caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Perspective spirituale



 

Anul Nou evreiesc şi sărbătorile care îl urmează: iudaism şi universalitate

de (25-9-2011)
13 ecouri

Luna Tişrei este cea de a şaptea lună a calendarului mozaic, pe baza Bibliei Ebraice. Dar totuşi este luna începutului anului (Roş Haşana, în traducere ”Capul Anului”).  Probabil ca această idee a apărut încă din perioada primului Templu de la Ierusalim, înainte de Exilul Babilonian, deci înainte de anul 586 înaintea erei creştine. Date suficiente nu există: informaţiile provin din epoca post-exilică. Până şi numele lunilor din calendarul ebraic sunt de origine babiloniană, amintind nume de zeităţi păgâne babiloniene. Dar în cartea biblică Vayqra/Leviticul (XXIII, 23-25) este mentionată luna a şaptea a calendarului ebraic, fără a fi denumită (după cum sunt menţionate şi alte luni, după numărul lor), precum şi sărbătorile din această lună, cu semnificaţiile lor şi obligaţiile legate de aceste sărbători. Prima zi a acestei luni este Anul Nou (Roş Haşana; în prezent, pe baza unei tradiţii a cărei origine provine probabil din epoca exilică, sunt celebrate două zile, datorită dificultăţii transmiterii datei precise în toate obştile evreieşti în perioada celui de al doilea Templu). Cea de a zecea zi a lunii ebraice Tişrei este ”Yom Kipur”, ziua expierii. Perioada 15-21 Tişrei este sărbătoarea de Sucot (Sărbătoarea Colibelor), iar ziua de 22 Tişrei este ”Șemini Aţeret”, ziua Marii Adunări convocată de scribul Ezra, considerată  şi ”Simhat Tora”, ziua Bucuriei Torei, în care se termină lectura unui ciclu anual al Torei (Pentateucul) şi începe lectura altui ciclu anual al ei.

ROŞ  HAŞANA

Desigur, se pune întrebarea: dacă luna Tişrei este luna a şaptea a anului, cum se explică faptul că Anul Nou este în prima zi a acestei luni? Din ce cauză nu este la începutul primei luni, respectiv a lunii Nisan? Răspunsul – parţial – îl găsim în Talmud, care include un tratat special dedicat Anului Nou, intitulat ”Roş Haşana”. Talmudul menţionează patru date pentru începutul de an. Prima este 1 Nisan, prima zi a primei luni  (lună care cade primăvara, în timpul căreia este sărbătorit Paştele Evreiesc, respectiv ”Pesah”), dată în prezent considerată ca fiind începutul anului nou probabil datorită reînvierii naturii şi ieşirii fiilor lui Israel din Egipt, din robie. Altă dată este 1 Șvat (după unii comentatori 15 Șvat), anul nou al pomilor. A treia dată este 1 Elul, considerată anul nou al animalelor, legată de alegerea animalelor  pentru a fi sacrificate în Templul de la Ierusalim.  În privinţa datei de 1 Tişrei, ea este  considerată a fi ziua creaţiei lumii. Celebrarea ei s-a extins după aşezarea poporului lui Israel în ţara lui: această dată a devenit legată de culesul viilor, de muncile agricole de toamnă. Ea a devenit anul nou al regilor, anul nou civil. Ulterior, ea a pătruns în tradiţie şi în memoria colectivă, rămânând data unanim acceptată pentru anul nou.

