ACUM.TV

ALEXANDRU ŞAFRAN şi Şoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)
ALEXANDRE SAFRAN et le Shoah inachevé en Roumanie. Recueil de documents (1940-1944)
Editura Hasefer 2010
ISBN 978-973-630-217-6
607 pagini
Coperta: Bogdan-Alexandru Ungureanu

În anul 2010, Editura Hasefer a publicat un volum în limba română „ALEXANDRU ŞAFRAN şi Şoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)”şi respectiv traducerea sa în limba franceză “ALEXANDRE SAFRAN et le Shoah inachevé en Roumanie. Recueil de documents (1940-1944)”sub semnătura renumitului istoric francez de origine română Carol Iancu, cu o prefaţă de dr. Aurel Vainer.

Profesorul universitar Carol Iancu de la Universitatea «Paul Valéry» din Montpellier, este doctor honoris causa al Universităţii «Babeş – Bolyai» din Cluj-Napoca şi al Universităţii din Iaşi precum şi director al «Centrului de studii şi cercetări evreieşti» din Montpellier, copreşedinte al Asociaţiei pentru înţelegere iudeo – creştină din Franţa. De curând, în 2009, domnul Carol Iancu a fost ales preşedinte al „Society for Jewish and Biblical Studies in Central Europe”.

Prof. Carol Iancu © Marina Nicolaev

„Alexandru Şafran şi Şoah-ul neterminat din România. Culegere de documente (1940- 1944)” este rezultatul unor cercetări îndelungate în arhivele româneşti şi străine şi conţine 190 de documente de arhivă, majoritatea inedite, 97 de extrase din articole din presa vremii în română, engleză, ebraică, franceză şi germană, 35 de mărturii ale unor personalităţi cunoscute sau mai puţin cunoscute (dintre care ingineri, scriitori, avocaţi, doctori, profesori, istorici militanţi sionişti, un ofiţer al regelui Mihai I, inclusiv un interviu oferit de regele Mihai I al României) precum şi 43 de documente în facsimil (note, articole şi corespondenţe originale). Ilustraţiile din acest volum provin din arhiva personală a prof. Carol Iancu cât şi a dr. Avinoam Şafran, fiul lui Alexandru Şafran.

În baza noilor documente şi mărturii din perioada 1940-1944 prezentate în acest volum, se conturează un fragment tulburător şi inedit din istoria evreilor din România, clarificând anumite aspecte, necunoscute până acum şi completând strălucit imaginea personalităţii de referinţă, Alexandru Şafran, fost Şef Rabin al României (1940-1947) şi Mare Rabin al Genevei (1948-1998).

În prefaţa acestui volum excepţional, profesorul Carol Iancu a subliniat anumite aspecte privind „utilizarea termenului “Shoah” care apare în titlul prezentului volum. Acest cuvânt ebraic care se regăseşte în Biblie cu sensul original de «catastrofă» sau «distrugere», defineşte masacrul sistematic la care au fost supuşi Evreii europeni, de către regimul nazist şi colaboratorii săi în diferite ţări ale Europei. Prefer utilizarea acestui termen, uzitat curent în Israel unde Parlamentul a instaurat «Ziua Shoah-ului şi a curajului» (Yom ha-Shoah ve-ha-Gvoura), precum şi în Franţa unde s-a răspândit graţie a filmului «Shoah» de Claude Lanzmann. Ca termen îl prefer celui de «Holocaust» care s-a impus în media americană în anii 60 ai secolului XX şi care s-a înrădăcinat de asemenea şi în România pentru a defini acelaşi fenomen. În concluzie, definiţiile date de dicţionare expresiei «Holocaust» nu convin: «sacrificiu sau arderea integrală a unei victime», «sacrificiu sângeros executat în scop religios». Personal, pledez pentru utilizarea acestui cuvânt Shoah, întrucât nu trebuie să se creeze nicio confuzie, este singurul care desemnează unicitatea fenomenului de aneantizare totală prin care era cât pe ce să facă să dispară poporul evreiesc. În România, a existat une shoah neterminat care a fost în acelaşi timp un shoah fără camere de gazare. Iată pentru ce am menţinut termenul de shoah în traducerea românească a cărţii mele consacrate Evreilor români în timpul celui de-al doilea Război mondial de-a lungul a documentelor inedite din arhivele de la Quai d’Orsay, şi apărut în franceză la Montpellier, în 1998 (ediţia I) şi în 2000 (ediţia a II-a): La Shoah en Roumanie…, apoi la Iaşi în 2001: Shoah în România…”

