Luni 2 aprilie atât în Argentina cât și în Marea Britanie va fi marcată ce-a de-a 30-a aniversare a războiului dintre cele două țări din Insulele Malvine/Falklands din Atlanticul de Sud.
Apropierea aniversării a prilejuit o escaladare a retoricii critice atât la Buenos Aires cât și la Londra, pe fondul accentuării solidarității sud-americane cu pretențiile teritoriale ale Argentinei la adresa arhipelagului, actualmente colonie britanică.
Veteranii războiului din 1982, care a durat 74 de zile, provocând moartea a 649 de militari argentinieni, 255 de militari britanici și trei locuitori civili ai insulelor invadate pe 2 aprilie în acel an de Argentina și încheiat cu înfrângerea argentiniană, comemorează acea dată, mai degrabă tragică.
Lunar, un grup de veterani argentinieni aterizează pe aeroportul Mount Pleasant pentru a cinsti pe insulă memoria celor căzuți în luptă.
Argentina nu a renunțat nici acum la pretențiile teritoriale la arhipelagul sud-Atlantic, înscriind chiar revendicarea în constituția adoptată în 1994.
Presiuni regionale
Autoritățile de la Buenos Aires nu pierd nicio ocazie să acuze Marea Britanie nu doar de colonialism, dar, mai recent, și de militarizarea regiunii.
Recent, ministrul de externe al Argentinei, Hector Timerman, a afirmat că Londra a trimis în regiune submarinul nuclear Vanguard, echipat cu rachete nucleare Trident, în contradicție cu prevederile dreptului internațional.
Marea Britanie a dezmințit acuzația, dar a promis că va apăra insulele de un atac argentinian, care este însă considerat extrem de improbabil de autoritățile de la Londra.
În luna decembrie a anului trecut cele patru state membre ale blocului comercial Mercosur – Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – au convenit să interzică accesul în porturile lor ale navelor sub pavilion Falkland, iar Peru a refuzat recent accesul unui vas militar britanic în porturile sale.
Totuși, Uruguay-ul neagă faptul că ar exista o blocadă a insulelor, de tipul celei impuse Cubei .
În orice caz, țările Americii Latine, care cunosc un boom economic, sunt mult mai solidare acum cu pretențiile teritoriale ale Argentinei, deși recunosc că aceste pretenții trebuie exprimate doar pe cale pașnică și cer Marii Britanii să intre într-un dialog diplomatic cu Buenos Aires-ul.
Opinia publică din Argentina sprijină, potrivit sondajelor, în proporție de 2/3 pretenția teritorială asupra Insulelor Malvine/Falkland, dar recent un grup de intelectuali argentinieni a criticat ceremoniile de marcare a începtului războiului acum 30 de ani.
Ei au atras atenția aupra contradicției între caracterul considerat just al pretențiilor teritoriale și ocupația militară lansată de un regim de dictatură complet discreditat, mai ales de miile de asasinate cu caracter politic comise în perioada 1976 – 1983.
Interese economice
Situate la 460 de kilometri est de coasta Argentinei, insulele Malvine/Falkland au o populație de 3140 de locuitori și o suprafață de circa 12000 de km pătrați.
Arhipelagul a devenit colonie britanică în 1833, după ce în prealabil fusese ocupat pe rând de Anglia, Spania și apoi de succesoarea imperiului spaniol, Argentina. Disputa cu privire la suveranitate nu a fost rezolvată nici până în ziua de astăzi.
Numele de Malvine provine de la fancezul Malouines, derivat de la portul breton Saint Malo, de unde proveneau marinarii și pescarii care au debarcat pe insulă în 1764, devind primii coloniști permanenți.
Insulele Malvine/Falkland se bucură de o largă autonomie, fiind conduse de un consiliul legislativ de opt membri, ales prin vot direct, dar locuitorii, unii dintre ei băștinași la a noua generație, doresc în imensa lor majoritate păstarea statutului de colonie britanică, bucurându-se, începând din 1983, de statutul de cetățeni britanici.
Marea Britanie are însă doar atribuții legate de apărare și politică externă, insulele având chiar monedă proprie, lira Falkland.
Disputa britano-argentiniană legată de insule are și un aspect economic. În zonă se află o sondă de explorare a zăcămintelor de țiței, bănuite a se afla sub fundul oceanului în apropierea arhipelagului.
După 1982, insulele au devenit sustenabile din punct de vedere economic. Economia e bazată pe pescuit și creșterea oilor pentru lână, iar balanța comercială este excedentară.
Potrivit statisticilor, insulele au cel mai înalt grad de conectare la internet din lume, de circa 95%.