În cartea Vayqra/Leviticul, această dată nu este menţionată ca an nou, ci ca ”Yom hazikaron” (Ziua amintirii, respectiv a reamintirii  de către fiecare om a faptelor făcute în ultimul an), ”Yom Terua” (Ziua sunării trâmbiţei; după unele interpretări, ”şofarul”, instrument muzical confecţionat dintr-un corn de berbec nu ar fi trâmbiţă, ci bucium sau corn), ”Yom hadin” (Ziua judecăţii respectiv a judecăţii divine a tuturor fiinţelor şi a soartei lor în noul an, viitor). Deşi celebrat şi ca o sărbătoare de familie, Anul Nou evreiesc este o zi de meditatie. Este ziua înscrierii fiecărui om (chiar a fiecărei vieţuitoare) în Cartea Vieţii de către Dumnezeu. Deci, începutul deciderii soartei fiecărui om (indiferent  de naţionalitate  şi religie ), ba chiar a fiecărei fiinţe are loc de Roş Haşana. În conformitate cu gândirea iudaică, soarta celor drepţi este decisă din prima zi a anului, în mod pozitiv, iar soarta celor păcătoşi de asemenea este decisă în prima zi a anului, în mod negativ. Dar marea majoritate a oamenilor sunt medii, nici drepţi dar nici păcătoşi. De aceea, soarta lor este înscrisă în Cartea Vieţii de Roş Haşana, dar pecetluită după 10 zile, de Yom Kipur. Pentru a fi înscrişi cu o soartă bună, evreii  credincioşi  se roagă lui Dumnezeu şi îşi cer iertare de la El în perioada celor 10 zile  de pocăinţă (Aseret Ymey Teşuva), de la Roş Haşana la Yom Kipur, căutând să îndeplinească şi cât mai multe comandamente divine. Deoarece luna Elul precede luna Tişrei, ea este dedicată pregătirilor pentru Ziua Judecăţii divine. Un psalm care simbolizează umilinţa şi speranţa iertării şi a ajutorului divin este recitat în fiecare zi. În fiecare dimineaţă se suflă din trâmbiţă (”şofar”) , ca simbol al pocăinţei şi revenirii la credinţă, cu excepţia zilelor de sâmbătă (”Șabat”). Tot în luna Elul se recită anumite rugăciuni speciale, ”slihot”, prin care se cere iertare lui Dumnezeu. Tradiţia evreilor sefarzi  (spanioli şi orientali) este  de a recita aceste ”slihot” începând din prima zi a lunii Elul (”Roş Hodeş Elul”). Tradiţia evreilor aşkenazi este de a le recita numai în ultima săptămână a lunii Elul. Aceste rugăciuni sunt recitate noaptea, fie către miezul nopţii, fie dimineaţa în zori, înaintea rugăciunii obişnuite de dimineaţă.  ”Slihot” continuă să fie recitate în cele 10 zile de pocăinţă din luna Tişrei (”Aseret Ymey Teşuva”).  Cele 40 de zile de pocăinţă (luna Elul şi primele 10 zile ale lunii Tişrei) au fost puse în legătură cu cele 40 de zile în care Moşe (Moise) s-a aflat lângă Dumnezeu pe Muntele Sinai ascultând şi învăţând Tora, până la revenirea lui pe pământ, când a descoperit ”viţelul de aur”. Altă  tradiţie vorbeşte despre pecetluirea definitivă a soartei pentru păcătoşi în ziua de Hoşana Raba (Ziua Marii Mântuiri), ultima zi de Sucot. Dar toţi evreii au obligaţia rugăciunii iertării păcatelor până în această zi, datorită ideii solidarităţii.  Mai mult, rugăciunea este făcută de fiecare la plural, cerându-se iertare nu numai pentru păcatele individuale, ci si pentru cele ale celorlalţi fii ai lui Israel. Acesta este aspectul naţional al rugăciunii. Deoarece se vorbeşte despre toţi oamenii şi chiar despre toate vieţuitoarele,  aluzie fiind la iertarea păcatelor tuturor, această rugăciune are şi un  caracter universal. Deoarece toţi oamenii, nu numai evreii, sunt înscrişi în Cartea Vieţii, li se poate dori un an bun tuturor. Menţionăm şi faptul că cererea de ietare, recitată în zilele lunii Elul, de Roş Haşana, în cele 10 zile ale pocăinţei din luna Tişrei culminând cu Yom Kipur, chiar şi în ziua de Hoşana Raba se referă la păcate şi greşeli comise de om faţă de Dumnezeu. În privinţa păcatelor şi greşelilor făcute de un om faţă de alţi oameni, fiecare om trebuie să-şi ceară iertare faţă de aceştia. De aici obiceiul urării  de an bun (urare pe care o facem tuturor): ea simbolizează iertarea şi împăcarea. Există o veche tradiţie evreiască a oamenilor de a se împăca şi a-şi da mâna înainte de Roş Haşana. Tradiţie care ar trebui reluată şi păstrată de toţi oamenii, indiferent de naţionalitate şi religie, în zilele noastre. Există şi obiceiul de a vizita mormintele celor dragi în luna Elul şi în cele 10 zile de pocăinţă din luna Tişrei. Obicei care trezeşte amintiri pioase şi respect pentru memoria celor care nu mai sunt printre noi şi au trecut în veşnicie. În privinţa tradiţiilor alimentare, menţionăm pe cea a consumului rodiilor (ca simbol al înmulţirii) şi al mierii, care simbolizează un an dulce. În loc de a muia pâinea în sare, ea este muiată în miere.

