caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

România nu trebuie să acorde preferențial cetățenie basarabenilor

de (17-5-2009)

…așa ar avea de câștigat și cei originari din Republica Moldova și statul român.

“Iar a scris Petru Clej un articol anti-românesc”, vor spune cei care nu se obosesc să citească mai departe de titlu. Ei bine, cu toate riscurile de a mă face și mai impopular în rândurile acestora, voi înmănunchea argumentele pe care le-am mai enunțat în câteva ecouri la alte articole.

Prin ordonanța de urgență 36/2009, guvernul României a modificat Legea cetățeniei 21/1991, ușurând în principiu procedura de redobândire a cetățeniei române de către cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor precum și descedendenții lor până la gradul III.

Deși în principiu aici întră aproape toți cetățenii Republicii Moldova și ai regiunii Cernăuți și ai fostelor județe Izmail și Cetatea Albă din Ucraina, precum și cei cărora le-au fost retrasă abuziv cetățenia română de diverse regimuri nedemocratice în perioada 1938 – 1989, practic ne referim aici la persoanele din Republica Moldova.

Orodonanța de urgență a fost adoptată a doua zi după discursul președintelui Traian Băsescu în parlament în care se referea la recentele proteste de la Chișinău care acuzau autoritățile de măsluirea alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 5 aprilie, precum și la expulzarea ambasadorului României la Chișinău, acuzat de incitarea acestor proteste.

Procedura se simplifică, dar în text nu se specifică un termen limită al încheierii procedurii. Reamintesc că înainte de 2002 a existat o procedură accelerată, care uneori dura sub un an și prin care aproape 100000 de persoane din Republica Moldova au redobândit cetățenia română.

Procedura a fost suspendată la 13 decembrie 2001 (în condițiile ridicării de Uniunea Europeană a vizelor de călătorie Schengen pentru cetățenii români la 1 ianuarie 2002 – coincidență? – vă las să dați singuri răspunsul) și de atunci mai puțin de 5000 de persoane din Republica Moldova au redobândit cetățenia.

Modificarea legii a creat îngrijorare în anumite cercuri de la Bruxelles și din alte capitale europene importante, nu la nivel oficial, deoarece reglementarea acordării cetățeniei ține de guvernele naționale și nu de așa numitul acquis comunitar – legislația comună, adoptată la Bruxelles.

Dar în particular s-a exprimat temerea că România ar putea crea cetățeni români, deci ai Uniunii Europene, din Republica Moldova în ritm accelerat. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu a fost chiar nevoit să întreprindă un turneu în care să liniștească aceste temeri.

Alții, fără răspunderi guvernamentale, cum ar fi Nigel Farage, liderul Partidului Independenței Regatului Unit (UKIP – eurosceptic) a prins din zbor un titlu din presa românească și în plină campanie electorală a fluturat sperioatarea invaziei unui milion de români proveniți din Republica Moldova. Acum trei ani această sperietoare din presa tabloidă a funcționat, iar Marea Britanie nu a deschis piața muncii pentru cetățenii români odată cu aderarea la UE a României la 1 ianuarie 2007.

Răspunderea României

Și aici ajungem la esența problemei. Așa cum spuneam, potențial sunt nu un milion ci poate peste cinci milioane de persoane care, la limită, ar putea solicita și prin absurd chiar primi cetățenia română.

Ce vor face acești cetățeni din Republica Moldova, presupunând că România ar redeveni generoasă cu ei așa cum era înainte de 2002? Ar veni să trăiască în România? Îndoielnic. Ar rămâne în Republica Moldova? Unii da, dar mulți ar pleca în UE în căutarea unei vieți mai bune și cum piețele muncii vor fi deschise de toate țările cel mai târziu la 1 ianuarie 2014 tentația de a-și încerca norocul și de a pleca din cea mai săracă țară a Europei va fi și mai mare.

Și acum sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova sunt plecați la muncă în țările UE, singurul mod în care ei și statul care ființează în frontierele diabolice imaginate de Stalin în 1940 pot supraviețui. Dar dacă o fac, de ce ar avea România obligația să le ușureze migrația prin acordarea cetățeniei?

Cei mai mulți apelează, în mod pavlovian, la argumente emoționale de natură istorică: acești oameni n-au nicio vină că în 1940 și apoi în 1944 au pierdut cetățenia română în favoarea celei sovietice. Adevărat, dar nu sunt singurii, Polonia și Finlanda de pildă au suferit și ele de pe urma pactului dintre Hitler și Stalin din 1939, pierzând teritorii, dar niciuna nu oferă redobândirea cetățeniei așa cum o face (făcea și unii ar dori să o facă din nou) România.

Mi-am adus aminte că acum câțiva ani, naționaliștii din România (cei care susțineau și susțin acordarea în masă a cetățeniei române basarabenilor) erau scandalizați că Ungaria intenționa (plan abandonat) să acorde cetățenie ungară etnicilor unguri din țările vecine.

Sentimentalism și istorie

Așa cum unii pot invoca pierderea fără voie a cetățeniei române în 1940, alții tot din Basarabia au putut invoca pierderea cetățeniei Rusiei în 1918 sau a celei sovietice în 1991. Schimbările de frontieră din 1918, 1940/1944, 1991 au fost recunoscute prin tratate internaționale și odată cu ele și schimbarea de cetățenie. Ce-ar fi dacă la fiecare schimbare de frontieră din lumea asta s-ar pune problema schimbărilor de cetățenie?

Mi-aduc aminte când am fost în Transcarpatia în 1997 era un bătrân acolo care se născuse sub Imperiul Austro-Ungar, trăise apoi din 1918 în Cehoslovacia, din 1939 în Ungaria, în 1944 în URSS, iar din 1991 era cetățean al Ucrainei. E doar un exemplu.

Legea cetățeniei impune pentru redobândire și trei condiții despre care se vorbește mai puțin, menționate la art. 8 al acelei legi: b) dovedește prin comportarea și atitudinea sa loialitate față de statul și de poporul român; c) a împlinit vârsta de 18 ani; e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.

Fac o paranteză. Recent am fost translator în Marea Britanie pentru trei infractori (spun infractori pentru că toți trei și-au recunoscut vinovăția, unul a fost condamnat, ceilalți doi își așteaptă sentința) din Republica Moldova. Toți aveau în comun un lucru: erau cetățeni români, adică mai pe șleau spus, veniseră cu pașaport românesc în Marea Britanie. Toți trei și-au exprimat dorința ca după ispășirea pedepsei (jumătate din lungimea pronunțată de judecător) să fie expulzați în țara de origine, adică Republica Moldova.

Sigur că atunci când au luat cetățenia (când au împlinit 18 ani, părinții lor având deja cetățenie română) nu erau infractori și nu numai cetățenii români din Republica Moldova comit delicte, ci și cei din România, dar la statistici contează ca si cetățeni români, nu ai Republicii Moldova.

Au acești oameni loialitate față de România și de poporul român? Mă îndoiesc, și aici nu mă refer la aceste excepții, care sunt infractorii, ci în general. De multe ori, cei care primeau cetățenia, veneau pentru prima oară în România când și-au depus actele. Ce loialitate pot avea acești oameni față de o țară pe care nu o cunosc? Și nu ma refer numai la numeroși ruși, ucrainieni, găgăuzi sau bulgari care au luat cetățenia română și nu știu sau nu vor să vorbească un cuvânt românește (o excepție, de pildă, este fostul meu coleg la Chișinău Sașa Cliuicov, din tată rus și mamă ucrainiană, care vorbește românește mai bine decât imensa majoritate a românofonilor din Republica Moldova)? Mă refer la numeroșii românofoni din Republica Moldova care de multe ori aflați în străinătate preferă să vorbească limba rusă și să se prezinte drept ruși.

De ce ar trebui România să aibă responsabilitate față de acești oameni când ei de fapt nu au nicio obligație față de țara care le acordă cetățenie? Ca să nu mai spun că acordarea în acest fel a cetățeniei creează niște nedreptăți enorme. Așa se face că această loterie a acordat infractorilor mai sus menționați cetățenia română, iar fostului meu coleg, marele jurnalist de la Chișinău, Alexandru Canțîr, un mare Român (cu fapta, nu cu vorba, ca atâți demagogi), a rămas fără cetățenie, fiindcă acum 15 ani n-a avut timp sau n-a vrut să se umlilească pe la ghișee prin București.

România este membră a unei uniuni politice de state și trebuie să se comporte responsabil când acțiunile sale afectează această uniune, cum ar fi creearea unui număr potențial mare de cetățeni dintr-o țară mică, cu șanse minime de aderarea la UE.

Dreptul solului, nu al sângelui

În secolul XXI, când vine vorba de cetățenie, dreptul sângelui este tot mai mult înlocuit de dreptul solului. Acordarea cetățeniei, așa cum spune și legea din România, este O RECOMPENSĂ, NU UN DREPT. O recompensă pentru aceia care au trăit pe teritoriul țării de adopțiune, dovedind atașament pentru acea țară.

Veți spune că demolez și nu pun nimic în loc. Ei bine nu și iată ce propun. România, care în pofida hanidcapului pe care-l are de recuperat față de țările dezvolatate din UE, are un deficit de forță de muncă și o populație îmbătrânită. În loc să acorde cetățenie unor moldoveni ca aceștia să se ducă să muncească (și să se stabilească) în Spania sau Italia ar trebui să încurajeze rezidența (eventual pe un sistem de puncte, în care cunoașterea limbii să fie puternic punctată) cetăețenilor din Republica Moldova care să vină să lucreze în Româania. Ulterior, după o perioadă mai scurtă – 4 ani de rezidență – să poată depună cerere de cetățenie.

Ecouri

  • Baraba: (17-5-2009 la 00:00)

    Primul lucru inteligent pe care-l citesc aici.

