caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Jurnal cultural (7) – Iulie 2006

de (7-8-2006)

1. Mari români
2. Gheorghe Crăciun
3. Cărţi
MARI ROMÂNI
Mircea Vasilescu: “Clasamentul celor 100 de ‘mari români’ este expresiv pentru ‘cum se văd românii’, tocmai prin dezordinea lui inevitabilă, în care fotbaliştii o iau înaintea savanţilor şi dictatorii înaintea poeţilor. Alăturarea de nume are uneori un haz absurd sau un tîlc ciudat. Horia-Roman Patapievici e doar cu un loc (70) înaintea lui Ion Iliescu (71); şi, spre fericirea celor care şi-au făcut un scop din a purta războaie de vorbe cu ‘boierii minţii’, Patapievici e singurul reprezentant al ‘grupului de prestigiu’ inventat acum cîţiva ani într-o carte mai degrabă mediocră, dar mult dezbătută. Răzvan Lucescu e ‘sugrumat’ între Ion I.C. Brătianu (29) şi Nicolae Paulescu (31). Ion Ţiriac (77) şi Părintele Cleopa (78) sugerează că materia e (doar) cu un pas înaintea spiritului.” (Dilema veche, Nr. 129, 14-20 iulie 2006)
Bogdan Ghiu: “Ideea acestui proiect mi se pare nefericită, absurdă, inutilă şi retrogradă. Inerţială. Ridicolă. Facilă. Ea nu face decît să cultive acelaşi set sărac dar recursiv de pulsiuni ale eternului şi păgubosului nostru naţionalism paseist, furibund, nesigur pe sine, destabilizator. Căci ce rost şi ce relevanţă are faptul că în ‘finală’ se vor bate pentru locul întîi sau pentru primele zece locuri, pentru a nu ştiu cîta oară, Eminescu, Brâncuşi, Mihai Viteazul, Nichita Stănescu, Enescu, Constantin Brâncuşi, Ilie Năstase, Gheorghe Zamfir, Gheorghe Hagi sau Nadia Comăneci? Absolut niciuna. […] Între ‘Cîntarea României’ de pe vremea lui Ceauşescu, care pare a fi marcat definitiv şi irevocabil minţile ‘profesioniştilor’, senatori de drept, din Televiziunea Română, delirul ‘României Mari’ şi acest ‘Mari Români’, continuitatea este una de simplu avatar, de mişcare pe loc, de parcă am adormi istoric şi, la trezire, am fi pradă mereu aceluiaşi vis, la nesfîrşit.” (Cultura, Nr. 26 (78), 15 iunie 2006)
Adrian Cioroianu: “Mădă, eu am ales să-ţi scriu ţie azi – şi eşti pe o listă f.f. selectă, pînă acum am mai scris doar dlui Văcăroiu şi Patriarhului Teoctist! – pentru a te felicita că în clasamentul celor 100 de mari români tu ai ieşit a 44-a! În glumă fie spus, i-ai bătut la fund pe Noica (al 99-ea, pricăjitul), pe Ciprian Porumbescu (al 95-lea, debusolatul!), pe Marin Presa (al 72-lea, complexatul!), pe Nicolae Bălcescu (al 69-lea, hi-hi!), pe Titu Maiorescu, pe Kogălniceanu, pe imposibilul ăla de L- Blaga (ce zile fripte ne făcea ăsta la Bac, ne-ai răzbunat!) şi, dacă te mai sforţai puţin, îl rădeai şi pe Nichita Stănescu (al 42-lea, cîte grade îi plăceau lui pe limbă)! […] Dragă Mădă, dacă preţul pentru aceste revelaţii e de 600.000 de euro, înseamnă că acest coşmar hazliu din oglindă se va sfîrşi decent doar în cazul în care, în ciuda tuturor aşteptărilor, cel mai mare român ar ieşi neamţul Carol I, binecuvîntată fie-i memoria, că de 100 de ani ne tot străduim să stricăm ce-a făcut el şi încă n-am reuşit pe de-a-ntregul! Iar în ceea ce te priveşte, relax: fată dragă, nu fi tristă, ştiu că e un dat – fără tine nu se poate top adevărat!” (Dilema veche, Nr. 129, 14-20 iulie 2006)
GHEORGHE CRĂCIUN
Bedros Horasangian: “Într-o lume cultural-scriitoricească puternic divizată (divinizată) şi polarizată (ignorată) în funcţie de aderenţe sau expulzări, de conflicte reale sau imaginare amplificate de echipele de intervenţie rapidă ale sus-ţinătorilor veşnic în alertă polemică, într-un timp al izolărilor fortuite şi ierarhizărilor de tot felul, în funcţie de oportunisme şi oportunităţi valorificate sau mai puţin, Gheorghe Crăciun (n. 1950) este un autor care aduce rafinamentul scriiturii, rigoarea compoziţiei narative şi temeinicia bibliotecii la un nivel de unde, deja, putem vorbi de ‘marea literatură’.” (Observator cultural, Nr. 72 (329), 13-19 iulie 2006)
Carmen Muşat: “Scrisul lui Gheorghe Crăciun – indiferent că vorbim despre romanele sale sau despre cărţile de critică şi de teorie literară – este o continuă explorare a limbajului, a modului în care cuvintele exprimă realitatea concretă a lumii şi a propriului trup. Interesat de suprafeţe, Gheorghe Crăciun nu le percepe niciodată ca fiind plate, lipsite de relief, ci, dimpotrivă, intensitatea cu care le priveşte pune în evidenţă iregularitatea şi profunzimea acestora. Ochiul scriitorului, fixat asupra suprafeţelor, funcţionează întocmai unei lupe – amplifică, măreşte, dezvăluie cele mai mici detalii ale obiectului. El ştie că profunzimea este doar ‘o iluzie mentală’, consecinţă imediată a intensităţii cu care privim în jurul nostru.” (Observator cultural, Nr. 72 (329), 13-19 iulie 2006)
