul de Neproliferare Nucleară, a fost semnat de România şi ratificat pe 30 ianuarie 1970.

    > UE nu mai poate avea pretentii asupra UK ca aceasta sa apere UE.

    V-am scris că această sarcină îi revine UK în cadrul NATO. Nu se va eschiva de la ea.

    > Cit priveste Rusia se pot gasi in timp forme de parteneriat.

    Având în vedere atitudinea agresivă a Rusiei putiniste, acest lucru nu este de actualitate.

    > Cit priveste timplul trebuie multa rabdare si insistenta.

    În primul rând este necesară o apărare puternică şi credibilă.

    > Mai ieri era 1970.

    Mai alaltăieri era 1940 şi apoi 1944 – 1958.

    Să închei în versuri:

    Cei patru capi erau doar trei
    Emman. Macron şi Mary May;
    Greu-i însă, greu pentru acela
    Ce şterge Donald şi Angela.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (14-4-2018 la 04:48)

    Rezultatul Brexit este mai daunator UE decit Marii Britanii care are fostele colonii ca parteneri comerciali. Daca o tara face comert cu Canada, Australia, India, Africa de Sud si alte tari atunci nu are nevoie de alti parteneri comerciali. In schimb UE pierde Marea Britanie si argumentul nuclear.

    Pina acum UE avea doua tari cu arsenal nuclear, acum are doua. In caz de razboi Marea Britanie va putea sa procedeze prin izolare. Daca Polonia este atacata Marea Britanie ar putea trage de timp sau sa nu actioneze deloc. Ar putea sa gindeasca, ultima data cind v-am luat apararea a iesit razboi mondial, acum sa ne mai gindim.

    Pina se intrunesc tarile NATO pina cad de acord Polonia din gura lupului poate fi sfisiata.

    Un detaliu: Polonia de azi nu este Polonia din primul sau al doilea razboi. Inainte si in timpul celui de al doilea razboi, Romania avea granite cu Slovacia (atunci Cehoslovacia ) si Polonia. Polonia era mai la rasarit si ulterior a fost mutata spre vest.

    Unii istorici sustin ca UK trebuia sa mai astepte si sa se pregateasca si sa nu intre in razboi pentru un oras si ulterior intarita sa inceapa ofensiva. S-ar fi micsorat pierderile in special in rindurile populatiei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (14-4-2018 la 17:33)

    Ştire de astăzi: SUA, Regatul Unit şi Franţa au lansat atacuri cu rachete împotriva a trei site-uri din Siria, după ce au anunţat dinainte că vor răspunde la atacul sirian cu arme chimice asupra civililor aflaţi în enclava Douma a Damascului.

    Siria este susţinută pe plan militar şi diplomatic de Rusia şi Iran. Rusia a fost prevenită de aliaţi cu privire la atacul îndreptat împotriva Siriei.

    Sunt convins că, în ipoteza în care orice ţintă din UE ar fi atacată de oricine ar fi, cele trei ţări menţionate mai sus vor răspunde cel puţin la fel ca în cazul Siriei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (15-4-2018 la 03:41)

    Vom vedea rezultatul concret si masura in care rusii vor fi impresionati. Lovitura are in primul rind un scop demonstrativ si indica hotarirea de actiune impotrova celor care folosesc arme chimice.

    Trebuie inteles calvarul prin care trece populatia civila in mediu chimic.

    Poate ar trebui ca sa se continue si sa se amplifice presiunile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (15-4-2018 la 10:49)

    @Nicolae Musat

    > Vom vedea rezultatul concret si masura in care rusii vor fi impresionati.

    Era vorba de faptul că SUA, Regatul Unit şi Franţa au acţionat militar împreună împotriva agresiunii siriene împotriva propriului său popor. Aceasta îi doare pe ruşi mai puţin, în special deoarece ei au fost preveniţi dinainte de aliaţi şi de aceea nu au suferit pierderi umane.

    Dacă însă ruşii ar încerca să atace o ţară a UE, riposta aliaţilor îi va lovi pe ruşi pe teritoriul lor, în puncte sensibile, ceea ce cu siguranţă că va face ca ruşii să fie cu mult mai „impresionaţi”.

    Repet deci că speculaţiile legate de slăbirea militară a apărării europene datorită ieşirii Regatului Unit din UE nu sunt altceva decât speculaţii, pe care acţiunile comune şi concrete ale aliaţilor militari principali din NATO le-au infirmat nu mai demult decât alaltăieri, în Siria.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (15-4-2018 la 11:09)

    As vrea sa fie valabilă afirmația. Astfel as fi mai optimist. Poate că Nato va rămîne în funcțiune așa dar ar putea să se schimbe.