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Am să-i dau persoanei care se ascunde sub anonimat și semnează Baraba răspunsul pe care-l merită și am să-i spun că spune prostii.

  • mihai: (17-5-2009 la 00:00)

    Aparent propunerea dumneavoastră pare a fi foarte rezonabilă. Totuşi Germania menţine nişte proceduri simplificate, moştenite din vremea lui Hitler, de acordare preferenţială a cetăţeniei pentru etnicii germani din orice colţ al lumii, indiferent cît de bine cunosc limba. În decursul deceniilor şi Germania a fost o staţie intermediară pentru mulţi dintre aceştia, mai ales în primii ani de după război cînd viaţa în Germania nu era deloc uşoară dar totuşi avantajul unoaşterii limbii vorbite de noul stat de reşedinţă nu este un element de neglijat.

    Din întregul articol mi s-a părut cea mai relevantă parte cea referitoare la Alexandru Canţîr: sînt românii pregătiţi – şi România la fel- să-i primească pe moldoveni, individual sau dacă or voi cu ţară cu tot, fără să-i dezamăgească profund?! Eu cred că deocamdată nu!

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Mihai dați-mi voie întâi să vă corectez: legea germană a cetățeniei datează din 1913, iar amendamentele din vremea regimului hitlerist au fost abrogate de Republica Federală Germania după 1949.

    Mai mult, Constituția RFG a fost amendată în 1999 pentru a ușura acordarea cetățeniei celor care au fost rezidenți de lungă durată.

    Era ridicol ca turci născuți la a doua sau chiar a treia generație pe sol german să nu poată primi cetățenia germană, când o primeau indivizi din Kazahstan plecați de secole.

    Cât despre termenul „dezamăgire” el nu are ce căuta în chestiuni de cetățenie. Ceea ce am propus și repet este atragerea persoanelor care vorbesc bine limba română, așa cum Spania atrage hispanofoni.

  • MT: (17-5-2009 la 00:00)

    Multe adevaruri curajoase se afla aici. Nu ma refer la legislatia privind acordarea cetateniei, la noi sau in alta parte, ci la modul cum ii tratam pe cetatenii din Republica Moldova. De doua decenii nu facem decat sa calcam in strachini de frica sa nu deranjam o domnisoara nazuroasa. Sa recunoastem, moldovenilor putin le-a pasta de Romania si romanism, nu poti sa le scoti din cap ideile sovietice si au mereu impresia ca avem interese ascunse cu ei. De doua decenii aducem tineri din RM la studii, am creat un grup de privilegiati iar in RM romanismul nu a progresat cu o iota. Ba dimpotriva. Daca ar avea un minim de sentiment patriotic sau de apartenenta la poporul roman, acum eram de mult in acelasi stat. In schimb primim jigniri si umilinte. Majoritatea celor de acolo care dau cu pietre in noi au beneficiat intr-un fel de facilitatile acordate de Romania in tot felul. Venind in Romania, basarabenii au primit burse pentru studii la care romanii din Romania nu au acces, apoi au ramas aici si ocupa pozitii privilegiate, la Guvern, in Parlament, in Ministerul de externe. Unora li s-a dat case, pe vremea lui Iliescu si Chebeleu, mai e un grup foarte ciudat care primesc pensii de la statul roman desi nu au muncit o zi pentru Romania, vin pe aici sa isi ia pensia si cei mai multi iau vreo 1500 RON pe luna, mult peste ce primesc oameni ce au muncit o viata, din greu, pe aici. Management defectuos, fracturat, ineficient, cu mare risipa de fonduri si probleme de imagine pentru Romania, asta e problema cu Republica Moldova.

  • Dorin Lozovanu: (17-5-2009 la 00:00)

    da, sint de acord intrutotul, cetatenia romana si legea respectiva trebuie sa vizeze toti etnicii romani, in sensul larg de etnonime (moldoveni, vlahi, armani etc.) si ar fi mult mai buna daca nu ar viza doar Moldova,
    in plus in loc sa se faca atitea declaratii mai bine s-ar actiona si sa se vada rezultate, ca oficialitatile Romaniei sint deja celebre prin declaratii fara actiuni.

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Nu știu cu cine sunteți de acord, domnule Lozovanu, dar eu pledez pentru dreptul solului nu al sângelui.

    Nici măcar legea actuală nu face discriminare pe criterii etnice.

    Cât despre vlahi sau aromâni, ei chiar n-ar avea niciunun fel de justificare să pretindă la cetățenia română (dacă prin absurd România și-ar permite extravaganța să le-o ofere).

  • Igor: (17-5-2009 la 00:00)

    Stimate Domn,
    Sunt unul dintre basarabenii, care am avut fericita ocazie sa beneficiez de o bursa de studii oferita de Statul Roman. Simt romaneste, sunt loial Statului Roman, ma simt parte a neamului romanesc, insa, nu am cetatenie. Sunt de acord cu ideea dlui Canter ca nu a dorit sa fie injosit in halul asta, stand in randuri interminabile. Asa am procedat si eu și prietenii mei, care au aceleasi sentimente fata de Statul Roman si românitate in general. Nu as vrea sa ma implic in discutii, dar cred totusi ca cetatenia romanească trebuie sa fie acordata, mai intai celor care intrunesc calitatile despre care scrieti, adica sa dea dovada de loialitate fata de Statul Roman si de tot ceea ce este românesc.

    Romania, in general, nu trebuie sa evite sa acorde cetatenie basarabenilor. Afirmati gresit atunci cand vorbiti ca nu a ajutat nimic acordarea de burse basarabenilor.

    Nu este corect Stimate Domn! Nu ati trait aici sa auziti cum vorbeam noi inainte. Studiile in Romania, posturile romanesti de televiziune au contribuit in foarte mare masura la revenirea noastra in sanul spiritualitatii romanesti, chiar daca pentru unii suna banal. Copiii in scoli au posibilitatea sa se dezvolte altfel, decat inainte. Tanara generatie simte altfel sentimentele romanesti, decat generatia mai in etate, chiar daca se intreprind la nivel de stat diferite masuri de a impiedica pătrunderea la est de Prut a romanismului.

    Revin la problema cetateniei. Consider ca cetatenia romaneasca trebuie sa fie acordata preferential pe categorii sociale, iar privelegii ar trebui sa aiba intelectualitatea: oamenii de stiinta, profesorii, medicii, actorii …

    Ma simt injosit atunci cand la ghiseele de la Consulatul Romaniei, cadru stiintific fiind, mi se cer diferite dovezi si hartii pentru a mi se deschide viza pentru un an de zile cu durata sederii de 90 de zile. Regret, dar abia acum am reusit sa depun cerere pentru obtinerea cetăteniei romanesti, pe care mi-o doresc atat de mult, nu pentru a pleca la munca in Europa, dar pentru ca simt necesitatea ei, VREAU SA FIU CETATEAN AL ROMANIEI!!!

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Igor,

    Îmi pare rău, dar sunt destui care spun că în pofida tuturor investițiilor făcute de România, în Republica Moldova limba rusă este în continuare dominantă, fie și prin jargonul incomprehensibil plin de calcuri rusești pe care-l vorbesc mulți, inclusiv profesori.

    Cât despre loialitate față de statul român, ea se dovedește nu prin vorbe umflate, ci prin fapte. Și asta se cheamă REZIDENȚĂ pe teritoriul României.

    Iar despre acordarea preferențială „intelectualilor” (termeni preluat direct din jargonul marxist), care intelectuali? Acei care se porcăie de 20 de ani prin presă și au avut un traseu politic care-l face și pe celebrul Coriolan Drăgănescu un mic copil?

    P.S. V-aș ruga să nu pociți numele lui ALEXANDRU CANȚÎR.

  • Igor: (17-5-2009 la 00:00)

    Stimate Domhule Petru Clej,
    imi cer scuze pentru scrierea gresită a numelui lui Alexandru Canțîr!
    Si, desigur, regret tonalitatea in care ati binevoit sa raspundeti mesajului meu, inofensiv, de altfel.
    Consider ca am demonstrat suficient loialitatea fata de Statul Roman.
    Nu am acceptat si nu accept ideile marxiste, a fost o exprimare de moment.
    Si referitor la cei care folosesc cuvinte rusesti in vorbire. Fiecare dintre noi are demnitate, iar cei care le utilizeaza ii priveste.
    Si totusi, am fost sub papucul rusesc si mai suntem inca. Pentru basarabeni drumul spre Moscova este mai accesibil decat cel spre Bucuresti, din pacate. Asta este!

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Igor,

    Nu știu ce loialitate ați dovedit dumnneavoastră față de România (din nou vorbe, nu fapte), sunt însă absolut sigur că singurul lucru pe care și-l doresc majoritatea acelora dintre sutele de mii care și-au exprmat dorința de a deveni cetățeni români e pașaportul românesc. Ce-or face cu el după aceea, încotro o vor lua-o, asta doar ei o știu.

    Cât privește „românismul” basarabenilor, dați-mi voie să fiu cinic. Istoria ultimilor 20 de ani, alegeri, recensământ și multe altele, îmi dau toate argumentele să fiu cinic în această privință. Și nu cred că sunt vreun ageamiu când vine vorba de Republica Moldova.

