Parcurgerea volumului cu lucrările simpozionului desfăşurat anul trecut, între 26 şi 28 mai, sub genericul „File din istoria evreimii clujene”, ne relevă o secţiune transversală a existenţei evreilor clujeni de-a lungul a două secole, începând de la vicisitudinile aşezării lor în oraş şi până la contribuţia plenară a personalităţilor din sânul acestei comunităţi, la viaţa cetăţii.
Dacă articolele semnate de Ladislau Gyémánt (Începuturile vieţii evreieşti la Cluj) Attila Gidó (Viaţa instituţională a comunităţii evreieşti din Cluj), Harry Kuller (Vizita şef-rabinului evreilor din Suedia, Kurt Wilhelm, în România ), György Gaal (Profesori evrei la Universitatea din Cluj 1872–1919)
şi Lucian Nastasă (Ghetouri în amfiteatre) prezintă aspecte ale vieţii comunitare şi rolul evreilor în viaţa universitară clujeană, lucrările prezentate de Júlia Szilágyi (Opera, viata si moartea lui Karácsony Benő), Daniel Lőwy (Amintirea efemeră a unui intelectual clujean. Ernő Herczeg jurnalist, editor, scriitor), Lya Benjamin (Gáll Ernö despre identitate, antisemitism, Holocaust), Liviu Rotman (Bela Vago- un ctitor în istoriografia israeliană), Alexandra Rus (Egon Marc Lövith – creativitate în bronz), Valentin Ghiţă (Alexander Uryiah Boskovich – compozitor clujean, întemeietor al muzicii simfonice israeliene) şi Paul Rosenfeld (Farkas Paneth – un campion clujean al paletei) au adus în atenţia publicului câteva personalităţi evreieşti clujene marcante pentru ştiinţa, cultura şi sportul veacului XX.
În prefaţa semnată de filosoful Nicolae Kallós (fost preşedinte al Comunităţii Evreieşti din Cluj) se arată că: „Prin natura simpozionului, comunicările nu au putut să prezinte la adevărata dimensiune contribuţia evreilor la zestrea Clujului (şi nu numai…), Filele… întocmite de cercetători evrei, români şi maghiari au însă darul de a o sugera. Personalităţile ştiinţifice, literare, artistice, sportive, etc. prezentate în comunicări, deşi importante, sunt, totuşi – într-un anume sens – aleatorii, alegerea lor fiind în funcţie de înclinaţiile şi interesul autorilor, lăsând să se întrevadă doar vârful icebergului. Lucrările prezentate la simpozion ne duc cu gândul la alte volume care să continue acest demers pentru a trece în revistă cât mai multe personalităţi evreieşti clujene, creatoare de valori în domeniul ştiinţei, culturii, artei şi religiei, înainte şi după Holocaust. Ar fi bine şi frumos dacă s-ar găsi autori şi sponsori interesaţi în această acţiune, cât mai curând posibil, înainte de a fi prea târziu.”
Propunându-vă spre lectură volumul abia ieşit de sub tipar, vă anunţ că, probabil, seria simpozioanelor sub genericul File din istoria evreimii clujene va continua şi în 2012.