Jennifer Strange, 28, mama a trei copii, a fost gasita moarta la ea acasa, intr-un orasel din California, vineri 12 ianuarie. Moartea a survenit in urma participarii la un concurs publicitar avand ca premiu popularul joc electronic Wii. Participantii aveau de baut cat mai multa apa, in acelasi timp. Cel care reusea sa se abtina cel mai mult fara a merge la toaleta, castiga concursul. Diagnosticul mortii lui Jennifer: intoxicare cu apa.
Citim in zeci de reclame publicitare:
– X a reusit sa slabeasca 10 kilograme in trei saptamani, folosind produsele noastre. Daca X a reusit, puteti reusi si dv.;
– Y era un simplu curier, pana cand a luat cursurile noastre care costa numai… Dupa ce a absolvit cursurile si a devenit membru al grupului nostru, Y a inceput sa castige $3000/luna si a putut sa renunte complet la munca anosta de curierat. Daca Y a reusit, puteti si dv.;
– Z a castigat 1 milion de dolari jucand la loteria noastra. In locul lui Z, ati fi putut fi chiar dv.!
Nimeni nu contesta ca X a reusit sa slabeasca cele 10 kilograme, ca Y a inceput sa castige suma respectiva ori ca Z a castigat milionul. Cei care concep publicitatea isi iau suficiente masuri de precautie pentru a folosi exemple reale. Penalitatile pentru utilizarea minciunii in publicitate sunt usor de aplicat, iar cei care mint pot deveni cu usurinta obiectul a nenumarate procese intentate de consumatori inselati.
Advertiserii nu mint nici macar cand afirma ca exista persoane din publicul caruia i se adreseaza care pot avea aceleasi rezultate ca X, Y, sau Z. Statistic asa si este.
Dezastrul incepe abia din clipa in care incepem sa ne mintim pe noi insine si sa ne imaginam ca am putea fi X, Y sau Z, ignorand o serie de factori, si anume ca X este pur si simplu o persoana avand date biologice diferite, ca succesul lui Y s-ar putea datora unui talent nativ pe care noi nu-l avem, ca sansa de a castiga milionul este de fapt o sansa in zece milioane, fiind mult mai probabil sa ne ia foc casa decat sa castigam la loterie.
Ori de cate ori venim in contact cu o informatie publicitara este bine sa ne intrebam: «mi se adreseaza mie?»
Romanii au o vorba: «a te imbata cu apa de ploaie». Experienta arata ca, din pacate, intoxicatia cu apa nu e doar o vorba in vant. Pentru trei copilasi, undeva intr-un colt de lume, acest fenomen le va marca intreaga viata. Si, parafrazand cu un cinism amar publicitatea bazata pe iluzie si deceptie (cinism indreptat, evident, impotriva promotorilor ei si nu a cititorilor) am putea spune: «acesti copii ar putea fi copiii dumneavoastra».
Tampirea omului de catre om, exista!
Imbogatirea peste noapte, castigarea unui premiu fabulos, sunt numai o fateta a tentatiei. O alta este succesul. A fi vedeta, fie si pe durata unui anunt TV, e pentru multi un vis.
De cele mai multe ori IGNORANTA si CREDULITATEA „costa” foarte mult. Traim epoca în care „publicitatea”, fie ea la televiziune, jurnale si reviste, este atractia, în special, a tineretului neinstruit si naiv, ca sa nu zic prostie, sperând ca peste noapte vor deveni „dive”, „manechine”, „staruri”, si lista e lunga. Practic, acesti naivi si naive, n-au nici cel mai elementar simt al realitatii, crezând „ca tot ce zboara se si poate mânca”.
Zilnic vedem si auzim tragedii de familie, datorita ignorantei, din care, de cele mai multe ori „platesc” copiii nevinovati.
Fuga dupa îmbogatire rapida si fara scrupule, parvenitismul, sunt elementele de baza ce preocupa extrem de multi tineri ignoranti si needucati.
Cine este de vina? Primordial parintii, apoi societatea si nu în cele din urma, aceasta „libertate” fara limite si fara scrupule, a celor care prevalându-se de „libertate si democratie”, îsi permit sa-si etaleze asa-zisele „arte creatoare”, indiferent de domeniu, majoritatea neavând nici un sens, exceptând cel de a „induce în eroare” publicul nestiutor, dar dornic de „senzatii tari”.
Se mai poate îndrepta ceva? NU cred, cu toate ca 2-3 minute de publicitate, costa zeci de mii de dolari.