  • sorin: (17-5-2009 la 00:00)

    Dl. Clej,oamenii aceștia vor pleca din Moldova ,indiferent că le acordăm cetățenia română sau nu.Din punctul meu de vedere,acordarea cetățeniei ar trebui condiționată după exemplul american,fără a fi considerată un simplu drept moștenit.Însă procedurile ar trebui finalizate după maxim un an,iar cei care au un trecut infracțional violent,să fie excluși din start.Viitorul și prosperitatea Moldovei trec obligatoriu prin România,iar noi nu avem dreptul să îi ignorăm pe considerente egoiste(nu putem ști ce vor decide:să plece sau să rămână)de orice natură.Rusia va face orice îi stă în putere să devieze Moldova spre și mai multă dependență,sărăcie..iar România nu are alt atu decât să acorde cetățenia cât mai multor oameni,astfel îi va atrage spre UE,spre noi în principal.Acum sunt sigur că veți aduce câteva argumente perfect raționale,de ce ar trebui să-i refuzăm,însă problema este mult mai complexă.Am citit mai multe comentarii scrise de dvs. în apărarea autonomiei ungurilor în alte site-uri,și nu-mi faceți impresia că ați fi total obiectiv în cauza românilor în general.Un adevărat jurnalist,ar fi subliniat și latura politică avantajoasă României vis-avis de subiectul cetățeniei,nu ar observa numai dezavantaje și vederi meschine în general.Spuneți ce doriți,însă România are nevoie de cât mai mulți cetățeni în UE,care să muncească,să aducă bani acasă și să dezvolte zona noastră(România și Moldova)

  • anton: (17-5-2009 la 00:00)

    }nvinuiţi şi în contnueare acest popor,care postsovietic întradevbăr se transformă rusofon.Să aşteptăm să primească majoritatea cetăţănia Rusiei : problema se va rezolva, sunt convins, spre „binele” acestei populaţii nenorocite.
    P.S. Dlui Clei ammaiscris şi am fost deja „probozit” ca un minor la cei 68 aniai mei.

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Sorin,

    E treaba cetățenilor Republicii Moldova să plece unde vor și când vor din țara lor, dar din punctul meu de vedere să n-o facă pe baza unui pașaport românesc obținut altfel decât prin rezidență în România.

    Condiția de cazier curat există în legea 21/1991 la art. 8 e) și dacă citeați articolul cu atenție ați fi reținut.

    Nu înțeleg apoi de ce să creeze România cetățeni care să meargă apoi să lucreze în UE (făcând adeseori concurență cetățenilor români originari din România) ca să trimită bani acasă în ALTĂ țară, care este Republica Moldova, curioasă logică.

    În sfârșit, observ la dumneavoastră varianta modificată a calomniei de antiromânism: dacă am scris „în favoarea autonomiei ungurilor” nu pot fi „obiectiv” (ce legătură o fi având – nu pricep). În schimb sunt obiectivi toți aceia care invocă argumente sentimental-pășuniste în favoarea „fraților de peste Prut”.

    Domnule Anton,

    Nu mai era nevoie să mai exemplificați cât de rusificată e limba în Republica Moldova prin acest ecou.

  • gabriel adelmann-elias: (17-5-2009 la 00:00)

    Eu ii dau dreptate domnului Clej. Oricat am vrea, nu putem juca la doua nunti. A acorda in mod liber si fara oprelisti cetatenia romana celor din R. Moldova ar fi, fata de UE, cam ca povestea acelei fete mai sarace, dar pe care socrii au primit-o totusi in casa lor (ce sa faci, baiatul nostru o vrea…), si acum ea dezvaluie ca de fapt vine cu tot cu parinti, prieteni, si vreo treizeci de veri din provincie.
    Pur si simplu – not fair.

  • Vlad Lupan: (17-5-2009 la 00:00)

    Petru,

    1. Intre 400.000 si 1 milion de cetateni ai Republicii Moldova sunt deja plecati peste hotare.

    2. Republica Moldova nu este capabila, din perspectiva demografica, sa mai „produca” peste noapte inca migranti.

    Numarul migrantilor actuali, raportat la numarul total al populatiei demonstreaza ca mai avem intre aproximativ 400.000-700.000 de mii de cetateni activi, capabili de munca, ramasi in RM. Majoritatea sunt angajati si au salarii, cat de cat, proaste, dar ei sunt conservativi – nu poate toata populatia sa se scoale si sa plece, e absurd, nu e in natura oamenilor (nu conteaza de unde sunt)…

    3. O buna parte din cei plecati peste hotare deja au ceatatenie romana. Altora nu le trebuie, in majoritatea cazurilor decat din alte motive decat migratie – si aici este tocmai chestiunea noastra.

    4. Acesti cetatenti activi nu vor pleca din RM, pentru ca deja au minimul necesar si sunt mai putin intreprinzatori – altfel ar fi plecat deja, dar asa cum ziceam nu e calamiate, au rude apropiate aici, un minim necesar, etc-etc. Prin acelasi absurd – de ce nu pleaca toata Romania la lucru?

    5. Asa cum ziceam la p.3 – nu toti cetatenii Republicii Moldova vor cere cetatenia Romaniei. Insa o foarte buna parte din cei care o vor cere acum, o vor face din teama fata de regim si convingere ca doar Romania poate sa-i ajute cat de cat, macar putin, aceasta fiind si membru al UE. Asa se mai intampla sa spuna si cetatenii de rand.

    6. In fine, morala face parte din constructia societatii, asta ne face oameni – atitudinea amorala duce la pierderea limitelor si in fine chiar si a sufletului. Cautarea unor argumente care sa evite actiunile morale au doar o singura alternativa – actiunile amorale – deci o asemena cautare ori e o problema societala, ori e o cautare personala, dar in asemenea caz ea nu are ce face cu ceilalti oameni, chiar si din Republica Moldova.

    Astfel, „De ce trebuie de dat cetatenie romana fara mare publicitate si scandal?”, ar fi intrebarea corecta, in opinia mea.

  • Ţăran: (17-5-2009 la 00:00)

    Basarabenii nu au mare vină, poate lipsa unor lideri competenţi (nu sunt ei de găsit nici la alţii)
    Scopul cererii cetăţeniei române nu este identitar, nici ei nu ascund faptul că e altul.
    La noi fiind naţionalismul ăsta prostesc, plin ochi de cauze nobile în implicări grandioase pentru nişte mari nimicuri, ţine şi le iese cererea, deşi ţine de un sentimentalism ieftin.
    Din cauza prostimii isterice când e vorba de naţionalitate, nu a îndrăznit nimeni să-i mai atenţioneze cum e de fapt dreptul ăsta acordat, sau că nu dau nimic la schimb, s-au transformat pe neveste in români plini de drepturi, cărora „statul român” in funcţie de ce preferinţe are la a da cetăţenii le devine prieten sau inamic, ce nu au avut ei până acum drepturi, acum se simt îndreptăţiţi dublu deşi acordarea pentru ei s-a pornit ca o simpla favoare istorică si sentimentală.

    Datorită situaţiei in care se află e probabil destul de justificat actul de apelare la cetăţenie, încât ajung patrioţi de convenienţă care ung sentimentaliştii pentru cetăţenii (bilet de liberă trecere).
    Noi, suntem si o să fim totdeauna lipsiţi de minte, aşa ne e neamul, plin de indivizi grandomani, aroganţi si populişti puşi pe rezolvarea problemelor care nu necesită muncă, cost sau efort personal, nu contează nici dacă creează probleme altora.
    Pentru a se ridica in slavi si alte interese adiacente populaţia română originară băştinaşă e dusă încă cu preşul sentimentalismelor.
    Parcă a tunat şi ia adunat, am tot tras speranţa că se va schimba câte ceva, pe zi ce trece nu mai cred.
    De mult mediat-a cetăţenie română de ce as mai avea nevoie ? dacă aici nu se urmăreşte interesul românului, cui ii trebuie ? să plec şi eu ?

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    „1. Intre 400.000 si 1 milion de cetateni ai Republicii Moldova sunt deja plecati peste hotare.”

    Foarte corect

    „2. Republica Moldova nu este capabila, din perspectiva demografica, sa mai „produca” peste noapte inca migranti.

    Numarul migrantilor actuali, raportat la numarul total al populatiei demonstreaza ca mai avem intre aproximativ 400.000-700.000 de mii de cetateni activi, capabili de munca, ramasi in RM. Majoritatea sunt angajati si au salarii, cat de cat, proaste, dar ei sunt conservativi – nu poate toata populatia sa se scoale si sa plece, e absurd, nu e in natura oamenilor (nu conteaza de unde sunt)…

    3. O buna parte din cei plecati peste hotare deja au ceatatenie romana. Altora nu le trebuie, in majoritatea cazurilor decat din alte motive decat migratie – si aici este tocmai chestiunea noastra.”

    Numărul celor cu cetățenie română abia depășește 100000, iar aceste sute de mii nu stau tot timpul în străinătate, ca să nu mai spun că o bună parte dintre ei, ca să te parafrazez, au depus cerere sau și-au exprimat intenția de a deveni cetățeni români. De asemenea, sunt convins că mai există și oameni (de fapt cunosc personal) care au fost descurajați de lipsa unui pașaport românesc pentru a încerca aventura Occidentului.

    „4. Acesti cetatenti activi nu vor pleca din RM, pentru ca deja au minimul necesar si sunt mai putin intreprinzatori – altfel ar fi plecat deja, dar asa cum ziceam nu e calamiate, au rude apropiate aici, un minim necesar, etc-etc. Prin acelasi absurd – de ce nu pleaca toata Romania la lucru?”

    Vezi răspunsul de mai sus. Nu e indiferent câți dintre acești oameni au cetățenia română. Comparația cu România e absurdă, deoarece cât o fi de săracă, România e membră a UE, pe când Moldova nu va fi niciodată, România e un stat viabil și Moldova nu, ci mai degrabă o gubernie rusească (e campioană mondială la proventul de remitențe în PIB), iar nivelul de disperare socială e mult mai mare în Moldova decât România.

    „5. Asa cum ziceam la p.3 – nu toti cetatenii Republicii Moldova vor cere cetatenia Romaniei. Insa o foarte buna parte din cei care o vor cere acum, o vor face din teama fata de regim si convingere ca doar Romania poate sa-i ajute cat de cat, macar putin, aceasta fiind si membru al UE. Asa se mai intampla sa spuna si cetatenii de rand.”

