Citind ziarele românesti online şi forumurile aferente acestora, am observat că, cu o constanţă şi o vehemenţă demne de invidiat, personaje cu supranume pitoreşti se duelează virtual, folosind drept arme tăişul cuvintelor potrivite sau ascuţimea logicii.
Dialogul, discuţia şi comentariul, analiza, bârfa şi afrontul public ne sunt parte din fiinţa noastră românească şi nimeni, absolut nimeni, nu are căderea de a ne limita sau interzice dreptul garantat la libertatea cuvântului. A cuvântului decent.
Ne-am câştigat cu toţii dreptul de a ne striga mulţumirea sau nemulţumirea.
Ne bucurăm de acest drept, aducând în discuţiile cotidiene toate cele ce ne înconjoară, bune sau rele, frumoase ori urâte.
Uneori însă, parantezele devin de prisos în economia încercarilor de dialog, iar cuvântul scris îşi dă “live” arama pe faţă.
Lipsa de argumente la îndemână, abundenţa de timp la dispoziţie şi anonimatul unui IP cu buletin de identitate temporar, transformă adeseori limba strămoşească în obiect de batjocură în public, chibiţii având astfel motivul hohotelor de râs în faţa monitoarelor, iar responsabilii cu curăţenia internautică recurgând la încă, câteva pastile de antinevralgic în timp ce dau cu mătura prin pagini de web administrate cu greutate.
A ne păstra comentariile în limitele unui limbaj decent, fără a recurge la jignirea partenerilor de discuţie, este uşor. Chiar foarte uşor.
Trebuie doar să avem dorinţa de a ne autorespecta.
Mircea Vișan este redactor-șef al revistei electronice Romanian VIP http://www.romanianvip.com/
„Trebuie doar să avem dorinţa de a ne autorespecta.”
Ce rost are, din moment ce scriem sub pseudonim?
Domnule Maguran, la ce pseudonim faceti referire?
Anonimatul este “rau” necesar pentru a descoperi “adevarul” , si de a masura pulsul interesului pentru subiectul in cauza. Persoanele care recurg la comentarii de acest fel nu mai au motive logice sau fapte adevarate cu care sa sutina punctul de vedere si de acea recurg la anonimat.
Sunt de accord cu autorul articolului ca pe un astfel de forum sa nu se tolereze insulte personale, remarci malitioase sau un limabj jignitor. Fiecare forum are regulile de participare pe care scriitori le accepta, si editorul forumului are Puterea de a refuza tiparirea comentariilor care nu se conforma acestor reguli. Problema apare cind aceste reguli nu sint aplicate si/sau editorul este subiectul polemicei.
Ne publicarea unui comentariu, descureajeaza participarea in masa la conversatie si seamana cu cenzura, una din solutii ar fi sa nu ne lasam angajati in polemici in care authorul foloseste un limbaj jignitor si prezinta informatii eronate. O persoana care doreste sa fie anonima nu vrea sa-si assume riscul de a fi trasa la raspundere pentru opiniile sale dar in acelasi timp vrea recunoastere, deci a doua solutie este : ignorarea ei prin refuz de a comenta la ecourile pe care le scriu
La al celor care scriu sub pseudonim.
Domnule Nikusor, din păcate, dacă e să facem o statistică, o parte însemnată a celor care scriu sub anonimat profită de acest lucru ca să insulte, să calomnieze, să denigreze pe cei care semnează cu propriul nume.
Libertatea de exprimare a fost câștigată, dar ea este însoțită și de responsabilitate.
Evoluția explozivă a internetului face ca ascunderea sub anonimat atunci când calomniezi, inciți la ură de toate felurile, faci propagandă extremistă, negi Holocaustul, etc, să nu fie acceptabilă.
Asta face parte dintr-o trăsătură umană numită LAȘITATE.
Cât despre cantitatea inimaginabilă de prostie care se deversează zilnic sub ascunderea anonimatului, ea nu trebuie să rămână necombătută, iar la revista ACUM nu ne eschivăm de la așa ceva.
buna ziua
dreptul la o parere a multumitilor si nemultumitilor e cistigat recent si nu ar fi indicat sa il anulam cu pareri impotriva anonimatului.
anonimatul a fost infiintat ca ratiunea de a fi replica la o stare ,un adevar sau minciuna
probabil ar trebui sa pledati pentru capacitatea de discernamint al glasului celui din anonimat si al cititorului mesajului anonimatului
sint de acord sa replicam nu sa jignim sau sa excludem pareri care au logica lor sa opunem parerii o alta cu alta logica
Dreptul la opinie este garantat. Abuzul de drept este, in sine, o infractiune la adresa bunului simt.
In aceasta situatie, daca emitatorul unei opinii, pareri etc. depaseste limita adevarului, bunul simt si, mai mult, abuzeaza, el poate fi atentionat.
In cazul in care „dreptul” devine, evident, un abuz… emitentul trebuie considerat si tratat ca atare.
Adica… cu dispret.
Regret domnule Caliga, dar în revista ACUM nu dăm niciun fel de avertismente celor ce doresc să publice afirmații mincinoase, calomnii, incitare la ură sau orice afirmații care pot contraveni legii. Pur și simplu nu le publicăm.
O publicație răspunde solidar cu cei care publică în ea (afirmația din unele publicații din România „responsabilitatea aparține autoruli” este o uriașă gogomănie).
Așadar, noi ne facem datoria editorială (pe care unii o numesc „cenzură” în totală necunoștință de cauză) și nu publicăm afirmații care produc dezinformare sau incită la ură și violență.
Avem aceeași pretenție de la cititorii care-și dau cu părerea ca și de la noi înșine de a nu face afirmații neverificate.
Noi nu tratăm aceste persoane cu dispreț, ci cu rigoare editorială.
Cât privește anonimatul, nu îl agreăm de loc. În acceptăm ca pe o excepție, iar nu ca o regulă.
Domnule Maguran,
Sigur, prin extrapolare, nick-urile pitoresti ( uneori vulgare ) folosite pentru a posta un comentariu pe internet pot fi condiderate si drept pseudonime.
Oare cei care scriu si publica cu adevarat sub pseudomin nu fac exercitiul autorespectului?
Daca da, aplicand din nou o extrapolare, chiar cei care aleg anonimatul atunci cand isi astern parerile pe o pagina virtuala, vis-a-vis de parerile altora, ar trebui sa faca acelasi exercitiu, dupa parerea mea.
Cu ce difera o pagina dintr-o carte scrisa de un autor sub pseudonim, de o pagina virtuala, facuta publica pe internet?
As putea spune chiar ca accesul la o pagina virtuala este relativ liber ( odata ce avem un computer conectat la internet ) , in timp ce o carte trebuie cumparata sau imprumutata pentru a fi citita.
Asadar, autorespectul ar trebui, in principiu, sa functioneze un pic mai bine pe net, mai ales atunci cand cel ce posteaza o face pentru ca are ceva de spus, doreste sa fie ascultat si eventual luat in seama.
Restul e o chestiune de admninistratie.