Ne merge rau si suntem mahniti, pe drept cuvant. Nici europenilor nu le merge prea bine. Va vine sa credeti ca pierderile de venit si de bunastare sunt chiar mai severe in unele tari europene decat in Romania? O astfel de constatare nu ne va tine in mod cert de cald. Insa divortul de realitatea economica europeana ne arunca intr-un etnocentrism vicios si o lamentare interna perpetua.
Intreaga Europa este incercata de masuri de austeritate de o duritate crancena. De curand, Marea Britanie a luat o decizie drastica, fara precedent: 500.000 de disponibilizari in sectorul bugetar – echivalentul unei economii de circa 83 miliarde lire sterline la bugetul public. Dar nu despre aceste masuri doresc sa scriu acum, ci despre plasarea Romaniei in tabloul general al dinamicii socio-economice europene.
Avem cele mai mici salarii, cu exceptia Bulgariei, dar dinamica costurilor salariale ale fortei de munca, de +4,9%, ne plaseaza pe locul al doilea intre cele 24 de state europene pentru care exista date disponibile, in trimestrul doi al acestui an fata de acelasi trimestru din anul trecut. Salariile s-au miscat in medie cu doar +1,5% in cele 24 de state europene. Dinamica costurilor salariale cu forta de munca a fost negativa in tari precum Estonia (-1.7%), Grecia si Slovacia(-1.2%), Cipru (-2.1%), Letonia (-4.6%), Lituania (-5.5%). Sursa: aici.
Preturile la paine si la cereale sunt cele mai mici in UE (61% din media europeana in anul 2009), cu exceptia doar a Poloniei (58%) si a Bulgariei (52%). La carne, preturile noastre se ridica la 58% din media europeana si doar Polonia are preturi mai mici decat noi in intreaga Uniune. Preturile la lapte, branza si oua se apropie mult de media europeana (93%) si ne plaseaza pe locul 16 in cele 27 de state membre. In urma noastra gasim tari precum Olanda (93%), Bulgaria, Slovacia si Germania(92%), Suedia (90%), Letonia si Ungaria (89%), Estonia (86%), Cehia (82%), Lituania (77%), Polonia (63%). Sursa: aici.
Pretul mediu la energie electrica pentru gospodarii se ridica la 9,79 euro/100 KWh, in al doilea semestru al anului 2009, fata de media europeana de 16,45 euro/100 KWh. Ne plasam pe locul 23 din cele 26 de state membre pentru care exista date disponibile. Preturi mai mici decat la noi gasim in Lituania (9.26), Estonia (9.20), Bulgaria (8.18). Sursa: aici.
Romania continua sa inregistreze in luna septembrie 2010 cea mai ridicata rata anuala a inflatiei in UE, de 7,7%, apropiat de cel inregistrat in Grecia (5,7%), dar departe de media de 2,2% in UE-27 sau 1,8% in zona euro.
Gradul de ocupare a scazut in Romania cu 2,2%, mai sever decat media europeana de -0,6%, in aceeasi perioada, plansandu-ne pe locul 16 in acelasi grup de 24 de state membre pentru care exista date disponibile. In urma noastra se plaseaza tari precum: Letonia si Lituania (-6.7%), Bulgaria (-6.4%), Estonia (-5.6%), Spania (-2.4%), Grecia si Slovacia (-2.3%), Danemarca (-2.2%). Sursa: aici.
Rata somajului ne asaza pe locul 8 in UE-27 in luna august 2010, cu 7,1% fata de 9,6% media europeana. Un somaj mai ridicat gasim in Cipru (7.2%), Slovenia (7.3%), UK (7.8%), Suedia si Italia (8.2%), Finlanda (8.5%), Belgia (8.7%), Polonia (9.4%), Bulgaria si Franta (10.1%), Portugalia (10.7%), Ungaria (10.9%), Grecia (12.2%), Irlanda (13.9%), Slovacia (14.6%), Lituania (18.2%), Estonia (18.6%), Letonia (19.5%), Spania (20.5%). Sursa: aici.
