1. Gaudeamus
2. Mihai Sora – 90 de ani
3. SUA: Vremea democratilor
GAUDEAMUS
Statistici: La prima editie din 1994, la prima locatie, de la Casa Radio, Tirgul de carte GAUDEAMUS avea 270 mp, 70 de participanti, 90 de evenimente editoriale si profesionale, 11.000 de vizitatori. La a XIII-a editie, suprafata tirgului a ajuns la aproape 10.000 mp, Pavilionul Central Romexpo fiind integral ocupat, iar numarul expozantilor a fost de aproape 400 (comparativ cu 360 la editia precedenta). Programul de manifestari al editiei a cuprins peste 430 de evenimente (fata de 390 in anul 2005), organizate in mai multe locatii special amenajate. Numarul vizitatorilor a fost de circa 92.000 (fata de 87.000 anul trecut). Pentru a sasea oara consecutiv, Tirgul GAUDEAMUS a fost transmis in direct pe internet. (www.gaudeamus.ro)
Doina Ioanid: “Colorat, viu, cu carti din ce in ce mai aratoase, Gaudeamus-ul de anul acesta a fost mai degraba un tirg al cartilor de referinta, al reeditarilor si al traducerilor. Apetitul pentru literatura straina, mai ales pentru romane de buna calitate, semnate de autori cu greutate (Dos Pasos, Lobo Antunes, Vargas Llosa, Salman Rushdie, Orhan Pamuk, Jonathan Coe, Ian McEwan), ca si orientarea cititorilor spre povestea bine spusa trebuie sa fi fost pe deplin satisfacute. De mentionat, insa, ca Editura Polirom si Cartea Romaneasca si-au ‘tinut comindul’, publicind in continuare literatura romana originala, riscind cu autori tineri sau mai putini tineri.” (Observator cultural, Nr. 92 (349), 30 noiembrie – decembrie 2006)
Marius Vasileanu: “Presa a aflat rareori despre lansarile de carte [la Tirgul Gaudeamus] fie si prin e-mail. Doar vreo trei-patru edituri trimit un newsletter (traducem, stim noi de ce: adica trimit o scrisoare in format electronic, prin e-mail) prin care sa informeze presa despre noutati. Alte citeva fac acelasi lucru prin posta clasica. Promovarea lasa de dorit, in general, in mediul editorial romanesc.” (Adevarul literar si artistic, 29 noiembrie 2006)
MIHAI SORA – 90 de ani
Marius Ghica: “Pentru istoria gindirii romanesti a acestor ultime cinci decenii, opera lui Mihai Sora constituie un reper major. Nu numai ca prelungeste aceea preocupare constanta a filosofilor romani de a inalta punti intre cultura occidentala si cea a tarilor din Estul Europei, de a reinnoda un dialog rupt de atitea decenii, creind totodata o noua scoala romaneasca de gindire – in descendenta unor filosofi proeminenti precum Lucian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Vulcanescu, Mircea Florian sau Constantin Noica. Ori a unor ginditori care au scris si au publicat in alte spatii culturale, dar isi au sorgintea in prundurile gindirii romanesti ale anilor ‘30-’40: Emil Cioran, Mircea Eliade sau Stéphane Lupasco. Gindirea lui Mihai Sora este pilduitoare si pentru modernitatea constelatiei sale conceptuale, oferind un tip de discurs filosofic bine sincronizat cu filosofia pura occidentala. Impotriva formalizarii excesive care a condus la o ‘criza de temelii’, in mai toate disciplinele care reclama o logica ‘linearizata’, Mihai Sora propune calea regala a gindirii in cerc.” (22, Nr. 870, 7-13 noiembrie 2006)
Matei Calinescu: “Daca ar fi ramas in Franta, credea Cioran, Mihai Sora ‘ar fi scris carti, ar fi facut o cariera universitara, pe scurt ar fi avut o existenta oarecare’. In Romania, a trebuit sa se inchida intr-o lunga tacere, a fost tinut departe de universitate (desi avea un doctorat stralucit, cu o teza despre Pascal, sub indrumarea marelui pascalian Jacques Chevalier) si a avut o existenta cu totul deosebita. A fost, desigur, nedreptatit, dar totodata ferit de acel sentiment al neimplinirii, de acel sens al ratarii cu care ii placea lui Cioran sa se mindreasca, autodenigrindu-se. Capacitatea lui Sora de a comunica cu tinerii si de a influenta procesul lor formativ in vremuri de aspra cenzura si, de fapt, de clandestinitate spirituala nu poate fi comparata decit cu acea a lui Constantin Noica.” (22, Nr. 870, 7-13 noiembrie 2006)
