caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Basarabeni în cursa pentru parlamentul României

de (24-11-2008)
Eugen Tomac promite cetățenie persoanelor din Republica MoldovaEugen Tomac promite cetățenie persoanelor din Republica Moldova

Candidații basarabeni au devenit un fel de vedete ale alegerilor pentru Parlamentul României.

Republica Moldova este inclusă la colegiul 2 – Europa de est și Asia – pentru alegerea Camerei Deputaților și la colegiul 1 – Europa și Asia pentru alegerea Senatului.

Principalele partide politice au atras nume de rezonanță în această competiție: Eugen Tomac este candidatul Partidului Democrat-Liberal pentru Camera Deputaților, Tudor Panțîru este candidatul alianței PSD-PC pentru același colegiu uninominal, iar pentru Partidul Național Liberal candidează Nicolae Dabija.

Senatorul PRM Ilie Ilașcu candidează pentru un nou mandat la Senat în colegiul Europa și Asia, iar Mircea Druc este candidatul PD-L la colegiul 8 Suceava pentru Camera Deputaților.

Probabil cel mai intens mediatizat este Eugen Tomac, consilier pe lângă președintele Traian Băsescu. În vârstă de 27 de ani, originar din sudul Basarabiei, comuna Oziornoie (Babele), actualmente în Ucraina, el este de formație istoric și se bucură desprijinul unor personalități importante din Republica Moldova, între care tânărul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă.

Tudor Panțîru, în vârstă de 57 de ani, este un jurist cu vechi state în tribunalele internaționale: judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO, 1996 – 2001), membru al Curții Constituționale a Bosniei (2002 – prezent), membru al Curții Supreme a provinciei Kosovo (2004 – prezent).

De judecătorul Panțîru mă leagă o amintire personală, l-am intervievat cu prilejul depunerii de către deținuții din grupul Ilașcu de la Tiraspol a unei plângeri împotriva Federației Ruse la CEDO.

Un ziar din București a publicat transcrierea interviului, în urma căreia Rusia a cerut recuzarea domnului Panțîru pe motiv de antepronunțare. Cotidianul respectiv transcrisese greșit “Eu consider” în loc de “Ei consideră” când judecătorul explica motivarea plângerii din punctul de vedere al reclamanților.

La rugămintea domnului Panțîru, am scris o scrisoare președintelui CEDO în care explicam greșeala de transcriere și ca urmare cererea de recuzare a fost respinsă.

Nicolae Dabija, în vârstă de 60 de ani, este un foarte cunoscut publicist și om politic basarabean. De mai multe ori ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, domnul Dabija este în prezent președinte al Forumului Democratic al Românilor din Republica Moldova, organizație unionistă.

Director al săptămânalului Literatura și Arta, domnul Dabija este cunoscut pentru combativitatea sa în sprijinul cauzei naționale, care l-a implicat în mai multe controverse, cea mai cunoscută fiind expulzarea sa din Partidul Social Liberal al lui Oleg Serebrian ca urmare a editorialului său “Rusoaicele”, în care a fost acuzat de xenofobie.
Candidatul cel mai cunoscut în România este în Ilie Ilașcu, 56 de ani, senator PRM din anul 2000, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1994 și 2000, dar mai ales deținut de către autoritățile separatiste de la Tiraspol (1992 – 2001) și condamnat la moarte în 1993 sub acuzația de acte teroriste în timpul războiului civil din Transnistria din 1992.

Deși candidează pentru un al treilea mandat consecutiv, senatorul Ilașcu este dezavantajat de scorul slab din sondaje al PRM, partid care riscă să nu depășească pragul electoral de 5%, caz în care singura soluție pentru domnul Ilașcu este să câștige majoritatea absolută în colegiul său uninominal, perspectivă practic imposibilă.

În sfârșit, veteranul basarabean al politicii românești, Mircea Druc, 59 de ani, fost premier al Republicii Moldova între 1990 – 1991, este deja la a patra participare în alegeri în România.

În 1992 a candidat independent la președinția României, obținând 2,75% din voturi, în 1996 în fruntea Partidului Reîntregirii Opțiunea Daco-Latină a obținut 0,23% din voturi în alegerile parlamentare, în 2004 (după ce a fost trimis diplomat în Brazilia între 2001 și 2004 de guvernul PSD) a candidat din nou fără success pe listele PRM, iar acum își continuă periplul pe la partidele românești, de data aceasta cu cea mai mare șanse de a fi ales, la PD-L.

Cetățenia română

Votanții din Republica Moldova vor manifesta probabil un interes mai mare, anul trecut la referendumul privind destituirea lui Traian Băsescu fiind prezenți 5000 de alegători, număr limitat datorită existenței a numai două secții de votare, dat fiind refuzul autorităților de la Chișinău de a permite deschiderea unor consulate la Bălți și Cahul.