Performanta Romaniei este remarcabila la capitolul cresterea exporturilor: locul trei in UE, cu +25% in primele sapte luni ale anului curent, si pozitia a cincea dupa avansul importurilor (+20%) (Eurostat, octombrie 2010).
In schimb, Romania ocupa locul trei in Europa Centrala, de Est si de Sud-Est la ponderea creditelor neperformante, ceea ce indica inrautatirea situatiei sistemului bancar romanesc. In patru state din regiune apar semnale pozitive. Nivelul creditelor neperformante de 17,5% in sistemul bancar romanesc este depasit doar de cel din Lituania (19,2%), Letonia (17,9%). La polul opus se asaza Turcia si Cehia, ambele cu cate 4,9% (Capital Economics, octombrie 2010).
Gradul de indatorare publica in anul 2010 a crescut in Romania la 30,5% din PIB, fata de 23,7% din PIB in anul 2009, dar constinua sa se mentina sub jumatatea mediei europene (79,6% din PIB in UE-27). Sursa: aici.
In final, dinamica Produsului Intern Brut ne asaza in UE-27 pe:
– locul 20 daca raportam trimestrul doi din anul 2010 la primul trimestru al aceluiasi an (+0,3%) – peste nivelul inregistrat in Irlanda (-1.2%), Grecia (-1.8%), Luxemburg (-0.3%), Ungaria (0.0%), Malta (+0.1%), Spania (+0.2%) sau Portugalia (0.3%);
– pe locul 24 daca raportam trimestrul doi din anul 2010 la acelasi trimestru din anul 2009 (-1,5%) – peste dinamica economica din Irlanda (-1.8%), Letonia (-2.9%) sau Grecia (-3.7%).
Stimata Andreea PAUL-VASS,
ne spuneti ca „De curand, Marea Britanie a luat o decizie drastica, fara precedent: 500.000 de disponibilizari in sectorul bugetar”. Normal, este o decizie absolut corecta si anume de ce: restul bugetarilor au pastrat puterea de cumparare si astfel pot ajuta economia! Daca s-ar fi redus salariul tuturor bugetarilor atunci statul s-ar fi ales cu o masa de bugetari infricosati, revoltati, cu puterea de cumparare schilodita si care si-ar fi tinut economiile „la saltea”.
In articolul dumneavoastra din urma cu o luna despre statul asistential ne spuneti ca :”Excesele au intrecut limitele irationalului in anii 2007-2008, cand cheltuielile cu asistenta sociala au crescut cu 75%, la care se adauga cresterile cheltuielilor cu personalul cu 65%, si ale celor cu pensiile cu 84% in aceiasi doi ani fata de 2006″ si sunt de acord ca chiar asa stau lucrurile. Dar sa nu lovesti in Sanatate, Politie, Armata si Invatamant. Exista mari resurse pentru reduceri in birocratie, la fiecare birocrat eliminat se poate restitui 25% din salar altor patru.
Guvernul Romaniei ar putea renunta la reflexele comunitariste de tipul „…e criza si atunci, sa nu sufere doar unii ci intregul popor…” si ar avea numai de castigat.
Am si o veste buna: s-a inventat computerul! Unii dintre cei din birocratie au aflat si deja stapanesc „Solitaire”, asta atunci cand nu sunt prinsi cu hartuirea contribuabililor. O masiva reducere in acest sector ar permite reconstituirea salariilor din Sanatate, Politie, Armata si Invatamant si ar aduce linistea in strada. Nu-i belesti pe cei care chiar muncesc.
Am si o veste proasta: ne pleaca medicii. Raman cu convingerea ca la pozitia pe care o ocupati veti gasi totusi un medic care sa se ocupe de copilul dumneavoastra
in situatia nefericita in care ati avea nevoie.