    Aha, deci România e un fel de mamă a răniților? Păi dacă e așa, când se obținea cetățenie în șase luni – un an, între 1991 – 2001 de ce doar 100000 au cerut și obținut cetățenia? Deci s-au bulucit doar din august 2006, când devenise clar că România va adera la UE de la 1 ianuarie 2007? Nu crezi că ar trebui s-o lăsăm mai moale cu românismul, iubirea de frați și alte gogoși din astea?

    „6. In fine, morala face parte din constructia societatii, asta ne face oameni – atitudinea amorala duce la pierderea limitelor si in fine chiar si a sufletului. Cautarea unor argumente care sa evite actiunile morale au doar o singura alternativa – actiunile amorale – deci o asemena cautare ori e o problema societala, ori e o cautare personala, dar in asemenea caz ea nu are ce face cu ceilalti oameni, chiar si din Republica Moldova.”

    Morala la nivel politic înseamnă respectarea regulilor, uneori nescrise, ale clubului în care ai intrat, în cazul României, Uniunea Europeană. Aici trebuie să fie loialitatea României, nu față de Republica Moldova, un stat care, dacă murea de dorul României, a avut mai multe ocazii s-o facă și le-a ratat.

    „Astfel, „De ce trebuie de dat cetatenie romana fara mare publicitate si scandal?”, ar fi intrebarea corecta, in opinia mea.”

    Nu înțeleg, n-are destule probleme România, ar trebui să se ducă să laude pe la Bruxelles, Berlin, Paris, Londra, Roma, Madrid?

    PS Gabby, anticipez o intervenție de tipul „Ce faci dom’le comentariile astea antiromânești cu un astfel de nume?” (expletives deleted…)

  • Anton Constantinescu: (17-5-2009 la 00:00)

    As vrea sa-mi exprim si eu opinia aici: faptele arata ca marea majoritate a populatiei din Basarabia nici nu intelege avantajele democratiei. Mai precis, faptul ca votand in mare majoritate pentru acelasi partid, dictatura aceluiasi partid va continua si democratia nu va putea exista. Si societatea romaneasca l-a votat pe Iliescu in proportie de 80% in 1990, dar apoi si-a dat seama de eroare si s-a corectat pe parcurs. Pe atunci lozinca mea era „votati cu oricine, numai cu pretendentul principal, nu”! In Basarabia nu s-a intamplat asa ceva: acest tinut este tot in prima faza.

    Este foarte adevarat ca exista multi basarabeni care sunt la fel de romani (sau mai mult) decat multi romani. Ar fi nedrept sa fie cu totii pusi in aceeasi oala cu „maldavanii”. Dar trezirea la realitate dureaza mult prea mult pentru „majoritari”. Cred ca aici e vorba de mentalitatea generala. De exemplu, presupunand ca Basarabia s-ar fi unit cu Romania din 1990, sunt foarte sigur ca anumite lucruri pe care Romania le-a infaptuit intre timp, nu ar fi putut fi facute. Romania nu ar fi intrat in NATO. Romania nu ar fi intrat nici in E.U. (pentru ca abia mult mai tarziu mentalitatea basarabenilor a devenit favorabila ultimei idei; si azi moldovenii sunt anti-NATO).

    Romania ar fi ramas „intre scaune”, instabila, la fel ca Basarabia de azi in probleme majore, vitale pentru interesul populatiei, si ar fi ramas la cheremul rusilor care intervin cum si cand le place in Basarabia, dar care au pierdut totusi Romania.

    Ceva fundamental rau a ramas in mentalitatea basarabenilor. Intr-un ghid turistic scos de doi americani, despre Romania si „Moldova”, cei doi autori au ramas cu gura cascata in fatza evidentzei faptului ca basarabenii nici nu pronuntza expresia limba romana, ci folosesc sintagma „limba de stat”. „Este unic faptul ca un popor sa-si urasca limba pe care o vorbeste”, au spus ei.

    Eu as fi completat, spunand: „nu limba de stat, ci limba de Partid si de Stat”. Suna mai precis!

    Voi incheia cu o intamplare din salile tribunalelor care sugereaza situatia de azi: un avocat stagiar a fost lasat de avocatul in functie sa pledeze intr-un caz. Avocatul stagiar a intervenit, spunand: „auzind ce spune partea lezata, am ramas tampiti!”. La care avocatul in functie a intervenit imediat, adaugand: „Onorata instantza, unii dintre noi si-au mai revenit pe parcurs!”.

    In acest caz, partea basarabeana nu si-a revenit inca.

  • Florian Ovidiu: (17-5-2009 la 00:00)

    @ Petru CLEJ

    Scriai in articol ca nu ti-e clar ce responsabilitate are Romania fata de cetatenii din Basarabia si ca acestia nu au nici o obligatie fata de statul roman.

    Te rog sa te gandesti la urmatoarea situatie ipotetica: Daca bunicul meu si bunicul tau ar fi fost prieteni si bunicul tau l-ar fi ajutat pe bunicul meu la un mare necaz atunci eu nu am datoria morala de a te primi pe tine in casa si a-ti da de mancare si de baut atunci cand mi-o ceri fara sa astept pentru asta nici o rasplata?

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Relațiile dintre state nu se desfășoară pe baza acelorași principii care relațiile dintre indivizi, fie ei și bunici prieteni.

  • gabriel adelmann-elias: (17-5-2009 la 00:00)

    Am doua intrebari, si sunt reale, nu retorice. Pur si simplu nu stiu, luminati-ma, va rog.
    1) S-a adresat oare in vreun fel, direct sau indirect, ca atare sau sub o clauza mai generala vreo obligatie a Romaniei fata de UE, in problema relatiilor ei cu R. Moldova, in ce priveste cetatenia acordata locuitorilor de acolo sau asupra eventualei unificari a celor doua state?
    2) Care au fost motivele (oficiale, dar si cele presupuse, neoficiale)pentru inasprirea legislatiei privind acordarea cetateniei, in 2002?

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    1) Gabby, mai bine decât mine îți explică fosta mea colegă Oana Lungescu în acest articol:

    http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8029849.stm

    În mod oficial politica cetățeniei este de domeniul statelor membre, nu al Uniunii.

    2) E secretul lui Polichinelle: înainte de ridicarea regimului vizelor de călătorie în UE pentru cetățenii români i s-a spus României în particular să înceteze să mai creeze viitori cetățeni UE în Republica Moldova.

  • Vlad Lupan: (17-5-2009 la 00:00)

    A. Am scris „Prin absurd – de ce nu pleaca toata Romania la lucru?”

    Raspunsul a fost – Comparația cu România e ABSURDA, deoarece cât o fi de săracă, România e membră a UE, pe când Moldova nu va fi niciodată, România e ubn stat viabil și Moldova nu (e campioană mondială la proventul de remitențe în PIB) iar nivelul de disperare socială e mult mai mare în Moldova decât România.

    1. Pai nu am zis eu sa comparam „prin ABSURD”?

    2. Comparatia in sine dintre Romania si RM este absurda oricum maar din perspetiva existentei, vabilitatii (corect), dar eu cel putin recunosc cand fac comparati absurde si cand o fac intentionat. Tocmai de asta as sugera ca se simte o atitudine de un fel de „superman”? Viabila e, dar lasati-o mai moale cu atitudinea de superioritate. Apare simtul superioritatii macar fata de cineva? Eu sunt roman – dumenata ce termen de comparatie ai – cat de prosti sunt unii romani fata de alti romani?

    B. Am scris in ecoul anterior „nu toti cetatenii Republicii Moldova vor cere cetatenia Romaniei. Insa o foarte buna parte din cei care o vor cere acum, o vor face din teama fata de regim si convingere ca doar Romania poate sa-i ajute”.

    Raspunsul a fost – „Aha, deci România e un fel de mamă a răniților?”

    1. Pe maniera – no comment

    2. Argumentativ – evenimentele din RM, tortura comunista nu este similara cu cea a lui Ceausescu? Uitam usor, avem simtul superioritatii – suntem membri ai UE, voi nu. N-ati fost vesnic membri ai UE. Mama a ranitilor – cine sunt ranitii?

    3. Vezi mai sus – atitdinea de superman in cazul Romaniei nu merge. Ironia si luatul peste picior – ce e nevoie sa le comentez?

    4. Nici dorinta de a te rupe de realitati nu merge, RM este vecina volens nolens, daca Romania se preface ca ploua e treaba Romaniei, UE oricum va interveni la un moment, chiar daca eventual indepartat. Dar asa e mai comod pentru ca… nu e treaba Romaniei, avem grijile noastre, etc. Asa a fost si in timpul comunistilor – nu e treaba mea ce se intampla cu vecinul meu, e treaba securitatii, nu? Ce promovati?

    5. Cetatenia in 6 luni nu s-a obtinut niciodata – astea-s gogosi si scuze pentru lenosii carora le place argumentul las-ai incolo ca avem si noi ale noastre.

    C. Am scris „Cautarea unor argumente care sa evite actiunile morale au doar o singura alternativa – actiunile amorale – deci o asemena cautare ori e o problema societala, ori e o cautare personala, dar in asemenea caz ea nu are ce face cu ceilalti oameni, chiar si din Republica Moldova.”

    Raspunsul a fost „Morala la nivel politic este respectarea regulilor, uneori nescrise, ale clubului ]n care ai intrat, în cazul României, Uniunea Europeană. Aici trebuie să fie loialitatea României, nu față de Republica Moldova, un stat care, dacă murea de dorul României a avut mai multe ocazii s-o facă și le-a ratat.”

    1. „Frumoasa” neargumentare si ce incurcatura – sa pui in acelasi cos cetatenii Republicii Moldova si guvernarille de la Chisinau, care utilizeaza cu succes mass media pentru spalarea creierilor in vederea alegerilor si perpetuarii sale (neo-comuniste, anti-romanesti) la putere?