YOM  KIPUR

Ce reprezintă Yom Kipur? Ea este considerată cea mai sfântă zi a anului în calendarul ebraic. În cartea Vayqra/Leviticul, ea este menţionată ca fiind poruncită să fie un Șabat (sâmbătă, ziua de odihnă şi sfinţenie) al Șabaturilor, deci o zi de odihna şi sfinţenie pentru toate zilele de odihnă şi sfinţenie. Este a zecea zi a lunii Tişrei, ultima dintre cele 10 zile de pocăinţă din această lună, prima fiind Roş Haşana . Ne putem gândi şi la faptul că Biblia Ebraică prezintă o simetrie în jurul cifrei 7 (luna a şaptea;  săptămâna are şapte zile). Din ce cauză este totuşi a zecea zi a lunii a şaptea şi nu a şaptea zi a lunii a şaptea, dacă totuşi este ziua destinată să fie simbolul zilei a şaptea pentru toate cele de a şaptea zi?  Probabil că este vorba de poziţia acestei zile în perioada primului şi a celui de al doilea Templu de la Ierusalim, pe lângă calculul celor 40 de zile petrecute de Moşe (Moise) în preajma lui Dumnezeu, în cadrul Revelaţiei Sinaitice. Iniţial rolul ei era de face legătura şi a stabili tranziţia între Roş Haşana şi sărbatoarea de Sucot. Treptat, importanţa acestei zile a crescut. Yom Kipur este o zi de post şi rugăciune.

Yom Kippur, Ziua Pocăinţei

Yom Kippur, Ziua Pocăinţei

Normele halahice legate de această zi sunt ale unei zile de Șabat. Este important să menţionăm şi ziua care o precede, 9 Tişrei, a noua dintre cele 10 zile de pocăinţă. În ajunul ei există obiceiul răscumpărării păcatelor (”kaparot”), considerat şi o rememorare a jertfelor care erau aduse în Templul de la Ierusalim. Pentru răscumpărarea păcatelor, fiecare membru al unei familii alege un cocoş sau o găină (în funcţie de sexul lui) şi afirmă transmiterea lor asupra  păsării, care este sacrificată apoi. Dar acest obicei nu este acceptat de toţi comentatorii: nimeni nu poate fi absolvit de păcate transmiţându-le unei biete păsări; este neapărat necesară corijarea morală şi individuală, de a nu mai comite păcate în viitor, ci de a face numai fapte bune şi de a îndeplini poruncile din Tora. De aceea, mulţi evrei religioşi au înlocuit acest obicei cu cel al dării de pomană săracilor. Tot în ajun de Yom Kipur este obiceiul de a mânca bine şi a se veseli cu toţii: această zi este considerată un fel de sărbătoare, menită să pregătească postul. În această zi, la rugăciunea de amiază, are loc mărturisirea păcatelor (”Al het”). Ideea este că păcatele sunt mărturisite aşa cum a fost stabilit de învăţaţii diin Talmud, adăgându-se însă că acestea sunt păcate cunoscute, dar în afara lor sunt şi alte păcate, necunoscute omului, dar cunoscute lui Dumnezeu, cerându-se iertare şi pentru acestea. Mărturisirea păcatelor are loc şi în ziua de Kipur, la rugăciunile de  seară, dimineaţă şi amiază (amurg), bineînţeles cerându-se iertare pentru comiterea lor.

Un element interesant  este intrarea în Yom Kipur. Ea este marcată de de rugăciunea ”Kol Nidre”, prima rugăciune recitată în seara ajunului acestei zile. Această rugăciune afirmă că toate promisiunile făcute în cursul anului precedent sunt anulate, dar în formă condiţionată, cea a corijării individuale. De fapt, nu este o ştergere totală, ci o amânare a pedepsei pentru păcate, de la Yom Kipur de astăzi la Yom Kipur viitor, cu condiţia corijării şi a exprimării regretului pentru greşelile făcute, promisiunile de neîndeplinit, actele de incorectitudine. Pedeapsa va veni dacă respectivul nu se va corecta el însuşi, individual, social şi moral. Ideea este a corijării individuale, a faptului că Dumnezeu nu urmăreşte să pedepsească omul, ci să-l ajute să se îndrepte. Dumnezeu va accepta omul care a greşit, cu condiţia ca acest om să revină la calea cea bună; mai mult, îi crează această posibilitate pentru toată viaţa. Asupra modului de celebrare a ajunului de Yom Kipur şi a rugăciunii de Kol Nidre în Iaşiul de altă dată, există o povestire scrisă în limba ebraică de scriitorul Șmuel Yosef Agnon. Asupra ei vom reveni cu altă ocazie.

