Cel mai mare autor român de science fiction Lucian Merişca prezintă în aceste zile la GAUDEAMUS « Vincent & Karlenstein, Lumea Exterriorului ».
Dincolo de cyberpunk, horror şi umor negru bine dozat, Exterrii de sorginte orwelliană ce populează ucroniile lui Lucian Merişca sunt actorii unui sci-fi politic de reală calitate, competitiv pe plan mondial.
Nominalizat în repetate rânduri la convenţiile internaţionale de gen, Lucian Merişca este recunoscut drept un profesionist prin excelenţă, un nume răsunător din Galaxia de aur a fandomului românesc.
Alexandru Husar despre Exterrior…
Lucian Merişca este un maestru al suspansului fantezist, ideea nerămânând însă în aer, într-un spaţiu imaginar, ci avându-şi seva în realităţile pe care le-a trăit România timp de decenii.
Noţiuni precum viata şi moartea, identitatea şi alteritatea, miturile şi scufundarea în cotidian – sunt privite cu ironie şi simpatie, asa cum te-ai uita la un prieten vechi care riscă să creadă prea mult în el-însuşi, făcând pasul de la sublim, înainte…
Recomand aceasta parabolă socială, ca pe încă o dovadă ca românul, la greu şi la bine, poate face haz de necaz!
(Critic literar, specialist în Estetică, prof. univ. dr. docent Alexandru Husar)
Exterrior parabola socială parodiind postmodern SF-ul.
V&K… îşi doreşte să fie un roman „modular”, „puzzle”, o încercare literară de sociologie parodică a celor trei Românii: multilateral dezvoltată, în tranziţie şi în plină implementare a integrării trans-neuro-balcanice… Temerile şi blocajele de altădată, alimentate din subteran sau inundate de debuşeurile şi deversările celorlalte două Românii, mai mult sau mai puţin originale, duc la conflicte de interese în care este implicat eroul (sau eroii). Vincent vrea să se confunde cu Autorul şi nu reuşeşte altceva decât să se cufunde în inima Cititorului.
De obicei, Vincent – care se vrea a fi misterios dar e un om cât se poate de obişnuit – citeşte o poveste în care se află (şi se chinuie) umbra sa din oglindă, Karlenstein (fireşte, o combinaţie alegorică între bărbosul Karl Marx şi fiorosul Frankenstein). In alte cazuri, Karlenstein, alogenul, este cel care citeşte o poveste (exotică, din punctul lui de vedere) despre faţa palidă Vincent. Alteori, însă – deşi de obicei în lumi paralele, de o parte şi de alta a coperţilor unei cărţi – cei doi (personajul şi cititorul – în plus, în Antracte apar şi autorul şi editorul…) – aşadar cei doi, Vincent & Karlenstein se pot întâlni printre rândurile aceleiaşi poveşti, în cuprinsul aceluiaşi episod, intrând de obicei într-un conflict pe viaţă şi pe moarte pentru spaţiul vital imaginativ pe care fiecare şi-l revendică. Aceste întâlniri de grad textual sau postmodern dau şi mai tare de bănuit că, în vremurile noastre post-globaliste, nu numai oamenii sunt cei care crează cărţile, ci şi cărţile – ca obiect cultural, măcar… – pot crea sau trezi visurile din sufletele oamenilor, ori monştrii care dormitează dintotdeauna în ei.
Parodie şi parabola plină de surprize, cartea se citeşte totuşi cu gura închisă, nu de altceva, dar atâta ar aştepta musca de pe căciula cititorului…
UN ROMÂN REPREZINTĂ EUROPA, LA NEW YORK
„Salonul celebrităţilor europene: 16 clasici contemporani ai science-fiction-ului de pe batrânul continent” – acesta este titlul antologiei lansate la New York, de către cunoscuta casă editorială TOR BOOKS, No. 1 pe plan mondial în literatura F & SF.