    2. Opiniile publice, b chiar si rezultatele alegerilor fraudate din 7 aprilie demonstreaza clar ca exista o buna (peste 60 procente – deci practic toti romanii din RM) parte a populatiei care isi doreste cel putin relatii bune cu Romania, iar ecourile dvs Petru pur si simplu generalizeaza – ii fac pe toti comunisti. Or asta-i pur si simplu o atitudine superficiala.

    3. Apropos, eu chiar am absolvit relatii internationale, stiu ce inseamna o abordare ralista si o stiu din experienta personala, din negocierile cu Rusia privind retragerea trupelor ruse din RM, unde ne minteau uitandu-se in ochii nostri, nu din stiri, analize, exercitii intelectuale terte sau carti. Desigur, declaratiile presedintelui Basescu au fost proaste, dar reactia dvs este tot atat de „buna” ca si cea a lui Basescu – dintr-o extrema in alta.

    Stiu ca este un trend mai nou (de fapt mai vechi, cam de prin 1940) sa deumanizezi pe cei care nu-ti convin pentru a justifica o (in)actiune sau alta.

    Strutul cand are o problema (adica o vede, deci e in vecinatatea imediata) isi ascunde capul in nisip si pretinde ca daca nu o vede, problema nu exista – deci o cortina de fier pe Prut ar fi ok, sa inteleg?

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    „A. Am scris „Prin absurd – de ce nu pleaca toata Romania la lucru?”

    Raspunsul a fost – Comparația cu România e ABSURDA, deoarece cât o fi de săracă, România e membră a UE, pe când Moldova nu va fi niciodată, România e ubn stat viabil și Moldova nu (e campioană mondială la proventul de remitențe în PIB) iar nivelul de disperare socială e mult mai mare în Moldova decât România.

    1. Pai nu am zis eu sa comparam „prin ABSURD”?

    2. Comparatia in sine dintre Romania si RM este absurda oricum maar din perspetiva existentei, vabilitatii (corect), dar eu cel putin recunosc cand fac comparati absurde si cand o fac intentionat. Tocmai de asta as sugera ca se simte o atitudine de un fel de „superman”? Viabila e, dar lasati-o mai moale cu atitudinea de superioritate. Apare simtul superioritatii macar fata de cineva? Eu sunt roman – dumenata ce termen de comparatie ai – cat de prosti sunt unii romani fata de alti romani?”

    Constatarea unei realități reprezintă „simțul superiorității”? Comparația era între două state, nu între români și români așa cum încercați să insinuați.

    „B. Am scris in ecoul anterior „nu toti cetatenii Republicii Moldova vor cere cetatenia Romaniei. Insa o foarte buna parte din cei care o vor cere acum, o vor face din teama fata de regim si convingere ca doar Romania poate sa-i ajute”.

    Raspunsul a fost – „Aha, deci România e un fel de mamă a răniților?”

    1. Pe maniera – no comment

    2. Argumentativ – evenimentele din RM, tortura comunista nu este similara cu cea a lui Ceausescu? Uitam usor, avem simtul superioritatii – suntem membri ai UE, voi nu. N-ati fost vesnic membri ai UE. Mama a ranitilor – cine sunt ranitii?”

    „Noi și voi”. Atunci când argumentele se termină încep resentimentele. Eu n-am pus problema în acest fel.

    „3. Vezi mai sus – atitdinea de superman in cazul Romaniei nu merge. Ironia si luatul peste picior – ce e nevoie sa le comentez?”

    Vezi mai sus. Eu vorbesc în numele personal nu în cel al României sau al românilor.

    „4. Nici dorinta de a te rupe de realitati nu merge, RM este vecina volens nolens, daca Romania se preface ca ploua e treaba Romaniei, UE oricum va interveni la un moment, chiar daca eventual indepartat. Dar asa e mai comod pentru ca… nu e treaba Romaniei, avem grijile noastre, etc. Asa a fost si in timpul comunistilor – nu e treaba mea ce se intampla cu vecinul meu, e treaba securitatii, nu? Ce promovati?”

    Din câte știu, România a sesizat Uniunii Europeană cu privire la încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova. Asta e una, acordarea cetățeniei unui număr mare de persoane din Republica Moldova, e cu totul altceva.

    „5. Cetatenia in 6 luni nu s-a obtinut niciodata – astea-s gogosi si scuze pentru lenosii carora le place argumentul las-ai incolo ca avem si noi ale noastre.”

    Am zis între șase luni și un an. Nu s-a întâmplat așa în foarte multe cazuri la cei 100000 care au obținut cetățenia între 1991 – 2001 când România nu era atractivă (spre deosebire de perioada de după august 2006 când sute de mii de persoane, majoritatea din oportunism, și-au adus aminte de „dragostea” lor față de România)? Dar de comerțul cu repatrieri vă mai amintiți?

    C. Am scris „Cautarea unor argumente care sa evite actiunile morale au doar o singura alternativa – actiunile amorale – deci o asemena cautare ori e o problema societala, ori e o cautare personala, dar in asemenea caz ea nu are ce face cu ceilalti oameni, chiar si din Republica Moldova.”

    Raspunsul a fost „Morala la nivel politic este respectarea regulilor, uneori nescrise, ale clubului în care ai intrat, în cazul României, Uniunea Europeană. Aici trebuie să fie loialitatea României, nu față de Republica Moldova, un stat care, dacă murea de dorul României a avut mai multe ocazii s-o facă și le-a ratat.”

    1. „Frumoasa” neargumentare si ce incurcatura – sa pui in acelasi cos cetatenii Republicii Moldova si guvernarille de la Chisinau, care utilizeaza cu succes mass media pentru spalarea creierilor in vederea alegerilor si perpetuarii sale (neo-comuniste, anti-romanesti) la putere?

    Obișnuita „spălare” a cetățenilor, de parcă guvernările au ieșit din spuna mării, ca și sondajul sociologic „La Sfat cu Poporul” din martie 1994 și recensământul din 2004. De parcă cetățenii Republicii Moldova au fost tot timpul înamorați în marea lor majoritate din România, dar tot timpul s-au exprimat altfel sau le-a fost falsificată masiv această exprimare. Sunt extrem de sceptic cu privire la o astfel de interpretare.

    „2. Opiniile publice, b chiar si rezultatele alegerilor fraudate din 7 aprilie demonstreaza clar ca exista o buna (peste 60 procente – deci practic toti romanii din RM) parte a populatiei care isi doreste cel putin relatii bune cu Romania, iar ecourile dvs Petru pur si simplu generalizeaza – ii fac pe toti comunisti. Or asta-i pur si simplu o atitudine superficiala.”

    60%? Mira-m-aș să fie atâția care care se consideră români în RM. Și pe urmă nu toți care nu votează cu comuniștii sunt românofili – vezi o bună parte din electoratele PD, PSD, UCM și chiar prin AMN. Deci cine generalizează?

    „3. Apropos, eu chiar am absolvit relatii internationale, stiu ce inseamna o abordare ralista si o stiu din experienta personala, din negocierile cu Rusia privind retragerea trupelor ruse din RM, unde ne minteau uitandu-se in ochii nostri, nu din stiri, analize, exercitii intelectuale terte sau carti. Desigur, declaratiile presedintelui Basescu au fost proaste, dar reactia dvs este tot atat de „buna” ca si cea a lui Basescu – dintr-o extrema in alta.”

    Eu nu am nimic de a face cu președintele Băsescu. Îmi exprim o opinie, minoritară și nepopulară, repet, individuală, dar pe mine popularitatea cu prețul demagogiei patriotarde nu mă interesează.

    „Stiu ca este un trend mai nou (de fapt mai vechi, cam de prin 1940) sa deumanizezi pe cei care nu-ti convin pentru a justifica o (in)actiune sau alta.”

    Sigur, din nou resentimentul și nu mai e mult acuzația de „trădare” a „fraților”. Suntem în 2009, iar România, repet este membră a Uniunii Europene, față de care are în primul rând obligații, nu considerente de natură istorică. Republica Moldova este un vecin fără perspectivă semnificativă de aderare, față de care obligațiile sunt secundare în raport cu UE.

    „Strutul cand are o problema (adica o vede, deci e in vecinatatea imediata) isi ascunde capul in nisip si pretinde ca daca nu o vede, problema nu exista – deci o cortina de fier pe Prut ar fi ok, sa inteleg?”

    Nu, este frontiera exterioară a Uniunii Europene, ca și aceea dintre Finlanda și Rusia (Karelia), Polonia și Ucraina, Ungaria și Ucraina, Ungaria și Serbia, Bulgaria și Macedonia, Grecia și Albania, etc. Nu este nimic special în această frontieră dintre România și Republica Moldova, nu diferă CU NIMIC. Ar fi bine să încetăm să mai credem că România (sau Moldova) sunt buricul pământului și că tot ce se petrece aici e nemaivăzut pe lumea asta. Uitați-vă doar la ce se petrece în Orientul Apropiat, Sri Lanka, Pakistan sau Afganistan și ceea ce se petrece în această regiune locuită de românofoni devine un fel de joacă de copii.

    Și în final, domnule Lupan, nu v-au învățat la Relații Internaționale să n-o luați la modul personal când e vorba de relații între state?

  • Anton Constantinescu: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Lupan, am si eu o intrebare: cum vedeti posibila iesirea RM din aceasta criza daca majoritatea populatiei de acolo (cam 70%)crede ca nu este nevoie sa existe mai mult de un singur partid?

    De asemenea, ce ati facut dvs pentru a influenta in bine electoratul RM? Ma gandesc la faptul ca inainte de votarea lui Basescu in Romania foarte multi intelectuali romani din Bucuresti s-au pus in miscare, folosindu-si timpul liber pentru a convinge populatia mai putin informata de necesitatea de a nu lasa familia matusii Tamara Nonagenara Miliardara si a nepotului ei naravash si lash Nastase-Sapte-Case sa ajunga conducatoare mult-iubita la Bucuresti? In timp ce alegatorii romani din Basarabia au votat in proportie de 90% pentru tovarasa respectiva si nepotul ei la fel de iubit?