Este interesantă şi ieşirea din Yom Kipur. Rugăciunea de ”Neila” (Încheiere) exprimă speranţa că soarta tuturor oamenilor va fi pecetluită cu bine în Cartea Vieţii, că toţi se vor bucura de un an bun. Încheierea este cu o suflare prelungă din trâmbiţă (şofar), spre deosebire de suflările din luna Elul, precum şi de suflările melodioase, unele lungi, altele scurte din ziua de Roş Haşana.  Există şi obiceiul ca, la ieşirea din post şi după recitarea rugăciunii de seară (deja o rugăciune obişnuită), precum şi după o cină  îmbelşugată, să se treacă la pregătirea următoarei sărbători, Sucot. Ce înseamnă acest lucru? Răspunsul este: construirea colibei necesară pentru această sărbătoare, ”suca”. Motivul: a îndeplini un comandament divin imediat după ieşirea din ziua expierii, Yom Kipur, arătându-se Domnului Dumnezeu că omul respectiv este gata să îndeplinească poruncile Lui, că este un om corect şi că merită pecetluirea unei soarte bune în anul nou.

DOUĂ  POEME  SINAGOGALE

În continuare ne vom referi la două rugăciuni poetice. Prima, ”Unetane Tokef” (Să se dea putere) este recitată de evreii aşkenazi atât de Roş Haşana, cât şi de Yom Kipur. Ea precede rugăciunea de Sfinţire (”Keduşa”), recitată la reluarea de către oficiant (cantor sau hazan) a rugăciunii celor 18 biunecuvântări, adaptată acestor zile festive. Conform tradiţiei, această rugăciune a fost atribuită învăţatului Rabi Amnon din Mainz, din secolul al 12-lea, ca o declaraţie de ataşament iudaismului şi credinţei iudaice în Dumnezeu. Cea de a doua rugăciune la care ne referim este poemul sinagogal ”Hayom Arat Olam” , recitat de Roş Haşana, ca o declaraţie a zilei ca zi de judecată, ca zi de suflare din trâmbiţă (”şofar”)  şi obligaţie a ascultării glasului trâmbiţei (”şofarului”). M-am gândit să traduc aceste rugăciuni poetice, poeme sinagogale (”piutym”) în versuri în limba română. În privinţa primeia, fragmente ale ei le-am tradus în urmă cu doi ani, iar regretatul nostru coleg şi amic Adrian Boldan, de binecuvântată amintire, le-a întrodus într-un articol al său despre Yom Kipur, menţionând ca subsemnatul sunt autorul traducerii versificate. De data aceasta am decis să traduc în versuri întregul poem sinagogal ”Unetane Tokef”, împreună cu ”Keduşa”. Va fi poate prea lung, sper ca cititorul să mă ierte dacă nu-i va plăcea. De asemena, am decis să traduc şi scurtul poem sinagogal ”Hayom Arat Olam”. După câte ştiu – poate greşesc; dacă greşesc rog onoraţii cititori să mă corecteze – este prima traducere integrală în versuri în limba română a poemului ”Unetane Tokef” însoţit de ”Keduşa”, precum şi prima traducere în versuri în limba română a poemului sinagogal ”Hayom Arat Olam”. Integral, ele au fost traduse numai în proză. Vreau să sper să placă cititorilor; dacă nu, îi voi ruga să critice traducerea, să-mi răspundă în mod critic. Mulţumesc anticipat.

UNETANE  TOKEF (=ȘI  SĂ  SE  DEA  PUTERE)

(Traducere: Lucian-Zeev  Herşcovici)

Doamne, către Tine să se înalţe Sfinţirea,

Căci Tu domneşti peste toată firea.

Și se dă putere sfinţirii zilei cea mare,

Căci e o zi înfricoşătoare.

Ziua în care se va înalţa regatul Tău,

Va fi pregătit pentru milă tronul Tău

Și vei şedea în adevăr pe el

Și toate le vei judeca în al Tău fel.

În adevăr, pentru că Tu eşti şi judecător

Și martor a toate ştiutor.

Și scrii şi pecetluieşti

Și numeri şi socoteşti

Și îţi vei aminti de toate

Faptele ce păreau uitate.

Deschizi Cartea Amintirilor,

Ascunsă tuturor privirilor

Și din ea vei citi

Faptele orişicui ar fi,

Cu propria lui mână iscălite,

Pecetluite.

Și trâmbiţa cea mare va suna

Și glasul ei va răsuna,

Iar îngerii se vor grăbi, vor alerga

Și oastea cerului va tremura,

Vor spune toţi: Azi este ziua judecăţii,

Ziua dreptăţii,

Când Domnul va porunci ca oastea cerului să fie judecată,

Căci  nici o fiinţă nu va fi iertată.

