Creta cea luminata de mare si de rascrucea brizelor infloreste prin cele doua cantece compuse in perioada razboiului civil din Grecia (1967-1974) ce aveau sa calauzeasca drumul grecilor catre libertate :
O KAIMOS –in traducere, mahnire si multe lacrimi sub dictatura coloneilor se incarneaza in muzica lui Teodorakis ca o flacara nestinsa.
http://www.youtube.com/watch?v=Q7DvajNmK7A ;
ENA TO XELIDONI simbolizeaza “vrabia” ca zbor si lupta a grecilor incatusati, dar nicicand supusi, avand ca ideal eliberarea. Textul acestui cantec apartine lui Odysseas Elytis, laureat al Premiului Nobel in 1979 . “Eu consider arta poetica o sursa plina de forte revolutionare. Este misiunea mea sa dirijez aceste forte impotriva lumii pe care constiinta mea nu poate sa le accepte, mai bine precizat, sa aduc aceasta lume intr-o continua metamorfoza, cu precadere in armonie cu visurile mele. “(Odysseas Elytis)
Oare de ce romanii nu invata din experienta fratilor din Balcani ?
Am scris de atatea ori cu admiratie despre spiritul fratern, de imbratisarea celor ce se revad sau se despart cu inima deschisa intru acelasi refren : intrajutorarea si uniunea, ca o conditie a reusitei. Rar vezi dezbinare la evrei, greci, italieni ori rromi. In loc sa ne lungim gatul de pomana peste gardul vecinilor cautand dupa circumstante atenuante sa deprindem ceva civism de la vecini, sa facem multa curatenie in propria ograda.
Ma refer la demagogii noii epoci, la cate beneficii aduc ei romanilor…
Multora le place sa se autointituleze patrioti, insa doar cu o panglica a clopoteilor pisicii perfide.
Oare cat de adanca trebuie sa fie durerea sa renasca o alta viata ? Un tarm la mare unde experienta solara a dansului pastrat din timpul lui Dionisios isi striga bucuria .
Lectia grecului din finalul filmului Alexis Zorba nu are nevoie de enunturi sofisticate, de demagogii neintrerupte in exprimarea victoriei celui ce trece peste infrangere si o ia de la capat.
http://www.youtube.com/watch?v=cXNApZ2ALiQ