Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Dominique Strauss Kahn, a citat România printre țările care riscă să intre în încetare de plată.
1. Cât de mare este acest risc?
Riscul nu trebuie subestimat. În condițiile actuale, se pune întrebarea „când”, nu „dacă”. E adevărat că România se află într-o situație acceptabilă în viitorul apropiat, dar perspectivele de lungă durată nu sunt neapărat încurajatoare. Dacă privim la următorii cinci ani, ne putem aștepta la un risc de 20-30%.
2. Ce ar însemna încetarea de plată?
Încetarea de plată nu ar trebui să fie considerată o catastrofă. De fapt, ar putea fi binevenită, prin implicațiile ei: restructurarea datoriilor României și construirea unei fundații mai solide pentru o dezvoltare economică viitoare. Nenumărate țări au trecut prin restructurări similare, iar astăzi se află într-o situație financiară și economică mult mai sănătoasă.
3. Ce poate face guvernul pentru a încerca prevenirea încetării de plată?
Pe termen scurt, guvernul trebuie să se concentreze mai mult asupra reducerii cheltuielilor și sporirii veniturilor bugetare, într-o manieră care va crea un mediu pozitiv dezvoltării economice. Reducând însă din dreapta și din stânga, fără discernământ, nu va aduce rezultatul dorit. E nevoie de o strategie clară, amănunțită, orientată spre investiții pe termen mediu și lung.
4. Cum poate afecta situația actuală din România și Uniunea Europeană plănuita aderare la euro?
Datorită crizei economice actuale, plănuita aderare la euro a României a devenit irelevantă. Cred însă că va fi din nou în interesul nostru accelerarea aderării la euro. În prezent însă, aceasta ar face mai dificilă ieșirea din recesiunea economică. Cu toate acestea, ar trebui sa păstrăm, ca un interes pe termen lung, obiectivul nostru de aderare într-un viitor anume la zona euro.