De această dată sunt deschise patru secții de votare, toate la Chișinău, după cum urmează: 118, CHIȘINĂU 1 str. București nr. 66/1, 119, CHIȘINĂU 2, str. Vlaicu Pârcalab nr 39, 120, CHIȘINĂU 3, str. Grigore Ureche nr. 2 și 121, CHIȘINĂU 4 str. Grigore Ureche nr. 2.

Nu se știe exact câți cetățeni ai României se află acum în Republica Moldova. Între 1991 și 2001 au redobândit cetățenia română circa 100000 de persoane, dar după schimbarea legii și supendarea redobândirii în procedură accelerată, mai puțin de 4000 de persoane din Republica Moldova au redobândit cetățenia română după 2002.

De altfel, candidații basarabeni au făcut din redobândirea cetățeniei române de către persoanele din Republica Moldova un punct principal al campaniei lor.

România acordă redobândirea cetățeniei pentru persoanele și urmașii lor– până la a treia generație – care au fost cetățeni ai României înainte de 1940, fără deosebire de etnie, ceea ce înseamnă peste trei milioane de cetățeni ai Republicii Moldova și probabil vreo două milioane de cetățeni ai Ucrainei.

Procedura a fost suspendată în decembrie 2001, cu două săptămâni înainte de aborgarea regimului vizelor Schengen pentru cetățenii români. Uniunea Europeană nu are obiecții oficiale la modificarea legii cetățeniei, dar neoficial se opune creării unui număr potențial de peste trei milioane de cetățeni ai UE în Republica Moldova. Dar candidații care promit redobândirea cetățeniei pentru cei din Republica Moldova nu menționează aceste obiecții.

Revista ACUM nu sprijină niciun partid sau candidat în alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Theodor Doru Popa- Brasov: (24-11-2008 la 00:00)

    Deosebit de interesant si documentat acest articol despre candidatii basarabeni pentru Parlamentul Romaniei si despre problematica cetateniei romane acordata cetatenilor din asa numita Republica Moldova. Acum dupa aproape 20 de ani, privind retrospectiv, vazand cat de nefavorabil au evoluat relatiile dintre cele, hai sa le zicem, doua „tari romanesti”, ma intreb daca am procedat bine, noi ca tara care am recunoscut, prima Republica Moldova ca stat independent.

    Cred ca trebuia sa adoptam o pozitie mai ferma, mai dura, teritoriul dintre Prut si Nistru este un teritoriu romanesc, recunoscut si acceptat ca atate de comunitatea mondiala, dupa unirea Basarabiei cu Romania, la 28 martie 1918, teritoriul rupt din trupul tarii printr-un ultimatum, care, in conditiile de atunci, indrasnesc sa spun c-a fost mai brutal decat Diktatul de la Viena, acesta cal putin a sfarsit printr-o solutie de compromis, evident inaceptabila pentru romani si pe deasupra nu s-au atins ungurii de teritoriile pe care nu le spapanise inainte niciodata, cum au facut sovieticii cu nordul Bucovinei si tinutul Herta din Moldova.

    Daca in 1940 romanii s-au retras de pe Nistru dicoace de Prut fara sa sa traga un singir foc de arma, e drept in fata unor forte coplesitoare in primul rand ca numar, dar si ca inzestrara tehnica si organizare, sa nu uitam, totusi, ca Armata Rosie a rost cea care a produs Germaniei primele infrangeri militare, a fost, aceasta retragere a noastra, o rusine nationala, militarii romani au fost umiliti, au fost dezarmati, scuipati li s-au smuls epoletii, au fost scene incredibile, greu de admis pentru o armata ce se dorea moderna si cei care s-au dedat la asemene acte au fost in special alogenii traitori pe pamantul dintre Prut si Nistru.

    Memoria noastra colectiva nu poate uita aceste fapte. In anii 90-91, dupa parerea mea, am pierdut sansa oferita de istorie sa ne intregim.Lamentatiile poetilor, podurile dce flori si alte asemenea, cum sa le spun, „dulcegarii” sunt apa de ploaie. Guvernantii de la Chisinau tin cu dintii de posturile lor si vor face tot posibilul sa mentina aceasta stare de fapt, de tensiune intre cele doua formatiuni statale. Si asa s-a intamplat pretutindeni pe Glob, vedeti cazurile Vietnam, Coreea, Germania. Pe de alta parte nici un partide de la noi nu are in programul sau un proiect serios referitor la reantregire, au alte probleme pe care le considera prioritare.

    Dupa cate imi amintesc singurul partid care avea drept program principal reintregirea a fost cel al lui Mircea Druc. M-am bucurat sa-i vad in acest articol, din nou, numele, caci ii pierdusem urma personalitatii sale. Intr-o singura expresie, ar fi fost bine sa avem cat mai multi parlamentari basarabeni in parlamentul Romniei, indiferent de la ce partid, mai ales acum cand diferentele doctrinare dintre principalele partide sunt, hai sa nu exagerez, sa le spun numai, minuscule.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.97.221