In 2007 si 2008 au apărut o ediţie hardcover şi una paperback, precum şi o reeditare în Cehia. Unul dintre cei 16 scriitori care reprezintă Europa, în acest volum, este românul Lucian Merişca, publicat cu nuvela „Aventurile unor pământeni în Exterrior”. Revistele de specialitate americane, printre care LOCUS şi PUBLISHERS WEEKLY, evidenţiază lucrarea ieşeanului, prezentată ca „o dureroasă satiră politică, o mostră de umor de cea mai bună calitate, în acelaşi timp un comentariu la adresa regimului Ceauşescu şi o fabulă absurdă despre o revoluţie regizată de pământeni pe o planetă a represiunii”. Nuvela este punctul de plecare al unor noi dez-întâmplări, aflate în volumul “Vincent & Karlenstein”, lansat de Editura Bastion la Târgul International GAUDEAMUS 2008.
Prezentări proze Vincent & Karlenstein, Lumea Exterriorului – Lucian Merişca:
James Morrow, scriitor, editor, laureat al Premiilor Nebula, World Fantasy, Grand Prix de l’Imaginaire şi Utopia:
“Satiră socială super trăznet şi super trăznită, “Aventurile / Peripeţiile unor pamânteni în Exterrior” a lui Lucian Merişca pare a fi un soi de desen animat gen Tex Avery, ridiculizând neocolonialismul, neoliberalismul, precum şi capacitatea fără limite a omului de a crede orbeşte în el-însuşi.
Pe de altă parte, e tentant să încadrezi fabula politică a românului în tradiţia deschisă de George Orwell, cu “Ferma animalelor”. De fapt, autorul a trăit ani buni (sau răi) sub dictatura comunistă. Tatăl său, Costin Merişca, un recunoscut istoric, şi-a petrecut tinereţea ca deţinut politic, în timp ce Dan Merişca şi Lucia Merişca, fratele şi, respectiv, mama, s-au aflat sub supravegherea Securităţii până la anul de cumpănă 1989, şi poate şi după. În mod sigur, inumanii agenţi guvernamentali care monitorizau activităţile disidente pe / în Exterrior (“Outrerria”) – corespund fostei poliţii secrete româneşti, iar Împăratul Gheorghe este o reîncarnare extraterestră, pe o altă planetă, a lui Nicolae Ceauşescu.
Putem argumenta şi astfel, dar ezităm să urmărim o strictă decriptare alegorică, preferând a scoate în evidenţă merite artistice mai importante. În ultimă instanţă, lumea inventată, Exterrior sau Outrerria, vorbeşte nu atât despre politici, cât despre posibilităţi. În aceste pagini glorios de bizare, scriitorul fructifică aproape orice unealtă din trusa / kit-ul / panoplia SF-ului, de la călătorii cosmice la imperii galactice, de la bucle temporale la universuri alternative, alieni şi monştri modificaţi genetic.
Între numeroasele personaje imposibil de ignorat, veţi întâlni un mutant hirsut numit Karlenstein: un nume care – Merişca admite abia acum – combină, sub aceeaşi piele şi barbă, pe Karl Marx şi pe Frankenstein. Naraţiunea în sine este un fel de monstru literar à la Frankenstein. Cu o sclipire în ochi şi cu un bisturiu tahionic în mână, autorul deconstruieşte, disecă, un fel de cadavru literar şi cultural, suturând cu voioşie organe vitale şi membre care se mai mişcă încă, punându-le laolaltă pentru a construi o creaţie care evocă / aminteşte, rând pe rând, de fanteziile lui Lewis Carroll, de absurdităţile / “absurzenia” lui Samuel Beckett, de diversiunile satirice ale lui Robert Sheckley, de realismul magic à la Gabriel García Márquez, de jocurile intelectuale ale conaţionalului său Eugene Ionesco, precum şi de ironiile / şmecheriile celuilalt Marx, comedianul, cel care purta cu făloşenie tocmai tipul de mustaţă interzis pe Outrerria… »
(The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Masterpieces of Science Fiction from the Continent)
Dan Mihăilescu:
Nuvela intitulată multiplu, în funcţie de locul editării: Peripeţiile unor pamânteni in Exterrior, Aventuri în Exterrior, Viaţa ca o bicicletă, „Some Earthlings’ Adventures on Outrerria”, « Les Tribulations vélocipédiques des Terriens sur Outrerria », “Některá dobrodružství pozemšťanů v Outrerri”- este, vrem-nu vrem, piesa centrală a unui roman modular şi plin de sechele. Ca piesă independentă, ea a apărut in 2006 publicată de Editura « ATALANTE » – Franţa, iar apoi la „TOR BOOKS” – New York (în 2007 ediţia hardcover şi în 2008 ediţia paperback), fiind propusă imediat pentru Hugo Award 2008, o nominalizare la care n-a mai ajuns nici un alt scriitor român.
