Traian Băsescu
Raed Arafat
Proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate în România a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, în data de 28 decembrie 2011. Conform precizărilor venite din partea Ministerului, proiectul de act normativ propune o serie de modificări legislative semnificative pentru sistemul sanitar, dintre care amintim interpunerea între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurări de sănătate private şi posibilitatea spitalelor de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială. De asemenea, proiectul de act normativ creează cadrul legislativ care dă posibilitatea autorităţilor locale de a angaja direct un medic, în zonele unde sunt dificultăţi la acordarea de asistenţă medicală. Acesta va fi sprijinit de o echipă multidisciplinară al cărei nucleu de bază va fi format din asistenţi comunitari şi mediatori sanitari. Noul proiect legislativ, mai prevede modificări în ceea ce priveşte utilizarea resurselor care se referă la medicamente, dar şi la calitatea serviciilor medicale, în vederea eficientizării. În acest sens, se propune creearea unei agenţii pentru informaţii şi calitate în sănătate (ANCIS), ca o structură aflată în coordonarea Ministerului Sănătăţii.
Specialiştilor, instituţiilor, asiguraţilor li se solicită opinii, observaţii şi propuneri de îmbunătătţire a legii. Dezbaterea publică se va încheia în data de 28 ianuarie, a.c. Deoarece proiectul legii este relativ lung, 88 de pagini, textul este foarte specializat şi cuprinde foarte multe generalităţi, urmând ca normativele să detalieze modalităţile de aplicare, presa şi populaţia nu au reţinut, în mare, decât faptul că se dă liber la înfiinţarea unor case de asigurări de sănătate private, la privatizarea spitalelor, respectiv la funcţionarea lor ca societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii. Elementul cel mai palapabil, reţinut de opinia publică este acela că asiguraţii vor trebui să participe la coplata serviciilor medicale, prin plata unei sume, care este calculată în funcţie de venit, dar nu poate depăşi 600 de lei, pe an. Evident că aceasta este privită ca o nouă metodă a statului de a băga mâna în buzunarul asiguratului, ceea ce nu-l poate face sub nicio formă mai fericit pe cetăţean. Prin urmare, referitor la acest aspect, se manifestă o nemulţumire vie a populaţiei, şi aşa încercate de o serie de diminuări salariale, de creşterea preţurilor, ca urmare a creşterii TVA şi a efectului inflaţiei.
Ministerul vine cu asigurări (verbale) că efortul financiar al cetăţeanului nu va creşte semnificativ, în schimb se va mări baza de colectare a fondurilor pentru sănătate şi se vor îmbutătăţi serviciile medicale. De altfel argumentaţia Ministerului Sănătăţii, privind necesitatea reformei în sistem se bazează pe două elemente principale: fondurile sunt insuficiente şi fondurile sunt prost sau ineficient cheltuite.
Pe lângă discuţiile contradictorii privind lărgirea domeniului privat în sănătate, prima pagină a presei româneşti este ocupată de o dispută vie între medicul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, şi preşedintele României, Traian Băsescu. În termeni concentraţi, Raed Arafat spune că extinderea sistemului privat în domeniul sistemului medical de urgenţă, va conduce la o concurenţă de tip comercial, la diminuarea eficienţei sistemului public de urgenţă şi la înrăutăţirea serviciilor, chiar la distrugerea serviciului public de urgenţă: „Vor apărea N servicii de ambulanţă omologate, care vor putea accesa fondurile bugetului de stat. Singura opţiune va fi să se ia bani de la sectorul public, cu finanţări deja limitate, şi să se dea sectorului privat. De unde să iei? De la Ambulanţă şi de la SMURD!”, a spus Arafat. În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat: „Dacă este un duşman mai mare al apariţiei încă unui sistem privat în sănătate , el se numeşte Raed Arafat”.