    Propoziție catre Korea de Nord sau Iran sau alta Siria.

    Mă cheamă UE două mari tari din federație au important arsenal. Astfel UE are… rachete, submarine atomice etc

    Sau: Mă cheamă UE și am o singura țară cu arsenal atomic, cam jumătate din ce aveam anterior.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (15-4-2018 la 21:22)

    @Nicolae Musat

    > Poate că Nato va rămîne în funcțiune așa dar ar putea să se schimbe.

    Totul se schimbă în timp, dar nu văd motive speciale să se schimbe ceva esenţial legat de NATO, organizaţie care există din 1949, dată de la care nu a fost părăsită de nimeni.

    Despre UE, creată prin Tratatul de la Maastricht în 1993, putem spune că deja o mare ţară, Regatul Unit, este pe care să o părăsească.

    Deci dacă este ceva de jelit, atunci nu este vorba despre NATO, ci mai degrabă de UE. Noroc că apărarea comună nu se bazează pe UE, care în diverse ocazii s-a arătat foarte slabă din punct de vedere militar.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (16-4-2018 la 11:31)

    Brexit este o clarificare democratica, dar am putea vedea in plebiscite nou si a inceput pregatirea.

    Despre UE,

    „Deci dacă este ceva de jelit, atunci nu este vorba despre NATO, ci mai degrabă de UE. Noroc că apărarea comună nu se bazează pe UE, care în diverse ocazii s-a arătat foarte slabă din punct de vedere militar.”

    Afirmatia va apartine si nu pot decit sa o sustin.

    Dar sa speram ca vom avea dezvoltari positive si vom fi optimisti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (16-4-2018 la 21:43)

    @Nicolae Musat

    > Brexit este o clarificare democratica […]

    Sunt perfect de acord.

    > Dar sa speram ca vom avea dezvoltari positive […]

    Din acea clarificare democratică, în cadrul UE, eu nu am văzut vreo dezvoltare negativă. Orice membru al UE poate să părăsească EU (Tratatul de la Lisabona, Art. 50), respectând condiţiile fixate prin tratat.

    Multe informaţii cu privire la Brexit se găsesc aici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Nicu Adrian Udriște: (18-4-2018 la 20:10)

    @Victor Manta

    „Nu văd de ce ieşirea Regatului Unit (RU) din UE ar afecta securitatea Europei,”

    Vă spune istoria ultimelor milenii: deoarece puterea se acumulează, nu se risipește. E simplu. Nimeni, în multimilenara istorie a lumii nu cunoaște alt mod de acumulare a puterii.

    Așa cum scriam mai acum un an și jumătate, ieșirea UK din UE are noimă numai dacă UK intră într-un joc mai puternic. Eu nu le văd, poate ele există dar nu le văd eu. Dv.?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (18-4-2018 la 21:10)

    @Nicu Adrian Udriște

    > Vă spune istoria ultimelor milenii […]

    Acestea sunt lozinci.

    > E simplu.

    O fi, dar la mirarea mea nu aţi răspuns. Şi, ca de obicei, nu o veţi face.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (18-4-2018 la 21:44)

    @Nicolae Musat

    > Brexit este o clarificare democratica, dar am putea vedea un plebiscit nou si a inceput pregatirea.

    Au mai fost planuri şi încercări de a repeta referendumul, dar nu au reuşit. De ce ar avea această încercare mai multe şanse? Sunt atâtea piedici, inclusiv legale!! Să fie organizat în forţă, mai rău ca în Catalonia?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (19-4-2018 la 03:57)

    Cu 50 de ani in urma era o emisiune radio: „Intrebari la care s-a raspuns si -intrebari la care stiinta nu a raspuns inca”.

    Informatia se referea la o propunere, sa spun de stinga, sa spun mai populara, care ar fi vrut o noua consultare.

    In mod normal legiuitorul a primit raspunsul poporului si nu at trebui sa puna aceeasi intrebare din nou si sa legifereze, da iesim si guvernul sa actioneze in acelasi sens.

