Aura Imbarus, absolventa unei facultati de filologie din Sibiu ajunge in Los Angeles in urma castigarii dreptului de rezidenta permanenta la Loteria vizelor (green card) 1997.
In Romania, pana si dupa terminarea studiilor parcurge etapele ambitiei de a reusi prin propriile-i forte in deprinderea limbii engleze si mai ales in aprofundarea literaturii anglo-americane. De foarte tanara lucreaza ca ingrijitoare de copii, traducatoare, cadru didactic si apoi jurnalist la Radio Contact.
Drumul catre America ii apare ca o alternativa a evadarii dintr-o lume fara sorti de schimbari rapide in viitorul apropiat.
Aura Imbarus scrie intr-o maniera cat se poate de sincera, directa si emotionanta istoria adolescentei surprinse de evenimentele din decembrie’89 la Sibiu, anii de tinerete, sosirea in California cu rigorile vietii de imigrant in romanul autobiografic Out Of The Transylvania Night (Betttie Young Books Publishing Company, 2010) lansat in toamna acestui an in L.A.
Cartea se construieste in episoade- mini nuclee narative de sine statatoare ce ne redau uimirile, spaima, dragostea si tenacitatea unui personaj feminin complex, romantic si nicidecum strivit de rautatile unei lumi bolnave atat in tara, cat si in S.U.A.
Naratiunea proprie cartilor de memorii nu se extinde in pagini plictisitoare, in detalii inutile. Scriitura se adapteaza in a sublinia esenta cu mijloacele cele mai simple cu putinta, evita frazele lungi, monotonia.
Aura este personaj, narator , un alter ego distantat de subiectivismul pronumelui persoanei I singular si cumva, ne seduce asemenea autorului magician sa ne identificam cu personajul principal, sa ne regasim locuitori ai imaginarului acestuia.
Cartea se axeaza pe realitate, pe experientele personale traite de catre Aura. Prin numarul redus al personajelor ale caror nume sunt reale, memoriile apar intr-un registru de arta dramatica : Buni (bunica), parintii, sotul.
Amintirea copilariei din comunism, teroarea noptilor din decembrie 1989 si deziluziile de dupa aceasta data definesc primele nuclee ale cartii.
Decizia plecarii in America isca noi rupturi sufletesti, despartirea de cele mai dragi fiinte.
Sosirea in tara de adoptie implica noi greutati, inceputul de la zero cu muncile inferioare pregatirii academice din tara.
Autoarea ne relateaza mai departe bucuriile realizarilor din L.A. intr-un timp relativ scurt, dar si inerenta tragismului celui rupt de fiintele dragi ramase in tara, si pierderea mamei.
Aura nu incearca sa ne redea America ca in scenariile de la Hollywood. Pierderea unei sume importante de bani in urma caderii bursei, spargerea locuintei de catre niste hoti fac parte dintr-un sir de episoade reale, nefericite.
Acoperisurile Sibiului cu geamlacuri in forma de ochi o inspaimanta si ii dau senzatia permanenta de urmarire, ori ca din intuneric lunetistii teroristi sunt gata sa traga. Noaptea transilvana este una sumbra, rece surprinsa in capitolul cu Craciunul petrecut la morga.
In decorul nocturn se vorbea in soapta, se spunea adevarul doar intre cei mai apropiati, in familie. Iesirea din aceasta noapte inseamna si sfarsitul unei epoci duplicitare in care una spuneai, alta gandeai.
Aura a pus capat cosmarului, traind intr-un spatiu solar sub palmieri si unde ca imigrant roman ajunge sa predea limba engleza.
Recomand lectura acestei carti indeosebi celor mai tineri in a intelege ca drumul catre libertate, democratie si o viata mai buna se parcurge si prin munca onesta, nu numai prin spaga si trafic de influenta.
Draga Florin, recomanzi cumva si cereri pentru loteria vizelor? Inteleg totusi ca ACESTA a fost elementul-cheie al drumului Aurei catre libertate!
Ma refer in mod special nu la drumul de ajungere in S.U.A. care in ultimii ani nu a mai constituit o dificultate atat de mare ca inainte de’89.
Ma refer la drumul cel mai greu de parcurs odata ajuns in S.U.A. unde numai prin munca si eforturi se poate ajunge la rezultatele anticipate.
In ultimii ani venirea in vizita, la burse, pe contracte de munca, prin casatorie si chiar datorita loteriei reprezinta drumul a mii de imigranti din S.U.A.
Sunt cazuri si de nereusita, de drumuri esuate tocmai din cauza lipsei de motivatie,
ori de pregatire profesionala, ori pur si simplu din lipsa adaptarii la competitia pietii de munca americana
Iar eu ma refer la fraza ta: „Drumul catre America ii apare ca o alternativa a evadarii dintr-o lume fara sorti de schimbari rapide in viitorul apropiat.”