caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Istorie si actualitate



 

La Şimleul Silvaniei: comemorare şi înfrăţire de Ziua Holocaustului

de (1-2-2011)
3 ecouri

Sedinta festiva a Consiliului Local Simleul Silvaniei, vorbeste Alex Hecht

În 27 ianuarie, Ziua Internaţională de comemorare a Holocaustului, în sala de consiliu a Primăriei din Şimleul Silvaniei s-au aprins şase lumânări în memoria celor şase milioane de evrei martiri şi s-au ascultat melodii în idiş. Înainte de război, în oraşul cu o populaţie de 15.000 de suflete – din  români, maghiari, slovaci şi romi – exista o comunitate prosperă de câteva mii de evrei. Cea mai mare parte  a evreilor şimleuani a fost spulberată de Holocaust. Astăzi, la Şimleul Silvaniei nu mai locuieşte niciun evreu.

La ceremonie au participat preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ambasadorul Israelului la Bucureşti, precum  şi o delegaţie din oraşul Petach Tikwa Israel, venită să viziteze oraşul în care funcţionează Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord şi să demareze procesul de înfrăţire dintre cele două localităţi. Primarul din Petach Tikwa, care n-a făcut parte din delegaţie  din motive de sănătate, a fost reprezentat de Şalom Kotler, directorul administrativ al primăriei. Înfrăţirea dintre cele două oraşe a fost iniţiată de rabinul Zvika Kfir care a venit în Sălaj cu afaceri şi s-a implicat în susţinerea Muzeului Holocaustului, după ce i-a  cunoscut pe Daniel Stejeran, directorul muzeului, şi pe Alexander Hecht, unul dintre fondatorii instituţiei.

Shalom Kotler, descendent al unor supravieţuitori ai Holocaustului, originari din Belarus, a fost foarte impresionat de funcţionarea unei astfel de instituţii într-un oraş fără evrei, dar care păstrează memoria celor peste trei mii de concetăţeni evrei, a căror majoritatea covârşitoare a pierit în Holocaust. El a arătat că deşi oraşul Petach Tikva este mult mai mare decât Şimleul Silvaniei şi este deja înfrăţit cu Bacăul, este încântat de împrietenirea şi perspectiva unei legături cu oraşul sălăjan.

Primarul Septimiu Ţurcaş, prezent şi la înfiinţarea muzeului, în vara anului 2005,  este de părere că relaţia de înfrăţire cu un oraş din Israel deschide perspectivele unei colaborări fructuoase între oraşul sălăjean care are ce oferi pe plan cultural, sportiv şi chiar economic. Edilul şimleuan a mai spus că: „După experienţa tragică a unei perioade istorice sumbre, când minţi bolnave au trimis la moarte milioane de oameni nevinovaţi, avem datoria de a ne cunoaşte reciproc, a ne respecta tradiţiile şi obiceiurile şi de a-i învăţa pe copiii noştri că viitorul nostru trebuie să fie unul comun şi curat” .

Kadiş rostit în fosta sinagogă, astăzi muzeu al Holocaustului

Momentul comemorativ, desfăşurat în fosta sinagogă din Şimleul Silvaniei, care găzduieşte Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, a fost cu atât mai impresionant, cu cât din delegaţia israeliană făceau parte şi câţiva supravieţuitori originari din România şi Ungaria.  Rugăciunile înălţate de rabinii Zvika Kfir, din Israel, şi Abraham Ehrenfeld, din România, au reverberat sub bolţile vechii sinagogi, ai cărei pereţi sunt tapetaţi cu fotografii reflectând prezenţa vieţii evreieşti tihnite dinainte de război, precum şi scene cumplite din ghetouri, lagăre de concentrare, lagăre de muncă şi marşuri al morţii.

Aharon Schechter, din Petach Tikwa, a rostit un Kadiş, pentru rudele sale pierite în Transnistria. Era copil de şcoală primară când familia din Suceava a fost deportată dincolo de Nistru unde, într-un răstimp de câteva luni, părinţii, bunicii,  fraţii şi surorile lui au murit de tifos şi dizenterie. El a supravieţuit într-un orfelinat din Transnistria şi din 1945 trăieşte în Israel.

Itzhak Klein a fost deportat din Debreţin şi a supravieţuit trecând prin mai multe lagăre cumplite din Europa. În prezent activează în cadrul memorialului Holocaustului din oraşul său, Petach Tikva. Amintirile sale au fost depănate cu prilejul aduării comemorative din Muzeul Holocaustului.

