Papa Benedict al XVI-lea
Papa Benedict al XVI-lea și-a încheiat vizita de stat în Marea Britanie la Birmingham, cu o ceremonie de beatificare a cardinalului englez din secolul al XIX-lea, John Henry Newman.
Desfășurată pe durata a patru zile, vizita a atras la slujbele oficiate de Papă sute de mii de persoane, în timp ce demonstrațiile de protest împotriva sa au atras un număr relativ mic de participanți.
Suveranul pontiv și-a încheiat vizita așa cum a început-o: atrăgând la Birmingham peste 50000 de persoane atunci când l-a beatificat – penultimul pas înainte de sanctificare – pe cardinalul Newman.
Gestul este extrem de simbolic, Newman fiind cea mai cunoscută figură a catolicismului englez din secolul al XIX, un cleric care s-a convertit abia la 44 de ani de la anglicanism la catolicism.
Papa remarcase în debutul vizitei că în Marea Britanie există o tradiție de anti-catolicism, dar și de mare toleranță, iar slujba oficiată în comun cu Arhiepiscopul de Canterbury – primatul anglican, Rowan Williams, la catedrala Westminster Abbey din Londra, a demonstrat din plin partea a doua a remarcii suveranului pontiv.
Papa Benedict a generat o controversă și atunci când a criticat ateismul militant prezent în societatea britanică, precum și ceea ce el consideră a fi marginalizarea creștinismului, comparându-i aparent pe militanții ateiști cu naziștii.
Dar principala demonstrație împotriva Papei, la care au participat după spusele organizatorilor circa 20000 de persoane, nu a fost nici pe departe așa de mare cum se aștepta și în orice caz mult mai mică decât mulțimile de credincioși sau simpatizanți ai suveranului pontiv adunați să-l asculte.
Personalități precum omul de știință Richard Dawkins, militantul pentru drepturile homosexualilor Peter Tatchell sau actorul Stephen Fry l-au criticat dur pe Papă pentru atitudinea sa în privința contracepției, homosexualității, rolului femeilor în Biserică și a abuzurilor sexuale comise de unii preoți catolici.
Ba chiar unul dintre cei mai renumiți avocați pledanți din Anglia, Geoffrey Robertson, a publicat o carte în argumentează în favoarea trimiterii în judecată a Papei sub acuzația de complicitate la grava încălcare a drepturilor omului.
Dar Papa a demontat unele dintre aceste acuzații prin acțiuni și afirmații fără precedent. El a primit în audiență la Ambasada Vaticanului de la Londra cinci victime ale molestărilor sexuale comise de preoți catolici.
El și-a exprimat profunda durere pentru ceea ce a numit pentru prima oară drept “delicte incalificabile”, un termen mult mai tranșant decât “păcat” folosit până acum de suveranul pontiv când se referea la aceste abuzuri descoperite în mai multe dioceze catolice din lumea occidentală.
Chiar dacă nu a reușit să-i convingă pe criticii săi, Papa Benedict “i-a făcut pe britanici să gândească”, cum spunea premierul David Cameron.
Afirmațiile sale nu au venit ca din partea unui cleric conservator sau chiar reacționar, de 83 de ani, așa cum îl definesc adversarii săi, ci constituie reflecțiile unui intelectual teolog, care înțelege că un cult care are, teoretic, un miliard și jumătate de aderenți, trebuie și el să se adapteze în secolul al XXI-lea, dacă dorește să-și păstreze influența.
Sincere multzumiri pentru articol! Tráim íntr-o epocá ín care multzi dintre noi avem de ales íntre adevár si minciuná. Ar fi simplist sá sugerez cá adevárul ar fi de partea fie a religiei fie a secularismului. Íncerc sá-i íntzeleg si pe unii si pe altzii pentru cá trebuie sá existe mácar un sámbure de adevár ín ambele tabere cáci dacá n-ar fi nu s-ar mai povesti. Íntámlárile catolice si cele ne-catolice pe mine má fac sá pun la índoialá si doctrina unora si a celorlaltzi. Bineíntzeles cá asta e doar o problemá individualá dar ísi are rádácini adánci pornite din multe unghiuri ale societátzii. Deci as putea sá íntzeleg cá aceastá vizitá istoricá reflecteazá de fapt íncercarea ambelor pártzi de a solutziona probleme adánci pe care ei ínsisi le-au adus ín lume de-a lungul istoriei. Ín ceea ce priveste secularistii si ateistii, aceste douá categorii, in general compuse din oameni care vor sá gándeascá independent de autoritatea unor institutzii istorice, au tot dreptul sá protesteze mai ales tzinánd cont de infractziunile ímpotriva umanitátzii pe care le-au sávársit religiile de a lungul timpurilor. Domnul Clej ne raporteazá cá suveranul pontif íi compará pe militanții ateiști cu naziștii. Acesta este de fapt pericolul care ne pándeste la fiecare pas ín societate: comparatziile, acuzárile si mai ales ínversunarea cu care ne pregátim sá-i atacám pe cei care nu au aceleasi convingeri ca ale noastre. Acesta este un sámbure viral al conflictelor umane si va fi mereu íntrebuntzat de puterile beligerente pentru a-i atzátza pe unii oameni ímpotriva altora. Unde putem gási rezplvarea la aceastá problemá fundamentalá? Eu sincer caut ráspunsul. Cu respect, Titusz.