„Alexandru Şafran şi Şoah-ul neterminat din România. Culegere de documente (1940- 1944)” este compus din 7 părţi: Studiu introductiv, Tabele cronologice şi analitice, Documente de arhivă: de la nr. 1 la nr. 190, Articole din presa internaţională: de la nr. 1 la nr. 47, Tabel cronologic şi analitic al articolelor din presa de limbă română, Articole din presa românească: de la nr. 1 la 50, Mărturii: nr. 1 la nr. 35 şi Documente în facsimil: nr.1 la nr. 27.

Studiul introductiv este alcătuit din: I. Introducere, II. Itinerariul lui Alexandru Şafran: de la Bacău la Bucureşti, trecând prin Viena, III. Shoah-ul neterminat din România şi calendarul acestuia, IV. Activităţile lui Alexandru Şafran prin documentele de arhivă, presă şi mărturii (1. alegerea lui Alexandru Şafran şef rabinul României; 2. Intervenţiile din Senat; 3. Problema tăierii rituale; 4. Măsurile antievreieşti ale guvernului Gheorghe Tătărescu (11 mai-3 iulie 1940); 5. Ocuparea Basarabiei şi Bucovinei de nord de către U.R.S.S. şi progromurile din vara lui 1940; 6. «Statutul evreilor» şi legislaţia antisemită a guvernului Ion Gigurtu (4 iulie – 4 septembrie 1940); 7. Întrevederea Alexandru Şafran – Ion Antonescu şi lupta câştigată pentru neînchiderea sinagogilor; 8. Statul «naţional-legionar» (14 septembrie 1940 – 26 ianuarie 1941) : legi antisemite, violenţe şi atrocităţi a. legi descriminatorii, b. violenţele şi atrocităţile legionarilor; 9. Pogromul din Bucureşti şi comemorarea sa; 10. Opoziţia împotriva legilor şi măsurilor antisemite ale guvernului Ion Antonescu: jafuri, românizare, muncă forţată, steaua galbenă, ajutorul reintegrării) a. jafuri şi românizare, b. «munca de interes public»: munca forţată, c. steaua galbenă şi abolirea ei, d. ajutorul «reintegrării» din 1941; 11. De la progromul de la Iaşi la deportările din Transnistria: demersurile pe lângă Antonescu, Regina-Mamă, patriarhul Nicodim şi mitropolitul Tit Simedrea; 12. Ajutorul deportaţilor evrei din Transnistria: predici şi discursuri, demersuri şi activităţi clandestine; 13. Alexandru Şafran şi Andrea Cassulo: lupta pentru oprirea deportărilor în lagărele de exterminare naziste din Polonia şi lupta pentru reîntoarcerea deportaţilor din Transnistria; 14. În serviciul comunităţii: activităţi religioase, pedagogice, socio-culturale şi sioniste. eforturile pentru la Alyah: a. Activităţi religioase, b. Activităţi pedagogice, c. Activităţi sociale şi culturale, d. Activităţi sioniste, e. Eforturile pentru la Alyah; 15. Alexandru Şafran şi Wilhelm Filderman: omul credinţei şi omul legii; V. Concluzii.

De o deosebită importanţă pentru istoria contemporană, această carte prezintă de o manieră excepţional de obiectivă activitatea celui mai tânăr Şef Rabin din istoria României într-un moment crucial de mare cumpănă al umanităţii, în perioada celui de-al doilea război mondial.
Alexandru Şafran a fost un „OM de credinţă profundă care a jucat un rol determinant în lupta pentru supravieţuirea coreligionarilor săi” ne precizează profesorul Carol Iancu, ceea ce rezultă de-altfel din întregul volum.