[http://vyrclozone.wordpress.com/2007/08/31/nominalizat-la-hugo/]. Antologia americană în care este publicat şi autorul român este ea însăşi nominalizată pentru Grand Prix de l’Imaginaire si Nebula Award.
Antologia (diferită) în care nuvela a apărut în Franţa, a fost şi ea nominalizată pentru Grand Prix de l’Imaginaire 2008.
Recent, ediţia hardcover a fost tradusă şi în Cehia.
[http://www.kosmas.cz/detail.asp?cislo=141512&afil=1055][http://www.brloh.sk/kniha.php?id_knihy=4919]
Deşi el însuşi se consideră post-postmodern sau mai precis postreal (« Postrealitatea » este o artă nouă şi titlul Lucrării sale de Disertaţie în Ideologii Culturale), Lucian Merişca este împăiat deja în diorama clasicilor de către editorii americani: “SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Science Fiction Classics from the Continent” – se numeşte volumul colectiv la care a fost invitat să participe, la New York, de către James Morrow şi Kathryn Morrow.
În Europa, lucrarea comună dedicată utopiilor, inclusiv celor cu exterri, ori cu outrerrieni, poartă numele “UTOPIAE 2006”, iar cel care l-a invitat să participe pe Lucian Merişca este Bruno della Chiesa, manager OECD.
Romulus Bărbulescu şi George Anania:
Un asemenea roman mozaic sau ciclu de povestiri se distinge printr-o particularitate rareori prezentă în literatura românească de gen şi, credem noi, niciodată atât de izbutită ca în paginile lui Lucian Merişca: împletirea dintre S.F. , umor şi horror! O triadă care aici se condiţionează şi se influenţează reciproc, prin zonele de interferenţă ale respectivelor modalităţi literare, dând un bizar amestec de tragic şi absurd existenţial – oglindă (voluntară sau nu) a prezentului tulbure, derutant, contradictoriu al societaţii zilelor noastre. Virtuţile textului în această alcătuire (şi succesiune de titluri) sunt îmbogăţite de nenumăratele ANTRACTE – cu dialogurile lor de teatru al absurdului, culminând cu EPILOGUL semnificativ pentru trimiterile ideatice – pentru puterea de invenţie pe o temă dată şi pentru limbajul deosebit de colorat şi viu..
Neîndoielnic, Lucian Merişca este pe de o parte un scriitor stăpân pe mijloacele sale de expresie, dar şi un permanent căutător şi inovator… Un literat dotat cu un ascuţit simţ al limbii şi cu plăcerea căutării efectelor de stil, a descoperirii ineditului, a exploatarii situaţiilor insolite şi paradoxale.
Fără îndoială, acest talentat scriitor merită să facă parte din universul culturii româneşti contemporane — prin complexa şi originala sa formaţie.
Publishers Weekly, New York, 2007:
Cu aventurile sale în Exterrior, românul Lucian Merişca ne face părtaşi la o satiră politică dureroasă, o speculaţie disciplinată care ne oferă atât satisfacţie emoţională, cât şi stimulare cerebrală.
Costi Gurgu (Canada) http://vyrclozone.wordpress.com/2007/08/31/nominalizat-la-hugo/:
Cea mai bună veste din Science Fictionul românesc, cel puţin din ultimele două decenii, este recomandarea lui Lucian Merişca cu povestirea Some Earthlings’ Adventures on Outrerria, apărută în antologia “SFWA European Hall of Fame”, la editura TOR (TOR şi DAW sunt la ora actuală principalii jucători din SF&F), pentru premiile HUGO pe 2008. Numele lui Lucian apare alături de nume celebre precum Stephen Baxter, Elizabeth Bear sau Michael Swanwick. Numai această recomandare reprezintă o onoare pentru SF-ul românesc şi ar trebui să marcheze începutul unei perioade de aur în cariera lui de scriitor (aviz editurilor care caută scriitori români de valoare!).
Chiar şi numai o nominalizare îi va deschide uşile multor edituri europene şi americane.
Baftă multă, Lucian!