    Eu am prieteni buni basarabeni si chiar pot cita marturia lor ca am ajutat cat am putut cauza unirii cu Romania inca din anul 1990, ajutand cu bani pe patriotul de serviciu de atunci Iurii Rosca, si chiar in ultimii 5 ani pe noii patrioti, dar nu am primit nici un raspuns la intrebarile puse de mine pana acum.

    Inca ceva: pana de curand am cvazut insultele patrioatei Carolina Panfil in toata media moldoveneasca, de genul „romanii sunt porci, tigani, cretini, vinovati de faptul ca au lasat Basarabia sa fie invadata de tzarul Rusiei in 1812,” etc. Inteleg faptul ca Romania are responsabilitatea deplina pentru ca a refuzat sa ajute RM inainte ca atat Romania cat si RM sa existe ca state, dar nu inteleg de ce majoritatea populatiei crede ca toti romanii au responsabilitatea sa ajute 29% din basarabeni cand 71% dintre ei nu se considera romani nici macar azi?

    Cu alte cuvinte nu credeti ca ar fi, vorba lui Talleyrand, mai mult decat o crima, adica o eroare, sa se sacrifice unii pentru a ajuta baba sa treaca strada, cand baba nu vrea?

  • Oxana: (17-5-2009 la 00:00)

    va felicit Domnilor! vociferati din plin toate argumentele comunistilor despre „pe cat de frati sunt fratii romani” si atitudinea de superioritate pe care o au fata de basarabeni. ma bucur ca am primit pasaportul romanesc in anul 1998 pe cand nu trebuia sa-i ascult opinia dlui Clej, ca de altfel, probabil, mergeam la Bucuresti sa-l caut si-i bagam pasaportul meu nou si frumos pe gat. autorului ii doresc din tot sufletul sa-si aiba articolul preluat de catre presa comunista din Chisinau – cata agresivitate, cate generalizari, cate concluzii pripite si ofensatoare! Bravo!

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Doamnă Oxana,

    Vă felicit că faceți parte dintre cei 100000 de cetățeni ai Republicii Moldova care au obținut înainte de 2002 cetățenia României.

    Numai că, doamnă Oxana, 100000 este o infimă minoritate, raportată la numărul total al acelora care ar fi avut dreptul să solicite și să obțină redobândirea cetățeniei. Repet, atunci România era ne-atractivă și nu avea perspective certe de aderare la Uniunea Europeană. Faptul că după august 2006, când devenise clar că România va adera la UE la 1 ianuarie 2007 a urmat o avalanșă de solicitări, mult mai mare ca număr decât 100000 din perioada 1991 – 2001 nu este o generalizare, este un fapt. Și coincidența cu momentul în care România era pe punctul să adere la UE e prea mare că să nu ridice suspiciunea unui număr mare de oportuniști printre solicitanți.

    Pe urmă, doamnă Oxana, eu nu am spus nicăieri că cetățenii Republicii Moldova nu trebuia sau nu trebuie să solicite redobândirea cetățeniei. Ar fi fost foarte bine ca înainte de 2002 să fi solicitat și obținut cetățenia nu 100000, ci 1 milion sau poate chiar mai mulți.

    Ceea ce am scris eu este că România nu trebuie să acorde cetățenia basarabenilor în mod preferențial, adică fără perioadă de rezidență pe teritoriul său. Și cine mă cunoaște știe că această opinie nu o am de ieri, de azi, ci mi-am format-o în jurul anului 2002 când a fost suspendată procedura de redobândire accelerată, iar România a început să aibă șanse serioase de aderare la UE.

    Ideile îmi aparțin în întregime și faptul că le asociați celor vehiculate de comuniștii de la Chișinău este o dovadă că nu ați înțeles argumentele mele și ca dovadă nu veniți cu niciun contra-argument ca să le combateți.

    Și a propos, pentru cineva care scrie „nu trebuia sa-i ascult opinia dlui Clej, ca de altfel, probabil, mergeam la Bucuresti sa-l caut si-i bagam pasaportul meu nou si frumos pe gat.” să mă acuze de agresivitate sună ca lupul moralist, n-aveți această impresie, doamnă Oxana?

  • Anton Constantinescu: (17-5-2009 la 00:00)

    Doamna Oxana, eu sunt de parere ca numai prostii au atitudini de superioritate fatza de basarabeni, fatza de hotentotzi sau fatza de… hutzuli. Am citat la intamplare….

    Apropo, numele minoritatii hutzule din Bucovina vine de la…cuvantul hotzul! Populatia slava de acolo a inceput prin a fura oile ciobanilor bucovineni! Inchid paranteza.

    Nu numai ca nu am avut niciodata aere de superioritate fatza de vreun grup uman, dar de cate ori am putut am ajutat (inclusiv prin gazduirea practic gratuita a unor basarabeni la mine acasa in Bucuresti, prin acceptarea in spatiu, etc). Pentru ca eu cred ca exista o Romanie la care tzin, care nu e mare prin dimensiunile ei (cum cred CV Tudor si altii), ci prin calitatea sa morala! Asa cum cred si colegii mei de la acest site. De aceea acest site se numeste…Romania Libera…In Viitor! Romania inca nu e libera de prejudecati, de prostie si de alte defecte.

    Si daca inca nu exista, voi ajuta la crearea ei! Din acest motiv am acceptat sa scriu aici.

    De aceea va intreb: puteti dvs sa raspundeti la intrebarile mele cinstite de mai sus? Vad ca nimeni nu a raspuns!

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Anton, una dintre atitudinile de superioritate este desconsiderarea acelor românofoni din Republica Moldova care nu acceptă să se numească „români” și își spun „moldoveni”.

  • Anton Constantinescu: (17-5-2009 la 00:00)

    Petru: nu e vorba de nici o desconsiderare a acelora! Nici macar pe mincinosi nu-i desconsider!

    Dar a pretinde ca limba „moldoveneasca” este diferita de limba romana este o ineptie sau o minciuna politica.

    A te considera sau a nu se considera roman este una, dar a pretinde ca limba romana este o limba romanica cu puternice influente slave in timp ce limba moldoveneasca este o limba slava cu puternice influente romanice (si ca limita dintre ele este pe Prut!!) este o minciuna sfruntata de natura politica si imi permit sa-i scuip pe cei care au sustinut acest lucru timp de zeci si zeci de ani! Si aici nu ma refer numai la Stalin sau Stefan Roller ci si la acad A. Graur, ale carui afirmatii identice le-am citit in manuale mai vechi!

    Si nici macar pe ei nu-i desconsider, ci doar ii detest pentru lipsa lor de caracter si pentru ura lor infama contra romanilor! Cel mult ii consider periculosi!

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Anton, vrei să-mi spui și mie unde am pomenit de limba „moldovenească” pe care tu o aduci în discuție?

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Anton, la recensământul din 2004 http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234, din 3383332 persoane (populația aflată sub autoritatea regimului de la Chișinău) 2564850 (75,8%) s-au declarat moldoveni, 73276 (2,1%) români.

    La același recensământ 2029847 (60%) au declarat că au limba moldovenească ca limbă maternă și 558508 româna ca limbă maternă (16,5%).

    Accept că numărul de persoane care se declară moldoveni și al celor care au declarat limba moldovenească maternă e supraestimat, dar oricum ar fi, aceștia sunt majoritari în Republica Moldova, că nu-ți convine ție, mie sau altora, acest lucru este complet irelevant și de aici vine aroganța, din refuzul de a accepta că acești oameni simpli (nu conducerea) VOR să se considere moldoveni și să spună că vorbesc limba moldovenească.

  • Anton Constantinescu: (17-5-2009 la 00:00)

    Petru, nu tu ai pomenit de limba moldoveneasca, dar marea majoritate a celor care pretind ca nu sunt romani ci moldoveni sustin de cel putin 70 de ani minciuna ca asa ceva exista.

    Cu cei care sustin ca vorbesc romaneste dar sunt moldoveni nu am nimic.

    Am ce am cu cei care sustin ca ei vorbesc moldoveneste in timp ce „romanii” vorbesc romanerste. Asta a fost mantra majoritatii moldovenistilor, cum stii.

    Este o minciuna cu intentii politice, nu este de fapt o simpla constatare inocenta.

    Toata conducerea RM de la Stratan la Voronin sustinea asa ceva. Singurul care nu sustinea asa ceva era Lupu din conducere. Sa ne amintim ca Voronin intentiona sa inceapa cursuri de limba moldovineasca la Balti.

  • Anton Constantinescu: (17-5-2009 la 00:00)

    Petru, tot e o schimbare masiva de la 2% la 29% sau la valorile spuse de tine. E o ruptura intre generatii. Daca tendinta de sc himbare se mentine, RM viitoare va fi diferita. Daca ai 100% dreptate tu acum,k cedez si recunosc ca sunt prea optimist.

    Principiul meu este sa nu imping baba sa treaca strada daca baba vrea numai trotruarul stang. Aici cred ca suntem la unison. Dar totusi sper ca lucrurile sunt in schimbare!

    Sper ca iti dai seama ca eu nu sunt anti-roman sau anti-rus. Sunt anti-minciunii politice.

  • Calin: (17-5-2009 la 00:00)

    Nu inteleg de ce domnul Clej raspunde atat de agresiv Oxanei. N-am vazut nici urma de ultra-nationalism in afirmatia, legitima, a faptului ca ea se considera romanca. E fireste, o optiune pe care doar o minoritate de moldoveni o afirma, dar nu vad de ce asta ar face-o ultra-nationalista.

    Dimpotriva, imi pare ca „moldovenismul” pe care implicit il aparati denumind drept „ultra-nationalist” un moldovean care se declara roman
    e unul, daca nu va suparati, oarecum militant.
    Dar asta e parerea mea, a unui roman, asa ca probabil e una biased.