    Totusi, in timp, dar la interval mai mari de timp, in unele problem si locuri se efectueaza consultarea poporului. Canada in Quebec, Scotia etc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (20-4-2018 la 04:07)

    @Nicolae Musat

    > Cu 50 de ani in urma era o emisiune radio: „Intrebari la care s-a raspuns si -intrebari la care stiinta nu a raspuns inca”.

    Nu reuşesc să înţeleg ce legătură are ştiinţa cu o propunere de referendum.

    > Totusi, in timp, dar la interval mai mari de timp, in unele problem si locuri se efectueaza consultarea poporului. Canada in Quebec, Scotia etc.

    Unul dintre aceste locuri este chiar România. Un exemplu: Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, care s-a desfășurat pe 29 iulie 2012.

    O ţară unde au loc des referendumuri este Elveţia.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Nicolae Musat: (20-4-2018 la 04:33)

    1. ca sa glumesc:

    – referendumul este o stiinta.
    – in istorie se intimpla lucruri care nu sunt intotdeauna justificate.
    – cauzele de multe ori sunt artificiale nu sunt bine explicate si nici stiinta nu poate aduce raspunsuri si numai constata evenimente raminind chestiuni deschise si poate in timp pe cale de rezolvare.

    2. Elvetia pare sa aiba ceva deosebit.

    Care este cauza pentru care unele lucruri functioneaza bine?
    Daca sunteti in zona trebuie sa aveti informatii.
    Un element ar fi neutralitatea.
    Si Finlandezii sunt deosebiti si au un mod caracteristic de neutralitate denumit finlandizare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (20-4-2018 la 15:20)

    @Nicolae Musat

    Pentru ca să nu glumesc, nu a existat vreo legătură între emisiunea de la radio şi referendumuri.

    Neutralitatea elveţiană şi politica ei credibilă de apărare nu sunt direct legate de referendumuri. Ele sunt subiecte prea vaste pentru un comentariu pe care doresc sâ-l păstrez scurt.

    Finlandizarea este o politică mult diferită de neutralitate. Ea este procesul prin care o țară mare şi puternică (în speţă URSS) impune unei ţări vecine mai mici (Finlanda) obligaţii puternic restrictive, permițându-i în schimb să-şi păstreze independența nominală și propriul ei sistem politic.

    Elveţia, deşi o ţară mică, nu a putut fi finlandizată de puternicii ei vecini.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Nicolae Musat: (21-4-2018 la 12:17)

    Azi suntem in fata unui diferend intre SUA si Romania pe de o parte si restul tarilor din UE pe de alta parte.

    Intervine dificultatea de a se lua o decizie in cadrul UE, cauza fiind numarul mare de tari si modul in care sepot pune de accord tarile

    Deci cind te urci pa calul tau este mai sigur decit pe cal strain invatat si cu alte metode.

    Va fi foarte greu ca UE sa ajunga la in mod efficient de administrare si luarea si implementarea deciziilor.

    Sigur ca nu exista legatura de genul referendum si emisiune despre stiintifica.
    Nimeni nu at fi indraznit.
    Dar ramine mesajul necunoscutului si a cauzelor de baza root cause care au depterminat multe.

    Revenind la chestiunea dificultatilor in UE, observam ca in problem fulgeratoare precum cele militare UE nu poate lua decizii in timp util.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (21-4-2018 la 22:51)

    @Nicolae Musat

    > Azi suntem in fata unui diferend intre SUA si Romania pe de o parte si restul tarilor din UE pe de alta parte.

    Nu ştiu despre ce vorbiţi. Ultimele subiecte din acest fir de discuţie erau legate de referendumuri, neutralitate şi finlandizare.

    > Revenind la chestiunea dificultatilor in UE, observam ca in problem fulgeratoare precum cele militare UE nu poate lua decizii in timp util.

    Ţările UE au redus treptat investiţiile militare, transferând fondurile spre ajutoare sociale, mult mai populare şi mai profitable politicienilor, pentru a fi bine văzuţi şi a obţine mai uşor voturị de (re)alegere. Astfel ţările UE au rămas puternic în urmă în domeniul militar, fiind atenţionate sever de americani abia recent, după ce a reapărut în Europa pericolul imperialismului rusesc.

    Din cauza slăbirii militare, şi nu deoarece sunt multe, ţările UE nu au putut lua decizii utile în situaţii de criză, apelând la SUA să intervină cu forţele armate proprii. Europenii au profitat triplu, economisind în continuare banii de înarmare, scoţând castanele din foc cu mâinile altora şi presa lor denunţându-i pe „agresorii” americani.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.234.228.78