Paul Cernat: “Dacă Mircea Nedelciu era preocupat mai ales de textualizarea existenţei sociale, Gheorghe Crăciun pare a fi centrat mai curînd pe textualizarea existenţei corporale a individului. Senzaţia de corporalitate şi de concreteţe este însă mult mai puternică în proza vizionarului Mircea Cărtărescu… În cazul lui Crăciun, efortul de captare a senzorium-ului se traduce, paradoxal şi nu prea, printr-un plus de cerebralitate a scriiturii. E o judecată situativă, nu una de valoare. Ceea ce apreciez superlativ la acest important prozator este, dincolo de orice performanţe scripturale (dar nu dincoace de ele!) seriozitatea, onestitatea intelectuală şi dramatismul sobru al căutării de sine.” (Observator cultural, Nr. 72 (329), 13-19 iulie 2006)
CĂRŢI
“Scriitorul Florin Lăzărescu a cîştigat, cu romanul Trimisul nostru special, publicat la Polirom 2005, premiul al doilea la ‘Eastern European Literature Award’, împreună cu scriitoarea cehă Anna Zonov. ‘Eastern European Literature Award’ este o iniţiativă lansată în 2005 de Banca Austria Creditanstalt, KulturKontakt Austria şi Editura Wieser, avînd ca obiectiv susţinerea şi promovarea lucrărilor semnate de autorii din ţările Estului Europei, astfel încît să fie cunoscute şi apreciate de un public cît mai larg din spaţiul germanic. Anul acesta au intrat în concurs 200 de titluri din 10 ţări. Participarea celor zece ţări din Estul Europei a fost hotărîtă în urma unor selecţii la nivel naţional. Juriul românesc, format din Ion Bogdan Lefter, Liviu Papadima şi Andrei Corbea-Hoişie, a trimis în Austria 20 de titluri apărute în anul editorial 2005, însoţite de fragmente traduse în limba germană.” (Suplimentul de cultură, Nr. 84, 8-14 iulie 2006)
Mihaela Miroiu, Nepreţuitele femei. Publicistică feministă, Editura Polirom, Iaşi, 2005 – “Demers editorial dacă nu unic, cu siguranţă extrem de rar întîlnit în cultura românească (colecţii de articole cu tematică feministă mai există, dar unul de o singură autoare nu am găsit). […] Nepreţuitele femei este o carte care le va fi de folos deopotrivă oamenilor-femei şi oamenilor-bărbaţi. Ca istorie a de-venirii unei femei, în sensul ginomorfozelor, al amprentelor existenţial-formative lăsate de femei în viaţa unei femei, cartea are un efect pe care l-aş numi, dacă nu aş avea o oarecare rezervă faţă de termen, iniţiatică. Contribuie la crearea sau, mai curînd la re-cunoaşterea unui sentiment de suroritate. Nu, nu avem acest termen, doar echivalentul masculin este acceptat de limbă, dar trăirea există cu siguranţă. Şi pentru a o putea valoriza trebuie mai întîi s-o numim şi să-i construim – sau să-i re-dăm – o istorie.” (Theodora-Eliza Văcărescu, 22, Nr. 854, 18-24 iulie 2006)
Adrian Gavrilescu, Noii precupeţi. Intelectualii publici din România de după 1989, Editura Compania, Bucureşti, 2006 – “Cartea aparţine, din cîte ştiu, unui gen foarte rar sau chiar inexistent în România, cel al eseului de tip anchetă jurnalistică, dar cu respiraţia largă a volumului. Diferenţa faţă de analiza clasică de ştiinţe politice ar fi aceea că sursele de informaţii sînt mai puţin livreşti, iar demersul principal e de redare a informaţiei: evident, nu neprelucrată, ci sub forma unei sinteze. Există, în carte, şi un nivel eseistic, la care se propun interpretări şi idei de mai mare generalitate. Una din cauze e, probabil, subiectul care solicită insistent astfel de interpretări, pe de altă parte, probabil că e normal ca genul să nu se nască direct în stare pură. […] Criticînd ceea ce se întîmplă în România nu doar din perspectiva standardelor culturilor occidentale, ci şi, uneori, din perspectiva unor standarde ideale, cartea ar putea fi văzută şi ca o critică a societăţii de consum. Amuzant e faptul că, în mod sigur, această carte nu va fi pe placul majorităţii criticilor societăţii de consum pentru simplul motiv că aceştia, deşi teoretic o resping cu dispreţ, îi instrumentează mecanismele pentru a clădi reţele de putere intelectualo-mediatice…” (Ciprian Şiulea, Observator cultural, Nr. 73 (330), 20-26 iulie 2006)
Reviste electronice
revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Cultura, Dilema veche, Romania literara, Observator cultural, Adevarul literar si artistic, Ziarul de duminica, Suplimentul de cultura) (100-150 K). “Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!” (Alex. Leo Serban). Se distribuie la 1.250 de abonati in weekend.
cinem@ – grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV (100-150 K). Contribuie la educatia cinematografica, dezvoltarea spiritului critic si vizualfabetizare. “In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.” (Mircea Vasilescu) Se distribuie la 1.050 de abonati in weekend.
no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 K) “Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ‘No comment’, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii’.” (Radu Cosasu) Se distribuie la 1.350 de abonati in weekend.

Cele trei reviste se afişează săptămînal pe site-ul de puzzle cultural www.thymos.ro
Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alin@cristea.com

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Jurnal de război-II

" Răul va veni din Nord "- Profetul Jeremiah,aleph ----- Ca să fie clar de la început : Io Non...

Închide
18.224.44.108