Ajutorul oferit poporului evreu de către Regina-Mamă Elena care s-a opus deportării acestuia în lagărele de exterminare, a fost răsplătit prin oferirea, după război, a înaltului titlu de „Drept între popoare”, la recomandarea lui Alexandru Şafran.

În 1993, Alexandru Şafran a declarat: Yad Vashem din Ierusalim mi-a comunicat decizia de a conferi titlul de „Drept între popoare“ Majestății Sale Reginei-mame Elena a României.
Primind acest mesaj, am simțit din nou disperarea care mă îndemna să mă adresez Majestății Sale Reginei-mame Elena pentru a o implora să ia sub ocrotirea ei populația evreiască a țării; am revăzut chipul ei nobil și luminos; am auzit din nou vocea ei tandră și consolatoare. De fiecare dată și fără întârziere, Regina-mamă a răspuns chemării mele: cu pietate și înțelepciune, cu delicatețe și fermitate. Ea a făcut eforturi să salveze evreii persecutați și i-a salvat.
Îi datorez recunoștință.
În scrierile mele, am numit-o: o adevărată mamă.
Da, așa a fost Regina-mamă Elena pentru evreii României, în anii în care ei erau vânați fără milă.
Sufletul ei, atât de bun, stă pentru totdeauna în înălțimile sublime, printre cei Drepți” ( “Discursul Eminenței Sale Marelui Rabin al Genevei, dr. Alexandru Șafran, cu ocazia remiterii medaliei „Drept între popoare“ Majestății Sale Reginei-mame Elena a României, la Berna, joi 4 noiembrie 1993).

În toamna lui 2010 a avut la Bucureşti „o reuniune în care a fost evocată figura luminoasă a doctorului Alexandru Șafran, Rabin-șef al României în întunecata perioadă a anilor 1940-1947. Cel care avea să devină, după război, Marele Rabin al Genevei a jucat un rol important în apărarea drepturilor omului în România acelor ani și s-a distins ca unul dintre cei mai vizionari, mai curajoși și mai generoși lideri spirituali ai României secolului XX.

„Premiul Alexandru Şafran 2010”, Bucureşti ©Marina Nicolaev

Familia Şafran, reprezentată de fiul şi fiica lui Alexandru Șafran, împreună cu Federația Comunităţilor Evreieşti din România, a decernat ieri Medalia dr. Alexandru Şafran Majestății Sale Regelui, în memoria acţiunii remarcabile a mamei sale, Regina Elena, la salvarea vieților evreilor români. Regina Elena este unul dintre Drepții Între Popoare, la Yad Vașem.
Au primit aceeași medalie ambasadorii Sfântului Scaun, Statelor Unite ale Americii, Franţei, Elveţiei și reprezentantul Crucii Roșii Internaţionale, în memoria predecesorilor lor, aflați la post în România în perioada celui de-al doilea război mondial. Au fost distinşi cei trei preşedinţi ai României postdecembriste, precum şi primarul general al Capitalei”.

Premierea prof. Carol Iancu ©Marina Nicolaev

Cu acest prilej, prof.univ. Carol Iancu a primit „Premiul Dr. Alexandru Șafran 2010” pentru volumul „ALEXANDRU ŞAFRAN şi Şoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)”.

„ALEXANDRU ŞAFRAN şi Şoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)” constituie o lucrare reprezentativă pentru istoria modernă şi contemporană, având calitatea de a continua să îmbogăţească “remarcabila monografie Alexandru Şafran” (Andrei Marga).

Interviul acordat de Carol Iancu privind „Alexandru Şafran şi Şoah-ul neterminat din România. Culegere de documente (1940- 1944)” la France Culture:
http://www.franceculture.com/emission-maison-d-etudes-maison-d-etude-iancu-2010-09-19.html

Surse: Arhiva foto Marina Nicolaev
http://www.princeradublog.ro/jurnal/premiul-dr-alexandru-%C8%99afran-2010/

Acest articol a fost publicat duminică, 9 ianuarie 2011 la rubrica Libris.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.