A fost prezent şi Alexandru Cherecheş, Drept al Popoarelor, care împreună cu mama sa, Ana, a salvat vieţile a trei evrei şimleuani, în vara anului 1944.

Alexander Hecht, din New York, este originar din Nuşfalău, iar părinţii săi sunt supravieţuitori ai Holocaustului. Printre exponatele muzeului se găseşte şi poza bunicii sale, pierită la Auschwitz. Fotografia datată în iunie 1944 a ajuns în posesia unei prietene creştine. Alexander Hecht, medic stomatolog, este preşedintele fundaţiei Jewish Architectural Heritage Foundation din America care, împreună cu Asociaţia Hebraica din Nuşfalău, şi-a asumat salvarea sinagogii din Şimleul Silvaniei, care risca să fie transformată în discotecă. Doctorul Hecht este foarte mulţumit de cei cinci ani de activitate în care Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord a găzduit concursuri şi cursuri pe teme de Holocaust, a publicat cărţi şi a derulat proiecte internaţionale.

rugaciune de pomenire Ghetoul din Cehei

În mai 1944, cele câteva mii de evrei deportaţi de pe meleagurile sălăjene au fost adunate la ghetoul din Cehei, unul dintre cele mai cumplite din Transilvania. Deposedaţi de toate bunurile şi maltrataţi de autorităţile fasciste, au fost ţinuţi timp de câteva săptămâni sub cerul liber şi apoi îmbarcaţi în trenurile cu destinaţia Auschwitz. Participanţii la evenimentul comemorativ s-au deplasat la Cehei, astăzi un teren viran marcat cu un indicator memorial. Kadişul rostit în ger şi sub o ninsoare insistentă, a umezit ochii celor prezenţi.

Din delegaţia israeliană a făcut parte şi Botyana Halabi, o tânără profesoară de origine druză din Daliat el Carmel,  care predă istoria Holocaustului prin intermediului desenului şi picturii.

Holocaustul vazut de Botayna Halabi

Pe un panou postat în holul primăriei a fost expus un grupaj din lucrările ei.

Activităţile comemorative de la Şimleul Silvaniei, organizate de Primăria Muncipiului Şimleul Silvaniei şi Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, s-au încheiat cu o masă rotundă la care cercetători în domeniul istoriei au dezbătut aspecte ale istoriei Holocaustului şi predarea ei în şcoli.  În alocuţiunile rostite, Dan ben Eliezer, ambasadorul Israelului la Bucureşti, şi dr. Aurel Vainer, deputat şi preşedinte al FCER, au subliniat importanţa păstrării memoriei Holocaustului şi dezvoltarea învăţământului din acest domeniu.

Daniel Stejeran, directorul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, a anunţat că în luna mai instituţia va organiza un curs de predare a Holocaustului pentru profesorii din învăţământul preuniversitar.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Marina Nicolaev: (1-2-2011 la 10:49)

    „Înainte de război, în oraşul cu o populaţie de 15.000 de suflete – din români, maghiari, slovaci şi romi – exista o comunitate prosperă de câteva mii de evrei. Cea mai mare parte a evreilor şimleuani a fost spulberată de Holocaust. Astăzi, la Şimleul Silvaniei nu mai locuieşte niciun evreu.”
    O realitate dureroasa!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • karton: (1-2-2011 la 12:15)

    daca un oras mic Simleu a avut puterea de-a deschide un muzeu al holocaustului atunci si comunitatea din oradea ar trebui sa intreprinda pe langa forurile orasenesti si judetene demersurile infiintariii a unui muzeu al evreilor deportati din Oradea-Bihor acei peste 30000martiri ai prigoanei naziste care au pierit in crematoriu in lagare sau in trenurile care le duceau spre lagare .Cred ca sinagoga mica de pe strada primariei ar fi n loc propice infiintariii acum aflandu-se un aprozar in locatie si tot in memoria celor deportati si ucisi sau supravetuitori, strada Sucevei sa fie redenumit str.Martirilor Evrei asa cum a mai fost denumit iar pe terenul din fata politiei de frontiera de pe strada Decebal inaltarea unui mic monument pe a carui inscriptionare sa fie ca aici au fost incarcati spre moarte in vagoanele ptr.vite miile de evrei din oradea si bihor,

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Tiberiu Baruch Lustig: (2-2-2011 la 10:01)

    cu # 12763 am supravetuit lagarele de nimicire fost cetatean Romania

    Am o singura fraza de comentat : JOS CU PALARIA BRAVO SIMLEU !!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.144.84.155