    Nu e hilar defel argumentul Irlandei. Acest caz exista, si exista intr-un scenariu mult mai negativ decat cel al relatiei Romano-Moldovenesti – unu l care implica violenta ilegitima si organizata, pe termen lung.

    Dimpotriva, eu cred ca trebuie sa ne asumam ca Romania e un stat european, si deci isi poate gandi politica in acord cu interesele noastre absolut la fel cu Irlanda, de exemplu, atata timp cand aceastea nu intra in contradictie cu acordurile europene sau internationale la care am aderat.

    In consecinta, a da un pasaport romanesc celor 4-5 milioane de moldoveni e la fel de posibil (si de OK cu acordurile EU) cum a fost in cazul Irlandei, si cum ar fi fost si in cazul Ungariei, daca clasa politica maghiara ar fi ales sa voteze o astfel de lege.

    Intrebarea dvs. e daca merita ca Romania sa faca asta?

    Schimbarea politicii privind cetatenia a fost un mijloc eficace de a pune presiune pe EU sa ia in considerare cazul Moldovei. Ne amintim cu totii ca reactia internationala la evenimentele din Chisinau a fost lenta si inexplicabil de …double standarded. Imaginati-va acelasi tip de violenta in Istambul, sa zicem. Ar fi fost imediat pe CNN si pe buzele comisarilor europeni – fiindca le venea ca o manusa in curentul acesta general impotriva aderarii Turciei.

    Romania a amenint prin politica cetateniei pe cei din EU ca daca nu se implica in Moldova, lasand-o (pentru gaz si petrol) in sfera Rusiei, se vor trezi cu inca 2-3 milioane de Moldoveni veniti cu pasapoarte romanesti. Ca amenintare mi se pare ca a functionat, si ca dupa asta Europa s-a facut macar ca vine la Chisinau sa vada ce si cum.

    In continuare insa, dupa cum vedem, Bucurestii nu se prea grabesc sa si ‘faca’ din moldoveni romani cu pasaport.

    Dar ar putea s-o faca. Pentru ca in raport cu R. Moldova si Rusia, avem relativ putine carti de jucat.

    Vor fi fiind altele mai bune, poate, domnule Clej, dar atunci cand obiectati impotriva acesteia, sugerati-ne alternative functionale si constructive.

    Va maltumesc,
    Calin

    În lipsă de argumente, Oxana compensează prin agresivitate și propagandă ultra-naționalistă.

    Hilar este argumentul Irlandei care acordă cetățenie preferențial „irlandezilor” din Irlanda de Nord. Și care e criteriul acestei acordări preferențiale, cel al etniei „irlandeze”? Și care e diferența dacă o persoană din Irlanda de Nord, cetățean britanic din naștere, primește cetățenia Republicii Irlanda, stat membru, ca și Regatul Unit, al Uniunii Europene? Cât despre Rusia, nu este și nici nu va fi membră a UE, așa încât nu are nicio obligație din acest punct de vedere față de această uniune politică și economică, spre deosebire de România.

    V-am acceptat afirmația că ați dorit cetățenia română în mod dezinteresat, ceea ce am spus este că nu același lucru îl cred despre motivele pentru care sute de mii de persoane din Republica Moldova s-au repezit să facă cerere după august 2006, când devenise clar că România va deveni membră UE la 1 ianuarie 2007. Pe cei mai mulți dintre aceștia îi cred oportuniști.

    Trecând însă peste această comparație care dovedește că nu ați prea înțeles mare lucru din acest articol și peste pasajele sentimentale cu oglinda și alte asemenea demagogii patriotarde, tot nu am înțeles, care este interesul României, stat membru al UE, să atribuie unui număr mare de persoane din Republica Moldova, fără dovada loialității făcute prin rezidență, cetățenia română?

    Argumente vă rog, nu opinteli naționaliste răsuflate.

  • Oxana: (17-5-2009 la 00:00)

    Atâta timp cât noi ne certăm şi demonstrăm unul altuia cine-i mai român (mai otoman, are oi mai multe, mândre şi cornute, şi cai învățați etc), Voronin merge la Moscova şi le povestește rușilor despre imperialiștii români care nu-i lasă țară în pace. Prietenii îmi zic s-o las baltă, că nații şi mai de treaba ca moldovenii au fost asimilate, șterse de pe față pământului, limba lor stâlcită şi apoi uitată. Mare scofală! Uitați-vă la transnistria – ăsta e viitorul Moldovei. Şi atunci când bucată asta de pământ de peste Prut va înceta să mai fie româneasca, Dle Clej, să vă uitați în oglindă şi să vă ziceți cu mândrie „Bravo, Petru! Ai pus şi tu mâna la această ispravă minunată care este nu altceva decât o demonstrare de loialitate față de România! Nimic personal…”

    Vorbiți de legile Ungariei, Poloniei – dar dintr-o cauză ciudată uitați să pomeniți de alte țări care sunt într-o situație asemănătoare României, spre exemplu Irlanda acordă cetățenie preferențială celor din Irlanda de Nord (și nu pun la îndoială faptul pe cât sunt de irlandezi, sau că cercetează intenția lor de a trăi în Irlanda sau că vor să plece la muncă în SUA sau Australia). Chiar și vecina noastră dragă Rusia acordă cetățenie preferențială rușilor de pretutindeni (ba chiar şi celor care nu prea sunt ruși, dar din diferite motive se cred a fi).

    Da, consider acordarea cetățeniei basarabenilor o întrebare strategică – credem Moldova de peste Prut pământ românesc sau nu. Pentru mine, o umilă şi simplă basarabeancă, pașaportul românesc este o determinare a identității naționale – unica posibilitate să le demonstrez celor de acasă că suntem un popor, vorbim o limbă şi ar trebui să fim o țară. Şi pentru Dvstră pașaportul românesc oare ce-ar însemna? Înțeleg că Dvstră aveți de rezolvat o problemă mult mai complicată, dilemă aproape Hamletiană – a avea sau nu avea un pașaport comun cu o nație de tâlhari (or asa am înțeles eu că ne considerați după fericita întâlnire cu cei trei moldoveni judecați în Marea Britanie).

    Ce tine de „lupul moralizator”, pai Dle, m-am așteptat la niște etichetări mai ingenioase din partea unui jurnalist atât de respectat în țară mamă. Hai cu mai multă inimă! Acasă mi se zice fascist, naționalist, româncă înrăita! Curaj, Dle Clej!

    Dle Constantinescu, îmi cer scuze, dar sunt cam înceată și n-am înțeles la care întrebare anume așteptați un răspuns de la mine.

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    În lipsă de argumente, Oxana compensează prin agresivitate și propagandă ultra-naționalistă.

    Hilar este argumentul Irlandei care acordă cetățenie preferențial „irlandezilor” din Irlanda de Nord. Și care e criteriul acestei acordări preferențiale, cel al etniei „irlandeze”? Și care e diferența dacă o persoană din Irlanda de Nord, cetățean britanic din naștere, primește cetățenia Republicii Irlanda, stat membru, ca și Regatul Unit, al Uniunii Europene? Cât despre Rusia, nu este și nici nu va fi membră a UE, așa încât nu are nicio obligație din acest punct de vedere față de această uniune politică și economică, spre deosebire de România.

    V-am acceptat afirmația că ați dorit cetățenia română în mod dezinteresat, ceea ce am spus este că nu același lucru îl cred despre motivele pentru care sute de mii de persoane din Republica Moldova s-au repezit să facă cerere după august 2006, când devenise clar că România va deveni membră UE la 1 ianuarie 2007. Pe cei mai mulți dintre aceștia îi cred oportuniști.

    Trecând însă peste această comparație care dovedește că nu ați prea înțeles mare lucru din acest articol și peste pasajele sentimentale cu oglinda și alte asemenea demagogii patriotarde, tot nu am înțeles, care este interesul României, stat membru al UE, să atribuie unui număr mare de persoane din Republica Moldova, fără dovada loialității făcute prin rezidență, cetățenia română?

    Argumente vă rog, nu opinteli naționaliste răsuflate.

  • Oxana: (17-5-2009 la 00:00)

    Vai, bunică-mea s-ar mândri de succesele mele – am ajuns să fiu catalogată drept ultra-naționalistă şi în România. Gata! Mă simt realizată şi împlinită 🙂

    Ziceți că n-am înțeles mare lucru din articolul Dvstră, păi lămuriți-mă, că doar pentru noi (noi = cititorii) scrieți, nu? Dacă nu v-ar interesa opinia noastră (a oricărui cititor) nu aţi avea comentariile articolului deschise. Pentru că eu, cu ale mele „reacții pavloviene” am înțeles doar un singur lucru – vă deranjează că se acordă cetățenie româneasca unui stat sărac, plin de nevoi şi probleme, că dacă ar fi R. Moldova bogată şi cu adevărat independentă (să zicem Elveţia), probabil am fi fost lipsiţi de plăcerea de a citi acest articol semnat de P. Clej. Or argumentul meu a fost că prin acest gest România șterge hotarele impuse de unele pacturi şi declară Basarabia pământ istoric românesc.

    Analogia cu Irlanda mi se pare foarte potrivită în contextul discuției date: punctul analog cu cel din legea românească zice că oricine născut pe teritoriul insulei Irlanda (deci Rep. Irlanda + Regatul Unit – Irlanda de Nord) are dreptul la cetățenia irlandeză dacă-şi are părintii/buneii irlandezi. Deci irlandezii au hotărât că nu fac nici o diferența între cele două Irlande pentru că istoric sunt un singur pământ şi consideră pașaportul irlandez drept o declarație de apartenență comunității irlandeze (lucrul acesta, care, cred eu, la fel poate fi clasificat drept o „demagogie patriotardă”, este stipulat de constituție; ei dar, constituția oricărei țări este de fapt o adunătură de diferite „demagogii patriotarde” – nu pomenim de ea, că supărăm autorul).