Veni-vor toţi la judecata Ta,

La tronul Tău, sus, cu toţi se vor înfăţişa.

Precum păstorul care îşi numără turma

Și îşi aduce oile la stână,

La fel Tu, Doamne, tuturor le găseşti urma

Și îi aduni şi-i numeri cu-a Ta mână.

Decizi ce va fi pentru fiecare vietate,

Sentinţa fiecăruia o scrii la toţi, la toate.

De Roş Haşana se înscrie

Și de Yom Kipur se pecetluieşte,

Ce o să fie

Pentru orişicine care vieţuieşte.

Cine va trăi

Și cine va muri;

Cine-şi va petrece viaţa

Bună – ziua, dimineaţa:

Cine însă o va sfârşi,

Cine, bietul, va pieri.

Cine va muri înnecat,

În flăcări sau înjunghiat,

Cine va fi răpus de o fiară,

Cine de foame o să moară,

Cine va muri de sete,

Sau în cutremur, sub perete,

Cine va muri de ciumă,

Fără tată, fără mumă,

Cine va fi strangulat,

Cine va fi lapidat,

Cine se va odihni

Și cine se va grăbi.

Cine se va linişti,

Cine va innebuni,

Cine se va îmbogăţi

Și cine va sărăci.

Cine se va înălţa,

Cine se va umili,

Cine-o fi în pacea sa

Și cine va suferi.

Și pocăinţă, rugăciune, fapte bune

Gonesc ursita rea din lume.

Căci precum Numele, aşa iţi este şi cuvântul:

E greu ca să Te mânii, uşor îţi e să ierţi,

Nu vrei ca să ucizi pe nimeni, cât e lumea şi pământul,

Pe păcătos – om drept Te străduieşti să-l vezi

Și până-n clipa morţii lui, de-o fi,

Când se va îndrepta din calea rea, la Tine-l vei primi.

E adevăr că pe toţi i-ai creat

Și patimile tuturor le ştii, Tu le-ai aflat,

Doar omul este numai om, râde şi plânge,

Nu e decât carne şi sânge.

Căci omul din ţărână-i făurit

Și în ţărână va fi săvârşit.

El îşi câştigă pâinea cu a frunţii lui sudoare,

Atât timp cât trăieşte, până moare.

E ca un ciob de lut, de oală spartă,

Sărmanul, răsuflarea-şi poartă,

Ca iarba veştejită,

Ca floarea ofilită,

Ca umbra trecătoare,

Ca nourii sub soare,

Ca vântul ce-a suflat,

Ca praful spulberat,

Ca visul care zboară

Până când omul o să moară.

Dar rege al lumii întregi Tu eşti,

Veşnic trăieşti şi peste toţi domneşti.

Nemărginită-i existenţa Ta,

Conduci lumea de-a pururea;

E existenţa Ta la infinit

Și măreţia Ta fără sfârşit.

Numele Tău este necunoscut,

Dar ştim cu toţii cât e de plăcut.

Numele Tău mare, cu toţi l-am întâlnit

Și fiecare este fericit.

Fă pentru Numele Tău mare şi sfinţit

Și pentru măreţia lui de neclintit,

Preaînălţat şi presfinţit de îngerii din cer

Ce-asupra lui păstrează o tăcere ca de fier.

Ei Numele Tău îl sfinţesc din înalţimi,

Iar noi cu toţii îl sfinţim din adâncimi

Și de trei ori  sfinţirea Ta chemăm,

Sfinţire şi sfinţenie, noi ca şi ei strigăm.

KEDUȘA  (=SFINȚIRE)

(Traducere: Lucian-Zeev Herşcovici)

Coroană iţi vor da Doamne, îngerii din înălţimi,

Uniţi cu oamenii, poporul Tău, din adâncimi.

Cu toţii împreună sfinţirea-ţi vom striga,

Precum spuneau profeţii: de trei ori o vom chema.

Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oştirilor,

Îl onorează întreaga lume a iubirilor.

Întreaga lume e plină de  mărirea Lui,

Cei care îl slujesc şi ştiu că altul ca El nu-i

Și ei îl preamăresc şi spun:

Binecuvântat fie Numele Lui cel Bun,

Domnind peste întreaga lume, unde a fost, este şi va fi,

Peste poporul Lui cu mila va domni.

Și toţi uniţi, Numele Tău binecuvântând,

De două ori, seara şi dimineaţa ”Ascultă Israele” strigând.

Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru Unul este,

El este

Domnul nostru,

Părintele nostru,

Regele nostru,

Salvatorul nostru.

El ne va mântui a doua oară

Și ne va asculta cu mila Lui a doua oară, iară;

În faţa tuturor fiinţelor, El spune:

V-am descoperit ca-n ziua începutului,

Să fiu Domnul Dumnezeu al vostru, al viitorului şi trecutului.

Eu sunt al vostru Domn, Dumnezeu,

Pentru vecie, numai Eu.

Puternic eşti Tu Doamne, al nostru Dumnezeu

Și tot aşa vei fi oricând, mereu

Și ce puternic e Numele Tău pe pământ.

Dumnezeu este regele întregului pământ, El Cel Sfânt.

În acea zi Tu eşti Unul, nu-i poveste

Și Numele Tău Unul este.

Și aşa cum în Cărţile Sfinte scrie,

El va domni asupra lumii întregi, pe vecie!

În fiecare generaţie vom mărturisi mărirea Ta

Și vom sfinţi Sfinţia Ta de rege, aşa.

Pe veci Te-om lăuda, Mărite Doamne Sfânt,

Căci rege sfânt eşti pe acest pământ

Și vei domni în veci în lumea toată,

Împărăţia Ta e sfântă şi curată.

HAYOM  ARAT  OLAM  (=AZI  E ZIUA  ZĂMISLIRII LUMII)

(traducere: Lucian-Zeev Herşcovici)

Azi e ziua zămislirii lumii, toată

Creată de Tine, Doamne, cu al Tău cuvânt.

Azi Tu chemi la judecată,

Toate fiinţele de  pe pământ.

Ca fiii Tăi, sau ca robi ne vom înfăţişa

Și vom veni în faţa Ta.

De vom veni în faţa Ta ca fii,

Găsi-vom mila tatălui pentru copii.

În faţa Ta ca robi de vom veni,

Cu ochii către Tine, cu speranţă aşteptând,

Ca o lumiă judecata Ta o vom primi,

Mult Prea-Temute Doamne Sfânt.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Rabin avocat Iosef A.Wasserman: (26-9-2011 la 10:15)

    Şana Tova alialei române şi poporului evreu

    Cu prilejul noului An evreiesc 5772/2012, vă transmit în numele meu şi al obştei noastre din Israel, tuturor coreligionarilor din Romănia şi Israel, întregului popor evreu, urările şi binecuvântările mele, din oraşul sfânt – Ierusalim de un an bun şi fericit.

    Să se termine anul vechi cu blestemele sale, să înceapă noul an cu binecuvăntările sale.
    Să ne rugăm cu toţi la Dumnezeu ca anul viitor să fie un an mai bun, deosebit, să aducă Pacea adevărată şi înţelegere în lume.

    Doresc să închei cu rugăciunea bine conoscută de Roş Haşana:
    “Tatăl nostru, regele nostru, Miluieşte-ne şi auzi-ne şi chiar de suntem lipsiţi de fapte bune, fă tu cu noi milostenie şi dragoste, şi mântuieşte-ne.”

    ŞANA TOVA , CU PACE ÎNTRE OAMENI ŞI POPOARE

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 6 Nu-mi place 0

  • dr.r.neumann: (26-9-2011 la 11:18)

    intitulati articolul iudaism si universalitate,dar ati scris numai despre iudaism;sper ca nu pretindeti ca aceste 2 notiuni se identifica.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • KatiRina Gonda: (26-9-2011 la 15:28)

    Lui Lucian Herscovici, multumiri. Ai facut o minunata prezentare a sarbatorilor din Tishrei. Explicatie migaloasa concentrata si clara.
    Va urez un an nou plin de munca creatoare cu roadele muncii culese . Sanatate, si bucurie.
    KatiRina

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Lucian Herscovici: (26-9-2011 la 15:40)

    Stimate Domnule Doctor Neumann,
    In primul rand, va urez un an bun, cu multa sanatate si succes in activitate. In al doilea rand, mentionez ca am indicat in articol ca de anul nou se decide soarta tuturor oamenilor, tuturor vietuitoarelor, nu numai a evreilor. De aceea, urarea de inscriere in Cartea Vietii cu un an nou bun este valabila pentru fiecare. Ceea ce doresc tuturor oamenilor, atat evrei cat si de alte neamuri si religii, indiferent daca un om este credincios sau nu este credincios si prefera sa fie ateu. Este aspectul universal al anului nou.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0

  • Lucian Herscovici: (26-9-2011 la 15:45)

