Cu durere nu mai pot scrie: Mircea Ivanescu, cel mai mare poet român in viata, In ultimii trei ani de existenta prietenul si unul dintre primii mei mentori in arta poetica si in cea a traducerii a fost sortit intunericului nevazatorului. Precum Homer sunt convins ca nu si-a pierdut ochii imginatiei si ai descrierii balconului din inalta creatie.
Cuvintele noastre suna ca pietrele in marele fluviu si nu au ecoul pe masura versurilor lasate de catre Mircea Ivanescu. Sibiul a saracit – ramanand cetate pustie in aceste zile.
Cel mai frumos elogiu e recitirea poemeleor cu Mopete si cu lande de vant, imaginandu-ne un cavaler purtandu-si pasii in noapte in mister, in muzica castanilor in floare, sub crama de sub turnul cu ceas al carui timp poarta marca : etern.