Arafat a venit cu explicaţii suplimentare şi a spus că nu este împotriva sistemului privat în sănătate, ci se referă exclusiv la domeniul urgenţei, care şi aşa are deschisă spre privatizare partea nestrategică, cea de consultaţii la domiciliu şi a transportului. Dar, Raed Arafat este total împotriva concurenţei dintre sistemul public de urgenţă şi societăţile private, care se vor bate pentru aceleaşi fonduri publice. El, mai spune că noua lege ar putea duce la desfinţarea sistemului public SMURD – Serviciu Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare – şi a venit cu exemple din Slovacia şi din Suedia: „De exemplu asta s-a intâmplat in Slovacia, care nu mai are sector public de urgenţă deloc. Acolo se fac din doi în doi ani licitaţii pentru serviciile de elicoptere. Acolo nu mai există viziune instituţională deloc: firmele sunt interesate exact pe perioada lor de licitaţie. Nu există o strategie de dezvoltare pe termen lung. Din trei în trei ani în Suedia, de exemplu, se schimbă furnizorii prin licitaţii. Personalul de la o firmă care nu câştigă licitaţia este preluat de alta, pentru că personalul e fix. Nu putem zice că vom îmbunătăţi calitatea, pentru că avem acelaşi personal. Şi în Suedia din trei în trei ani personalul este preluat de altă firmă şi îi scade salariul. Şi astfel urgenţa a devenit o meserie neatractivă. În plus, ca să-şi asigure un anumit cost, firmele au redus orele de pregătire a personalului, a scăzut numărul echipajelor şi au întins zonele de lucru. Astfel le-a scăzut capacitatea de reacţie în caz de catastrofe. E ca şi cum am comercializa apărarea României. E exact acelaşi concept”.
Cine este Raed Arafat? S-a născut în 1964, la Damasc, în Siria, este un medic anesteziolog român, de origine palestiniană. A emigrat în România în 1981 şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj. S-a specializat la Târgu Mureş şi la Cluj-Napoca în anestezie, terapie intensivă. A înființat și coordonat SMURD. În prezent, este medicul coordonator al stației SMURD Târgu Mureș, cel mai modern centru de urgență din România. În 2007, primul ministru Călin Popescu Tăriceanu l-a numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, funcţie pe care o deţine şi în prezent. În anul 2005, Raed Arafat a fost decorat de către Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Ofițer, pentru eforturile depuse în salvarea oamenilor la inundații și pentru organizarea unui sistem eficient de medicină de urgenţă.
Raed Arafat este un personaj charismatic, care, pe lângă calităţile sale de specialist, a reuşit să se impună prin intervenţiile sale în mass media, ca un bun comunicator, cu un limbaj limpede, concis, perfect inteligibil, iar accentul său străin nu a făcut decât să-i completeze farmecul. După părerea mea (evident subiectivă), la ora actuală, Raed Arafat este unul dintre cei mai simpatizaţi oameni din România.
Cine este Traian Băsescu? Nu o să dezvolt un răspuns exhaustiv, ci doresc să precizez că, într-un fel, se consideră părintele reformei din sănătate, deoarece argumentaţia privind schimbarea legii sănătăţii în această formă, a fost elaborată pentru prima oară în anul 2008 de o Comisie Prezidenţială, coordonată de către prof. dr. Sebastian Vlădescu, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara. Deci, cum ar veni, după iniţiativa Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice în România, Ministerul Sănătăţii s-a conformat şi a elaborat noua lege.
Ar mai fi de precizat că, în cadrul dezbaterii publice, Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, din România se declară împotriva adoptării noului sistem de sănătate, precizând, printre altele: „Coplata și modificările introduse de noua lege a sănătății vor acționa convergent în direcția limitării și îngreunării accesului la serviciile medicale a unor întregi categorii de cetățeni”.
În cadrul acestor controverse, declaraţia medicului Raed Arafat, care spune că îşi va da demisia din funcţia de subsecretar de stat, dacă în noua lege capitolul dedicat sistemului medical de urgenţă va fi adoptat în forma publicată, are o deosebită greutate. „Proiectul Legii sănătăţii distruge sistemul integrat de urgenţă, care rezolvă cazurile foarte grave, asigură o parte din sistemul de siguranţă naţională şi de apărare a României împotriva dezastrelor”, a declarat Arafat şi a apreciat că decizia adoptării noii legi va fi una politică. Dar, a mai completat că el, Raed Arafat, nu va putea face parte din echipa de conducere a unui sistem de sănătate în care nu crede.
Articolul trateaza o chestiune fierbinte, care se pare ca are o miza enorma, in conditiile in care acum o ora insusi presedintele statului a intervenit intr-o emisiune de televiziune la care Raed Arafat isi explica temerile, somandu-l ca, in calitate de subsecretar de stat, sa-si expuna opiniile in cadrul organizat al ministerului si sa nu incite publicul la televizor. Raed Arafat a declarat ca are nevoie de o noapte de gandire si s-ar putea ca apoi sa-ai apere ideile si, implicit, serviciul public de urgenta, pozitionandu-se „in afara sistemului”.
Si in Suedia opinia publica este ingrijorata de o trecere prea masiva la privatizarea sanatatii.
In unele cazuri a fost bine de exemplu cand, combinat cu o asigurare, puteai sa ajungi in 2 saptamani la un specialist in loc de 6 luni sau mai bine in sectorul public.