    Domnului Rabin Avocat Josef A. Wasserman
    Draga Iosi,
    Iti multumesc pentru aprecieri, pentru binecuvantari si pentru urari. Ma bucur ca ele sunt transmise cititorilor, care sper sa se bucure de binecuvantarile tale ca rabin. La rsndul meu adaug aceleasi urari bune de an nou fericit tie si familei tale, tuturor cunoscutilor si prietenilor, precum si tuturor cititorilor revistei ACUM.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Violeta Ionescu: (26-9-2011 la 17:41)

    Draga Lucian, La multi ani, in primul rand tie, care implinesti o varsta… rotunda, chiar acum de Rosh Hasanah! Nu stiu daca la nasterea ta s-a auzit sofarul… dar cert e ca esti un om insemnat (in cel mai pur inteles al cuvantului). Esti facut să cercetezi si sa talcuiesti sensurile acestei lumi necunoscute noua,oamenilor – caci, parafrazand o zicere biblica, cele din cer sunt inaccesibile datorita inaltimii lor, iar cele de pe pamant sunt de neprivit datorita adancimii lor… Multumiri pentru toate. Dumnezeu sa te binecuvinteze si Anul Nou sa-ti aduca roade bogate!

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Liana Horodi: (26-9-2011 la 23:53)

    Draga Lucian
    Sa fii SANATOS, sa ai MULTI ANI FERICITI si sa continui sa activezi pentru ca ai TALENT, ai SUFLET, ai CONDEI.Romănia şi Israel, întregului popor evreu, urările şi binecuvântările mele, din oraşul sfânt – Ierusalim de un an bun şi fericit.NIMIC nu poate descrie mai puternic DORINTELE noastre decat a facut-o Rav. Wasserman. Repet ca sa intre in CONSTIINTA si IN SUFLETUL NOSTRU.

    Să se termine anul vechi cu blestemele sale, să înceapă noul an cu binecuvăntările sale.
    Să ne rugăm cu toţi la Dumnezeu ca anul viitor să fie un an mai bun, deosebit, să aducă Pacea adevărată şi înţelegere în lume.

    Doresc să închei cu rugăciunea bine conoscută de Roş Haşana:
    “Tatăl nostru, regele nostru, Miluieşte-ne şi auzi-ne şi chiar de suntem lipsiţi de fapte bune, fă tu cu noi milostenie şi dragoste, şi mântuieşte-ne.”

    ŞANA TOVA , CU PACE ÎNTRE OAMENI ŞI POPOARE

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • dr.r.neumann: (27-9-2011 la 04:27)

    deci universalitatea iudaismului consta in faptul ca la Rosh Hashana Dzeu hotareste soarta nu numai a celor 7 miliarde de oameni ci si a tuturor vietuitoarelor;prin vietuitoare se intelege tot ce se naste,creste,se inmulteste si moare.Deci si microbilor,virusurilor si fungilor(ciuperci monocelulare)Aceasta inseamna ca la Rosh Hashana trecut Dzeu a hotarat sa omoare prin ardere copacii padurii Carmel impreuna cu cativa zeci de pompieri veniti sa-i salveze.Pompierii fiind oameni poate au comis pacate,dar copacii?
    Cine poate accepta un asemenea Dzeu,nu numai crud ci si irational

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 4

  • getta berghoff: (28-9-2011 la 12:35)

    te-am citit cu oarecare intarziere dar am aflat o exceptionala prezetare a semnificatiei Sarbatorilor si-a lunei Tishrei. Esti un om dotat cu tot ce Creatorul a intentionat sa realizeze cand s-a ocupat de Creatie. Sa ai un An Nou cu reusite si multi inainte

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Eli Epstein: (1-10-2011 la 09:39)

    Domnu’ doctor rn,
    Pareti a fi adept infocat al polemicii, trasatura caracteristica multor evrei, dar nu numai. Exemplu, BUDDHA was asked (in Majhima-nikaya), „Summarize your teaching in one phrase”. Buddha” „Nothing whatsoever should be clung to”. Vipassana meditation – e menita sa faca pe calugarii buddhisti sa inteleaga ac. fraza.