Bruno della Chiesa (UTOPIAE, 2006, Editions L’Atalante):
Peripeţiile unor pământeni în Exterrior sunt parte a unui roman modular descriind aventurile post-moderne şi extra-galactice, ale unui cititor inveterat şi ale personajelor sale preferate, veşnic puse în pericol de un autor care preferă să-şi omoare eroii (= copiii literari), decât să-i lase să se plictisească, şi ale unui editor veşnic pe muchie de cuţit.
Adesea auzim: nu-i nimic, e doar imaginaţie… Ei bine, nu vă consolaţi cu această falsă speranţă; tot ce reuşim să ne imaginăm, există! Mai groaznic decât asta este însă că există şi tot ceea ce nici măcar nu ne imaginăm: personajele lui Lucian Merişca şi modul cum sfârşesc ele!… Pentru început…
Cory Doctorow
http://www.boingboing.net/2008/01/28/sfwa-european-hall-o.html:
Ca în cazul multora dintre cele mai bune opere ale science-fiction-ului, poveştile acestea tind să fie alegorice, adesea absurde, existenţiale şi de-a dreptul stranii. Un adevărat vârtej de idei şi stiluri, o trans-polenizare literară şi o re-combinare undeva în afara concepţiei anglofone autosuficiente.
…Mi-a plăcut mai ales umorul scrierii lui Lucian Merişca. Este o călătorie care îţi deschide mintea: nu întotdeauna plăcută, dar care te recompensează în mod absolut.
Jessica Darago (Some Fantastic, 2008):
Aventurile exterre ale lui Lucian Merişca ne scufundă în umor negru sau absurd, ca şi în realismul magic latino-american. Imperialiştii umani din viitor descrişi de Merişca arată aceeaşi aroganţă oarbă şi merită acelaşi deznodământ ca şi mulţi dintre predecesorii lor care n-au părăsit niciodată Pământul…
Karen Burnham (SFRevu, Strange Horizons, 2008):
Povestirile, fie şi cele SF, care provin din ţările ex-comuniste sunt în mod deschis mai implicate politic decât cele scrise de aliaţii lor americani. Aventurile româneşti pe Exterrior (Outrerria) reprezintă cea mai inedită, nepereche poveste dintre toate cele prezentate publicului anglofon de către soţii Morrow. Găsim aici în acelaşi timp un dans suprarealist conform etichetei Înaltei Curţi Extraterestre, demn de fanteziile lui Lewiss Carroll – dar şi un actual comentariu post-colonial despre politicile pământene.
Steven H. Silver (http://www.sfsite.com/):
Umorul suprarealist al lui Lucian Merişca are de a face cu disidenţa politică, dar şi cu mercenarii umani cărora li se dă de lucru pe o planetă străină…Regăsim aici natura absurdului, dar şi problemele imperialismului, aducându-ne aminte de opera lui Jasper Fforde. Este prima doză de umor real care ne vine dintr-o ţară atât de îndepărtată.
Lucian Vasile Szabo (Helion, 2008):
Să trăim bine a fost întotdeauna scopul nostru fundamental. Dar a fost şi al lor, al pământenilor…
… Lucian Merişca, poate cel mai catastrofic şi deprimant autor român de science fiction. Deprimare controlată însă de story-uri alerte, incitante, scrise bine…
N. Lee Wood:
Aventurile în Exterrior ale lui Lucian Merişca par a fi o bizară comedie, în care arta şi artificiul de amănunt – gen Bonzai – se întâlnesc cu maşinaţiunile imaginaţiei unui Gabriel Garcia Marqués… Lucian Merişca este scriitorul meu român favorit. Atunci când i-am citit soţului meu, Norman Spinrad, tribulaţiunile pământenilor şi ale exterrilor, eram la Paris, şi a fost cât pe ce să cadă din balcon de râs…
Norman Spinrad (Asimov’s Science Fiction Magazine, 2008):
Trebuie observat faptul că, în lumea din care provin scrierile non-anglofone propuse de antologia celor doi Morrow, ficţiunea speculativă este mult mai literară decât în accepţiunea ei anglo-saxonă. În România, de exemplu, aceasta a crescut şi s-a identificat cu literatura suprarealistă, iar mai târziu a fost utilizată ca o formă camuflată, literară, de protest politic, adesea punându-i în pericol pe cei care o practicau, atunci când alegoria lor era descifrată. O “muşcătură” de space-opera postmodernă, total ironică şi de-stressantă – este cea a românului Lucian Merişca.