In altele, camine private pt varstnici, firme private avand in spate investitori in afaceri cu risc si castig inalt, s-au facut de ras.
Un simplu cetatean dar si mass-media sunt pusi in dilema serioasa.
Raed Arafat a demisionat astăzi, marţi, 10 ianuarie 2012, din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Demisia survine ca urmare a unui conflict deschis cu preşedintele Traian Băsescu, care l-a mai acuzat odată pe Raed Arafat, ieri, în direct, la o emisiune televizată, că este împotriva reformei şi creează o psihoză în rândul populaţiei. Raed Arafat a demisionat motivându-şi demisia prin faptul că este împotriva introducerii concurenţei private în sistemul asistenţei medicale de urgenţă şi pentru faptul că i-a fost blocat accesul la a-şi spune punctul de vedere în Comisia Prezidenţială care a participat la elaborarea proiectului de lege. Raed Arafat îşi argumentează punctul de vedere din poziţia de specialist în medicina de urgenţă, cu părerea altor specialişti în domeniu, cu punctul de vedere al FMI care a transmis oficial că sistemul de urgenţă din România este un exemplu de bună practică, deci trebuie perfecţionat şi nu schimbat.
Raed Arafat a mai declarat că, în condiţiile în care legea sănătăţii intră în vigoare în această formă, ia în calcul posibilitatea de a pleca din ţară.
Raed Arafat a mai afirmat ca introducerea sectorului privat in sistemul asistentei medicale de urgenta care acum „functioneaza integrat SMURD-UPU”, va duce la „dezintegrarea” acestuia, ajungandu-se la o situatie similara cu cea de la serviciile de taximetrie sau hypermarketuri. Din pacate, dupa cum aratam intr-un articol de acum o luna http://www.acum.tv/articol/43191/, stiu din proprie experienta ca SMURD functioneaza excelent in timp ce UPU lasa mult de dorit. Mi-e groaza sa ma gandesc ce se va petrece dupa „dezintegrare”.
Acel UPU, daca am inteles bine cum functioneaza (dispecer pentru cazurile de urgenta) mi se pare o interpretare tampita a unei idei bune.
Dispecerizarea trebuie si poate fi facuta din momentul in care operatorul inregistreaza apelul, cu caracteristicile cazului. Simultan se face o evaluare a nevoii de tratament iar aceasta se pune in fata in fata cu resursele disponibile pe raza de actiune a ambulantei in momentul dat. Astfel, ambulanta amplasata in locul cel mai potrivit, cu echipamentul si personalul potrivit pentru cazul de urgenta porneste sa ia pacientul si are deja desemnat unitatea sanitara in care il va duce.
Nu este nevoie sa aduci pacientii la niciun ,,dispecer” fizic, pentru ca tot procesul trebuie gestionat virtual prin tehnica informatica clasica.
Pacat ca se baga politicul cu forta peste probleme pur tehnice si forteaza nota peste vointa unui om care a creat unul din putinele sisteme care functioneaza destul de bine la noi.
Sunt atatea probleme in sistemul de sanatate romanesc,se poate incerca,experimenta cu atragerea privatului imbunatatirea lor,dar de ce sa riscam sa stricam ceva ce merge totusi.
Mie mi s-au parut convingatoare explicatiile lui Raed Arafat,in orice caz mult mai convigatoare decat generalitatile repetate papagaliceste de doctorul Ciuhodaru,noul consilier „onorific” al presedintelui.
Talentul de bun gospodar al lui Arafat mi s-a parut remarcabil inca de la debutul sau ca persoana publica. Daca ar ocupa o functie de varf ar putea sa dea ceeace e capabil.
Proba lui de foc ar fi ca parasind SMURD-ul acesta sa mearga la fel de bine cu condtia sa fie condus de cineva dinauntrul lui, din cei pe care Arafat e de sperat ca i-a format.
La Bucuresti si in alte orase, lumea a iesit in strada pentru a-l sustine pe Raed Arafat. Acum o ora presedintele Basescu a iesit in public si a cerut premierului retragerea proiectului de lege, iar ministrul sanatatii, Ritli, s-a conformat.
Mitingul de sustinere a doctorului Raed Arafat s-a transformat in miting anti-Basescu. In Bucuresti, sute de cetateni de toate varstele si toate categoriile sociale s-au indreptat catre Palatul Cotroceni, cerand demisia presedintelui.La ora aceasta (22.15) sunt in jur de 1000 de persoane in fata palatului Cotroceni, scandand lozinci anti-Basescu. De remarcat ca protestatarii nu au acceptat printre ei nici un politician. Dan Diaconescu (OTV) care a incercat sa li se alature, a fost huiduit si alungat.