Apropo, avem inventata in Romania Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu directori, directori adjuncti, secretare, juristi, contabili, functionari, paznici si femei de serviciu, masini, computere si aer-conditionat. Toti banii acestia sunt furati spitalelor si medicilor doar pentru ca CNAS sa preia banii de asigurari de la unii si sa ii dea la altii. Lucrul acesta marunt il pot face mai ieftin si mai bine firmele de asigurari. Esti bolnav, ai asigurare, platesc asigurarile.
Intocmai ca un CASCO. Dar e prea simplu pentru un guvern roman…
Apoi ma intreb: de ce trebuie statul sa faca business? De ce trebuie sa aiba hidrocentrale, cai ferate, avioane si alte astfel de gauri negre? Va plangeti de salariile „mari” ale profesorilor si omiteti sa pomeniti de sumele enorme cu care statul alimenteaza propriile companii aflate vesnic in pierdere. Normal, putem spune, atata vreme cat acestea cumpara cu 100 de euro pumnul de cuie.
La fel era pe vremea cand statul avea Romtelecom, Sidex Galati, distributia de gaz si electricitate si cate altele…
Guvernul nu trebuie sa produca ci doar sa administreze Statul.
Guvernul nu este Statul.
Si ultima: cand ati modificat Codul fiscal in 2009 si ati decretat ca nedeductibile cheltuieliele cu combustibilul pentru automobile ati facut o greseala de incepator. Ca la jocul de sah ati vazut ca puteti lua rapid o piesa fara sa vedeti ca dupa doua mutari veti pierde patru: ati descurajat consumul de benzina si motorina, produse din a caror pret 80% sunt impozite si taxe!!
Alfel spus: „Ia mai terminati cu consumul asta, ca noi nu avem nevoie de accizele, TVA-rile, impozitele si taxele astea!”
Ati vrut sa „castigati” 16% din valoarea bonului de benzina – impozit pe profit, bani furati literalmente de la contribuabili si ati pierdut inzecit.
Ganditi cateva minute: OK, firmele -organisme viabile – si-au refacut calculele, si-au redus flotele si le-au dat inapoi la firmele de leasing , au redus consumul de carburanti, au redus deplasarile si au platit din buzunar „hotia” statului.
Pentru toate masinile la care au renuntat nu au mai cumparat pneuri, ulei, piese de schimb. Nu au mai avut nevoie de service. Piata a fost inundata de autoturisme second-hand restituite sau trase pe dreapta. Si de altele, veti vedea care.
Ce a pierdut statul (si va mai plangeti ca nu sunt bani):
– 80% din valoarea benzinei/motorinei neconsumate
– impozitele si taxele ce veneau din uleiuri, pneuri, piese de schimb, vopsele
– impozitele si taxele din activitatile de service auto
– impozitele si taxele din activitatile de transport si distributie cu TIR-urile a acestor uriase cantitati de pneuri si piese de schimb
– impozitele si taxele din activitatile de leasing si vanzari de autoturisme noi.
– impozitele si taxele din activitatile de asigurari RCA si CASCO
– taxele si contributiile asupra salariilor pentru toti salariatii mai prost platiti si cei trimisi in somaj din reducerea activitatilor de mai sus
– si nu in ultimul rand veniturile din vanzarea de rovignete.
Apropo, recenta masura -nefiscala- prin care se instituie obligativitatea de a folosi pneuri de iarna pe perioada sezonului rece a inviorat vanzarea de pneuri si veti primi, surprinzator, de aici niste bani in plus la buget.
Stimata Andreea PAUL-VASS, e bine de stiut ca taxele sunt ca ingrasamintele in agricultura. In cantitati bine calculate ajuta plantele sa creasca si sa aduca rod bogat. Imprastiate in exces ard pamantul pentru ani de zile.
Asa si cu impozitul minim.
Am ucis trei sute de mii de gaini si acum ne plangem ca nu avem oua.
Si mai avem si trufia de a nu recunoaste ca am gresit – ceea ce este omeneste – dar mai si persistam in greseala , ceea ce este cam diabolic.