Gary K. Wolfe (LOCUS, 2007):
Tăişul satirei politice şi sociale, care a fost o parte familiară a tradiţiei europene, de la Zamiatin, la Capek şi la Lem, iese în evidenţă… iar varietatea abordărilor merge de la comicul nebunesc, la sarcasmul suprarealist. Cea mai ilară poveste din carte este “Peripeţiile unor pământeni în Exterrior”, aparţinând românului Lucian Merişca, în acelaşi timp un comentariu asupra regimului Ceauşescu şi o fabulă absurdă despre o revoluţie “emanată” de pământeni pe o planetă totalitară (ai cărei locuitori arată ca nişte becuri arse, refuzând să-şi schimbe vreodată ciorapii).
Pământenii se laudă cu progresul pe care l-au adus în acele ţinuturi îndepărtate, cum ar fi bicicletele de închiriat şi gările feroviare (chiar dacă, “din motive de securitate”, ei nu au construit şi căile ferate propriu-zise), dar complotul lor împotriva Împăratului Jenică este dat la iveală, iar emisarii-spioni intră într-o belea şi mai mare…
Familiar şi diferit… Sub o anumită vârstă, cultura este mai globală decât a fost vreodată, iar temerile sale sunt universale. SF-ul în Europa s-a construit poate pe o mai mare greutate a istoriei, s-a mişcat, fluid, între tradiţiile satirei politice, suprarealism, realism magic şi poate părea în acelaşi timp străin şi familiar, dar în final el orchestrează/instrumentează aceleşi anxietăţi.
Un scriitor român considerat “clasic european” la New York
“Salonul celebrităţilor europene: şaisprezece capodopere contemporane ale science-fiction-ului de pe bătrânul continent” (“The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Masterpieces of Science Fiction from the Continent”) – acesta este titlul antologiei lansate în 2007 de către cunoscuta casă editorială TOR BOOKS din New York. Unul dintre scriitorii europeni consideraţi reprezentativi de către antologatorii James şi Kathryn Morrow, ca şi de “Science Fiction and Fantasy Writers of America” („SFWA”, care decerneaza Premiul Nebula), sub egida căreia apare volumul, este Lucian Merişca, publicat cu nuvela “Aventurile unor pământeni în Exterrior” (“Some Earthlings’ Adventures on Outrerria”). Revistele de specialitate americane, printre care LOCUS şi PUBLISHER’S WEEKLY, evidenţiază lucrarea românului, prezentată ca o “dureroasă satiră politică”, o mostră de umor de cea mai bună calitate, în acelaşi timp un comentariu la adresa regimului Ceauşescu şi o fabulă absurdă despre imperialism, democraţie antropocentrică şi o revoluţie emanată de pamânteni nu tocmai inocenţi, pe o planetă a represiunii = Exterrior.
La scurt timp după apariţia sa şi popularizarea pe toate meridianele, lucrarea semnată de Lucian Merişca, “Some Earthlings’ Adventures on Outrerria”, publicată de editura TOR BOOKS, New York, a fost propusă pentru Premiul Hugo (Premiul mondial de excelenţă în science fiction şi fantasy, decernat de World Science Fiction Society şi World Science Fiction Convention). Chiar dacă propunerea nu a fost concretizată, de menţionat că este pentru prima dată când un român intră în cursa pentru obţinerea râvnitului trofeu.
Valentin Ciucă despre Exterrior:
Il cunosc de mult timp pe Lucian Merişca şi talentul său literar… Piesele acestui inedit volum se înşiră precum nopţile Şeherezadei, putând fi citite fie independent, fie una în perspectiva celeilalte… Aluziile sociale sunt evidente şi penetrante, prozele fiind pe cât de imaginative, pe atât de moralizatoare. Sugestia amănuntului, pe lângă descrierea convingătoare a stărilor sufleteşti ale eroului, trezesc în mintea cititorului semne de întrebare şi semne de exclamare care nu-l vor lăsa să adoarmă (la loc) prea uşor…
(Valentin Ciucă, critic de artă)
http://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=375