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Călin,

    Tonul la agresivitate l-a dat Oxana cu acest mesaj:

    „ma bucur ca am primit pasaportul romanesc in anul 1998 pe cand nu trebuia sa-i ascult opinia dlui Clej, ca de altfel, probabil, mergeam la Bucuresti sa-l caut si-i bagam pasaportul meu nou si frumos pe gat. autorului ii doresc din tot sufletul sa-si aiba articolul preluat de catre presa comunista din Chisinau – cata agresivitate, cate generalizari, cate concluzii pripite si ofensatoare! Bravo!”

    Iar ultra-naționalismul ei nu provine din fapt că se declară româncă, ci tocmai din acest ton agersiv și ofensat atunci când i se prezintă argumente contrare a ceea ce domnia ei crede că trebuie să fie o opinie unanim acceptată.

    Comparația cu Republica Irlanda este irelevantă, pentru că atât această țară, cât și Regatul Unit sunt state membre ale UE (ambele au aderat în 1973) și acordarea de către unul dintre state a cetățeniei duble nu majorează numărul de cetățeni ai Uniunii Europene.

    Dimpotrivă, acordea cetățeniei române în mod preferențial persoanelor din Republica Moldova (stat fără șanse semnificative de aderare la UE) afectează întreaga Uniune Europeană, uniune politică și economică la care România a aderat în mod liber și nesilit de nimeni și acordarea cetățeniei unui număr de atâtea milioane câte spuneți dumneavoastră ar fi un gest de o iresponsabilitate politică uriașă.

    Ungaria a renunțat să acorde dublă cetățeniei etnicilor unguri din țările vecine (atenție, nu ca România TUTUROR urmașilor de grad până la trei ai cetățenilor români înainte de 1940) tocmai din cauza presiunilor externe, INCLUSIV DIN PARTEA ROMÂNIEI, deci iată unde era dubla măsură.

    „Romania a amenint prin politica cetateniei pe cei din EU ca daca nu se implica in Moldova, lasand-o (pentru gaz si petrol) in sfera Rusiei, se vor trezi cu inca 2-3 milioane de Moldoveni veniti cu pasapoarte romanesti. Ca amenintare mi se pare ca a functionat, si ca dupa asta Europa s-a facut macar ca vine la Chisinau sa vada ce si cum.”

    Dacă România într-adevăr a făcut așa, acest gest este de o stupiditate fără margini, iar dacă vă imaginați că „Europa a venit la Chișinău” în urma unei astfel de prezumptive amenințări, se pare că nu prea știți cum funcționează „Europa” din care face parte și România (nu și Moldova).

    Alternativa pe care am propus-o este constructivă și funcțională. Recitiți articolul și vedeți în final despre ce este vorba. Și uneori când e vorba de interesul României, vă sfătuiesc să lăsați emoțiile patriotarde de o parte.

    Eu vă înțeleg starea de șoc când citiți un astfel de articol, n-ați fost obișnuiți sau educați în școala național comunistă de dresaj pavlovian să acceptați că nu există un singur punct de vedere legitim și că interesul național nu e neapărat bine servit de demagogie patriotardă.

    Cât despre moldoveni, dacă se simt atât de români, în proporție atât de mare și doresc să trăiască în România, au avut în ultimii 20 de ani multe prilejuri să o dovedească: NICIODATĂ, fie ei la urne, fie clasa politică mandatată de ei nu a dovedit acest lucru. Și concluzia este una singură: această voință pro-românească în Republica este O ILUZIE sau cel mult un curent minoritar. Vă rog să-mi demonstrați în mod obiectiv contrariul.

  • Anton Constantinescu: (17-5-2009 la 00:00)

    As vrea sa aduc totusi in discutie faptul ca lucrurile sunt in continua schimbare si ca noile generatii din Basarabia nu mai sunt la fel ca vechile generatii. De fapt am mare incredere in noua generatie atat din Basarabia cat si din Romania. Ca dovada faptul ca situatia s-a schimbat radical din momentul cand numai 2% din rmoldoveni se considerau romani. Si asta cu siguranta nu numai din cauza „avantajelor”. Cauzele sunt cu mult mai complexe!

    De aceea sunt absolut convins ca exista foarte multi moldoveni care se considera romani nu pentru avantaje. Si chiar daca nu ar fi asa, nu vad nimic rau in asta. Din contra!

  • iulian: (17-5-2009 la 00:00)

    Argumentați degeaba asupra unui subiect total inutil ,când nici măcar unul din voi nu are putere de decizie politică.Moldovenii vor primi cetățenie într-un final,indiferent ce scriu trompetiștii plătiți de București,Chișinău sau Moscova pentru a induce o părere favorabilă anumitor interese.Messer Clejani are obiectivul său(transparent),moldovenii pe al lor ,românii de asemenea.Numai Dumnezeu va decide!

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Iulian,

    Într-o democrație factorul de decizie politică trebuie să țină cont și de cei care argumentează și n-au putere de decizie politică deoarece în final de aici își trag puterea.

    Nu știu cine sunt trompetiștii plătiți la care vă referiți, dar v-aș ruga să precizați dacă cumva vă referiți la revista ACUM, deoarece acest lucru ar constitui o calomnie.

    Țin să vă atrag atenția că numele meu este Clej și reprezintă o persoană reală, nu o imagine virtuală numită „iulian”.

    În sfârșit, mărturisesc că sunt derutat: cine deține de fapt decizia politică, Dumnezeu sau legiutorii, că nu e deloc clar…

  • calin: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Clej,

    Inteleg ca porniti de la asumptia ca cititorii dumneavoastra au fost „educați în școala național comunistă de dresaj pavlovian să acceptați că nu există un singur punct de vedere legitim și că interesul național nu e neapărat bine servit de demagogie patriotardă.”

    Multumesc, asta spune mult despre tonul dvs. arogant, cat si despre pozitia pe care v-o araogati in raport cu cititorii dvs.

    Se intampla ca eu personal am facut studii doctorale in stiinte politice la Central European Universtiy, si un doctorat la University of California, Los Angeles. Dar chiar daca nu le-as fi facut, nu cred
    ca din randurile mele s-a intevazut „dresajul pavlovian” care ma face sa cred ca o minoritate din
    cetatenii Republicii Moldova sunt in drept a se considera romani (sau asirieni, daca asa doresc) fara
    a fi catalogati prin aceasta drept ultra-nationalisti.

    Despre asumptiile epistemologice de un pozitivism naiv prin care imi cereti sa va demostrez ceva ‘obiectiv’ in stiintele sociale prefer sa nu vorbesc. Poate un strop de lecturi din Weber asupra obiectivitatii in stiintele sociale v-ar prinde mai bine decat a raspune obsesiv tuturor thread-urilor ilustrelor dvs. articole.

    Calin

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Călin,

    Nu știu care din noi e mai arogant, eu sau dumneavoastră, care vă lăudați cu studiile din California de unde v-ați întors cu un limbaj pompos și cu folosirea unor calcuri englezești de limbă (asumpții), care nu sunt cu nimic mai bune decât calcurile rusești cu care e infectată limba română vorbită și scrisă în Republica Moldova.

    În rest observ și reaua dumneavoastră credință în a repeta acuzația, pe care am respins-o deja, că am calificat pe cineva din Republica Moldova drept ultra-naționalist pentru că se declară român.

    Iar lecturile recomandate păstrați-le pentru dumneavoastră pentru că se potrivesc precum nuca în perete cu subiectul de față. Dacă aveți argumente, prezentați-le, dar renunțați vă rog la acest snobism intelectual, deoarece nu mă impresionează în niciun fel astfel de manierisme.

  • Petru Clej: (17-5-2009 la 00:00)

    Domnule Lozovanu,

    Dumneavoastră faceți un amalgam atunci când citați state membre ale Uniunii Europene, ca Grecia și Bulgaria (la fel ca și România), pe de o parte, Rusia și Israelul, state nemembre UE, pe de altă parte.

    V-aș ruga să citați din legile cetățeniei Greciei și Bulgariei paragrafele care confirmă spusele dumneavoastră.

    Mai apoi v-aș ruga să definiți în termeni juridici „etnic român”.

  • Dorin Lozovanu: (17-5-2009 la 00:00)

    Asta e specificul romanesc, vorba multa si fapte putine cetatenia Romaniei ar trebui sa fie acordata tuturor etnicilor romani, indiferent de tara si regiunea in care locuiesc asta ar fi cel mai simplu ajutor, fara cheltuieli, doar cu bunavointa pentru afirmarea Romaniei ca un stat al romanilor iar ideile cu interese teritoriale numai nu mai sint actuale si viabile intr-o europa care incearca sa diminueze granitele interioare De ce alte tari ca Grecia, Bulgaria, Israel, Rusia etc. pot oferi cetatenia la cei care au afinitate sau chiar se face o propaganda pentru a coopta populatia prin acordarea cetateniei,
    iar Romania numai vorbe goale, care deja ii descurajeaza si pe cei mai mari patrioti ai neamului din afara Romaniei
    e dreptul fieceruia sa opteze si sa aiba si 10 cetatenii daca doreste, iar statele, ca o creatie artificiala in fapt isi au menirea sa sprijine pe cei care tin cu sufletul si trupul si se identifica cu o natiune!

  • Dorin Lozovanu: (17-5-2009 la 00:00)

    asa e, vorbe multe si goale, poate singurul mecanism fara cheltuieli de a mai sustine romanii din afara granitelor era acordarea cetatenii statului care se identifica cu natiunea romana



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Extrema dreaptă și ultranaționaliștii pe creasta valului european

La aproape 81 de ani, Jean Marie Le Pen este decanul de vârstă al dreptei radicaleCriza economică și scandalurile de...

Închide
3.133.144.197