    Aproximativ in aceeasi ordine de idei, ar fi simplu de combatut multe din „axiomele” pe care le-ati etalat in diverse comentarii (de ex. la „Israelul e din ce in ce mai izolat in regiune”).
    Acolo, Dvs. ati decis: „Status quo nu poate continua”. Numai ca axioma ar fi valabila ptr. nenumarate puncte fierbinti din lume: Pakistan (unde Al Quada/Taliban va pune curind mina pe arsenalul nuclear al Pakistanului), Kurzii din 4 tari arabe (+ Turcia) ar trebui in sfirsit sa primeasca dreptul la auto-determinare (stat independent), Serbii Crestini din Kosovo ar trebui repusi in drepturi, Tatarii expulzati de Stalin din Crimeea in Siberia ar fi cazul sa fie repatriati, Rusia ar trebui fortata sa retrocedeze Japoniei insula Kamciatka, de Cashmir ce sa mai vorbim. Se mai pot enumera vreo 20 situatii similare, apropos „status quo care nu mai poate continua”, dar el continua…

    „colonizarile sunt ilegale”. Nu stiu la care colonizare va referiti, a evreilor, sau a arabilor? E stiut si documentat ca aprox. 60-70% din arabii care populeaza azi „teritoriile ocupate” au provenit din zonele care inconjoara Eretz Israel. Mosii si stramosii acestor arabi au colonizat buna parte din Israel, atrasi de posibilitatile de lucru care au acompaniat valurile de Alyia evreeasca din Europa de Est, in secolul 20. Doar nu va permiteti sa-i faceti de „colonisti” pe acesti arabi. Prea ar suna „politically incorect”…
    Mai nou, atacati frontal excelenta prezentare a Sarbatorilor de Toamna Evreesti, facuta de istoricul Lucian Herscovici. Daca va aduceti aminte de lipsa de interventie a Celui-de-Sus la incendiul din Carmel, atunci poate invocati si Holocaustul, cu cele 6 milioane. Cu totii (mai ales acei dintre noi care ne consideram relativ „ateisti”) avem multe semne de intrebare asupra celor sfinte, dar Sarbatori si Traditii care se respecta de mii de ani, probabil ca au si ele ceva real la baza. Nu credeti, domnu’ doctor?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (1-10-2011 la 10:43)

    Domnule Eli Epstein,

    Eu inteleg dorinta dumneavoastra de a polemiza (ca sa nu spun de a va rafui) cu domnul Neumann (caruia va adresati in zeflemea „domnu’ doctor”) si de aceea folositi un stil retoric, dar chiar si asa numarul de licente retorice e cam mare. De pilda, tatarii din Crimeea deportati in Siberia nu au fost singurii deportati de Stalin si la ora actuala nu mai exista persoane tinute cu forta in Siberia. Mai mult, Crimeea face parte azi din Ucraina. Nu stiu care sunt cele 4 tari arabe unde locuiesc kurzi care ar dori un Kurdistan independent, dar ceea ce le pune capac la toate este „fortarea Rusiei de a retroceda Japoniei insula Kamceatka”. In primul rand Kamceatka nu e insula, ci peninsula si nu e vorba de Kamceatka ci de Insulele Kurile. Asta imi aduce aminte, domnule Epstein, de bancul de la Radio Erevan: e adevarat ca tovarasului Ivan Ivanovici I s-a dat o masina? Raspuns: partial adevarat, numai ca nu vorba de o masina, ci de o motocicleta si nu I s-a dat, ci I s-a luat.

    In final ma intreb insa ce legatura au toate acestea cu comentariul domnului Neumann si cu articolul lui Lucian (care, a propos, l-a scris la rugamintea mea)?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Eli Epstein: (1-10-2011 la 11:27)

    Domnule Clej,

    Nu am nici o dorinta de a ma rafui cu doctorul Neumann. Am observat la dinsul o stare de neliniste si framintare, si incapacitate de a gusta din excelentele postari ale istoricului Lucian Herscovici, din care avem cu totii ce invata.

    Kurzii traiesc in Siria, cu nemiluita in Irak (unde au si format un soi de „regiune autonoma”, Turcia si parca citisem de inca 2 tari arabe. Poate gresesc.

    Eram intr-o vreme bine informat apropos fosta URSS (vorbesc bine rusa), si stiam clar ca tatarii expulzati in Siberia n-au primit niciodata dreptul de a reveni in Crimeea. Daca aveti alte informatii, poate sugerati o sursa.

    Scuzati-mi gafa – intr-adevar, URSS a capturat insulele Kurile si nu Kamciatka…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Justin Mirza: (8-9-2018 la 10:39)

    Minunat articol. Sunt crestin, dar sarbatorile ebraice reprezinta un punct de referinta ca sa ne intelegem propria Scriptura (care cuprinde 70% pe Moise , psalmii si proorocii din scripturile ebraice). Acum anumite texte din Tora, capata forma si sens.

    Inca odata, multumim.

    Justin Mirza

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.225.26.44