Tudorel Urian: “Mihai Sora este cea mai tonica persoana pe care am cunoscut-o vreodata. In prezenta lui traiesti organic voluptatea prezentului, ai sentimentul clar ca exista momente privilegiate in care clipa cea fragila si repede trecatoare are puterea sa anuleze timpul infinit. De cite ori il intilnesc, am sentimentul confortabil ca timpul a intepenit, ca nimic rau nu se poate intimpla si ca ziua de miine va fi la fel de frumoasa precum cea de azi. […] Chipul sau este acelasi, iar zimbetul pare sa i se fi intiparit definitiv pe fata. Care este secretul acestui zimbet? Faptul ca Mihai Sora traieste mereu in prezent. Pentru el, clipa este mai importanta decit timpul. Frumusetea lumii se afla la tot pasul, viata este un miracol continuu, in viata tot ceea ce il inconjoara este prilej de uimire si bucurie. Esential este sa ai ochi de vazut si inima capabila sa primeasca bucuria mereu proaspata a revelatiei. Clipele sublime ale trecutului nu trebuie sa devina obsesii care sa te impiedice sa traiesti bucuriile prezentului. Dimpotriva, spune undeva Mihai Sora, ele ramin ‘ca niste seminte vii’ in strafundul fiintei, care iti activeaza capacitatea de a te lasa umplut din nou si din nou de frumusetea lumii.” (Romania literara, Nr. 44, 3 noiembrie 2006)
VREMEA DEMOCRATILOR
Sever Voinescu: “Vremea unei schimbari chiar sosise. O elita politica conservatoare, care a dominat Washington-ul mai bine de 10 ani, s-a epuizat. Vremea democratilor a sosit. In plus, se pare ca a sosit vremea unui nou fel de democrati. Un recent articol din New York Times arata ca aproape toti cei nou-veniti in Washington, adica persoane care cistiga acum pentru prima oara un loc in Congres sau in Senat (si nu sint putini: 41 de congresmani si 9 senatori) vin cu ginduri bipartizane. Acesti ‘bipartizani’, majoritatea democrati, au cistigat impotriva unor republicani ireductibili, tocmai pe ideea ca, odata ajunsi la Washington, vor lucra pentru ca divizarea Americii sa ia sfirsit. Din cite se pare, ei isi inteleg bine mandatul si ne putem astepta la un nou fel de a face politica in America. La rindul sau, intelegind bine sensul infringerii, George Bush a facut primele gesturi fara echivoc in directia reconcilierii.” (Dilema veche, Nr. 147, 17-23 noiembrie 2006)
Leon Hadar: “Un alt grup de ‘ulii’ de orientare democrata ocupa pozitii influente la think-tank-urile din Washington, inclusiv la Saban Center for Middle East Policy din cadrul Brookings Institution. Acolo, de pilda, cercetatori ca Martin Indyk (fost ambasador al SUA in Israel) si Kenneth Pollack au sustinut razboiul din Irak si au aprobat politica lui Bush in privinta Iranului si a Israelului. E limpede ca oameni ca Indyk, Pollack si alti experti pe Orientul Mijlociu, ca fostul negociator pentru pace Dennis Ross, vor juca un rol important in politica unei viitoare administratii democrate. In aceasta situatie, activistii Partidului Democrat care au dus campanii impotriva razboiului din Irak nu vor trebui sa fie foarte surprinsi daca succesorul lui Bush va sfirsi prin a adopta, cu zimbetul democrat pe buze, o politica care poate fi calificata drept neoconservatoare.” (Dilema veche, Nr. 148, 24-30 noiembrie 2006)
Filon Morar: “Laimotivul perioadei postelectorale este bipartizanismul. Totul pare sa rimeze in aceasta etapa postelectorala cu afirmarea disponibilitatii de a conlucra cu adversarii politici. Exponentii ambelor partide fac juraminte publice de credinta intentiei de a lucra cu celalalt partid spre binele Americii. Nici un partid nu isi permite luxul de a fi considerat obstructionist, nici un lider de a proiecta o imagine confruntationista. Sentimentul divizarii creeaza nesiguranta. De aceea, conducatorii care vor reusi sa se prezinte cel mai convingator drept personalitati integratoare si lideri capabili sa aduca oameni si idei laolalta, independent de orientarea lor politica, si sa puna in armonie si coerenta solutiile pentru siguranta si prosperitatea Americii vor avea cele mai mari sanse de reusita la alegerile prezidentiale din 2008.” (22, Nr. 872, 21-27 noiembrie 2006)
Reviste electronice
revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Cultura, Dilema veche, Romania literara, Observator cultural, Adevarul literar si artistic, Ziarul de duminica, Suplimentul de cultura) (100-150 K). “Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!” (Alex. Leo Serban). Se distribuie la 1.250 de abonati in weekend.
cinem@ – grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV (100-150 K). Contribuie la educatia cinematografica, dezvoltarea spiritului critic si vizualfabetizare. “In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.” (Mircea Vasilescu) Se distribuie la 1.050 de abonati in weekend.
no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 K) “Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ‘No comment’, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii’.” (Radu Cosasu) Se distribuie la 1.350 de abonati in weekend.
Cele trei reviste se afiseaza saptaminal pe site-ul de puzzle cultural www.thymos.ro
“Trei portaluri culturale de frecventat: Thymos: puzzle cultural, Romania culturala si LiterNet.ro”
(http://www.blogmania.ro/blog/109.htm)
Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alincristea@thymos.ro