Radu Dudau spune ca admiterea in NATO a Tiranei impiedica eventuala aparitie a unei „Albanii Mari”. Foto: Charles Roffey, licenta: http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/2.0/deed.roOdata cu summitul NATO de la Kehl si Strasbourg (3-4 aprilie), Croatia si Albania vor deveni membre ale Aliantei, in timp ce Republica Macedonia inca asteapta rezolvarea disputei cu Grecia privind numele sau. Inainte de anuntul oficial privind noile membre, specialistii in relatii internationale chestionati de revista Acum subliniaza rolul acestei largiri pentru stabilitatea regiunii noastre si anticipeaza pozitia NATO in cazul unei eventuale miscari de unire a Albaniei cu Kosovo.
Cu ocazia summitului amintit, care marcheaza 60 de ani de la infiintarea NATO, Albania si Croatia vor deveni cea de-a 11-a, respectiv cea de-a 12-a tara din fostul spatiu comunist acceptate in NATO. In opinia lui Iulian Fota, expert in relatii internationale, admiterea celor doua tari reflecta curentul de gandire conform caruia stabilizarea Balcanilor trebuie sa se faca prin primirea statelor sud-est europene in NATO si UE. Romania a militat ca toate statele din SE Europei sa faca parte din structurile euro-atlantice, iar atat timp cat UE este reticenta sa primeasca noi membri, „integrarea Croatiei si Albaniei (in NATO -n.red.) este o garantie ca procesul de stabilizare a regiunii continua”, a precizat Fota.
NATO și planurile unioniste ale Albaniei
Implicarea NATO in Kosovo in 1999 a fost un factor decisiv pentru conturarea acestei idei de stabilizare a Balcanilor, in opinia lui Iulian Fota si Radu Dudau, cercetator la Institutul Diplomatic Roman. Nu putini sunt cei care se asteapta la o unire intre noul stat si Albania, insa, in contextul aderarii Tiranei la NATO, un astfel de gest „ar insemna (…) renuntarea din partea Albaniei la niste garantii” de la NATO, a apreciat Dudau. In plus, organizatia detine controlul asupra securitatii Kosovo si are interesul de a impune respectarea planului Ahtisaari, care „garanteaza nealipirea (…) Kosovo la Albania”. O eventuala unire ar leza Serbia, un stat extrem de important in zona Balcanilor, insa nici NATO si nici UE „nu isi doresc sa duca o politica de modificare perpetua a frontierelor”, a subliniat Radu Dudau.
In cazul, pur ipotetic, in care ar dori unirea cu Kosovo, Tirana va fi obligata sa se consulte cu NATO, ne-a declarat, sub protectia anonimatului, un specialist in politica externa. Acesta aminteste ca si SUA s-au consultat cu ceilalti membri NATO inainte de a initia, in 2003, razboiul din Irak. Cele doua entitati majoritar albaneze au insa sanse sa evolueze ca doua state cu aceeasi limba, dupa modelul Austriei si Germaniei, in conditiile in care „exista o fudulie nationalista intre ei -albanezii din Kosovo se considera cultural superiori celor din Albania”, a adaugat specialistul.
„Razboiul impotriva terorismului”
Stabilizarea regiunii nu este singurul factor luat in calcul pentru primirea Tiranei si a Zagrebului. Iulian Fota spune ca a contat si participarea celor doua tari la razboiul impotriva terorismului. Albania a fost prezenta in Irak cu 240 de militari, pe care si i-a retras in decembrie 2008. Totodata, in martie 2009, Croatia participa cu 530 de oameni in Afganistan, in cadrul operatiunii ISAF a NATO, iar Albania contribuia cu 140 de militari -efectiv egal cu cele trimise de Grecia (membra NATO din 1952) si Lituania. Alt aspect care a contat pentru primirea acestor state a fost “relatiile pe care le au cu Europa “-de exemplu, Croatia a fost sprijinita de Berlin si Budapesta, potrivit lui Fota.
Obstacole: Grecia si Slovenia
Republica Macedonia, tara care a primit Membership Action Plan (Planul de Actiuni in vederea Aderarii -MAP) odata cu Albania, n-a mai fost invitata sa adere la NATO la summitul din Bucuresti din aprilie 2008. Cauza a fost reprezentanta de disputa cu Grecia in ceea ce priveste numele oficial al fostei republici iugoslave. Lui Radu Dudau diferendul i se pare unul “infantil “in raport cu miza sa reala, iar cercetatorul spune, ca si Iulian Fota, ca disputa ar putea dura mai multi ani.
Si aderarea Croatiei parea sa aibă probleme din pricina unei tari vecine, Slovenia, mai exact a nationalistilor sloveni. Un mic partid sloven, SSN, a invocat disputa dintre cele doua state privind apele teritoriale si a incercat, fara succes, sa stranga numarul necesar de semnaturi – 40.000- pentru organizarea unui referendum privind aderarea Croatiei la NATO. Slovenia, care se opune intrarii Croatiei in UE din cauza diferendului amintit, a fost ultimul stat NATO care a ratificat aderarea Zagrebului la Alianta Nord-Atlantica, pe 27 martie.
Cat despre Rusia, aceasta nu priveste cu ochi buni nicio extindere a NATO, in opinia lui Radu Dudau si a istoricului Armand Gosu. Totusi, miza aderarii Croatiei si Albaniei, tari aflate la mare distanta de Rusia, nu este foarte mare pentru Moscova, care s-a aratat mult mai interesata sa tina departe de NATO Georgia si Ucraina.
Aderarea Romaniei – pentru stabilizarea Balcanilor
“Sa ii tina pe rusi afara, pe americani inauntru si pe germani sub control “-acesta a fost scopul NATO in timpul razboiului rece, dupa cum anunta primul sau secretar general, lordul Ismay. Dupa caderea zidului Berlinului, insa, alianta creata in 1949 a inceput sa coopereze cu fostii sai inamici din pactul de la Varsovia, in organizatii precum Parteneriatul pentru Pace. Trei dintre membrii Parteneriatului pentru Pace, Polonia, Ungaria si Cehia, au devenit primele state ex-comuniste care au aderat la NATO, in 1999.
In 1994 si 1995, fortele NATO au luptat in razboiul din Bosnia, iar in 1999, timp de 11 saptamani, aviatia Aliantei a bombardat Serbia, in cadrul razboiului din Kosovo. Cu aceasta ultima ocazie, celelalte tari din regiune, printre care si Romania, si-au deschis spatiul aerian pentru avioanele NATO. Totodata, Romania si Bulgaria au decis sa participe, din 2001, la operatiunea ISAF din Afganistan. Aderarea Romaniei si Bulgariei la Alianta, in 2004, a facut parte din planul NATO de stabilizare a Balcanilor, in opinia lui Iulian Fota. In acelasi an a aderat Slovenia, fost stat iugoslav, Slovacia si statele baltice, toate tari care au sprijinit NATO si SUA dupa atacurile de la 11 septembrie.
In ceea ce priveste viitorii posibili membri, lasand la o parte Macedonia, Muntenegru si Bosnia si Hertegovina asteapta sa primeasca MAP la summitul din aprilie 2009. Desi secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat la summitul de la Bucuresti ca Georgia si Ucraina vor fi invitate in Alianta, pana in prezent nu a fost hotarata nici macar data la care cele doua tari vor primi MAP, in contextul opozitiei puternice a Rusiei si a divergentei de opinii dintre membrii NATO.
Articolul mi s-a parut foarte interesant si bine scris, intrucat prezinta probleme importante din actualitatea internationala intr- o maniera coerenta si accesibila publicului larg.