ACUM.TV

Dodo Niţă şi Kiss Ferenc – „Livia Rusz o monografie”
Colecţia Argonaut
Editura MJM Craiova, 2009
50 pagini

În anul 2009, Editura MJM Craiova a publicat „Livia Rusz o monografie” sub semnătura scriitorilor Dodo Niţă şi Kiss Ferenc. La această monografie au mai colaborat: Kiss Kerecsen Ferenc, Curd Ridel, Mihaela Balaci, Anca Sauciuc, Marius Dodu, Ana-Maria Nica (layout).

Preşedintele Asociaţiei Bedefililor din România, scriitorul Dodo Niţă s-a născut în 1964, la Bucureşti. Este o prezenţă activă încă din anii ’86 prin cenaclurile literare sf, cunoscut atât pentru pasiunea sa bedofilă cât şi pentru articolele sale publicate de-a lungul timpului despre BD. Aşa cum am mai menţionat, putem enumera o serie de volume apărute sub semnătura sa: „Istoria Benzii Desenate Româneşti” (editura SFVA, Craiova, 1992),”Dicţionarul Benzii Desenate din România” (editura Aius, Craiova, 1996 şi respectiv MJM, Craiova 2005), „Europa Benzilor Desenate” (editura Polmedia, Bucureşti, 2001), „Tintin en Roumanie” (editura MJM Craiova, 2003 şi 2007), „Vârsta de aur a benzii desenate româneşti” (editura MJM Craiova, 2004), „Livia Rusz – o monografie” (editura MJM Craiova, 2009), „Puiu Manu – o monografie” (editura MJM Craiova, 2010). A colaborat la „BD Guide 2005 – Encyclopedie de la Bande Desinnée internationale” (editura Omnibus, Paris, 2004) capitolul dedicat BD-ului din România.
De-asemenea, trebuie menţionat că „pentru contribuţia sa majoră la promovarea francofoniei în România prin intermediul benzilor desenate”, Dodo Niţă a fost decorat de către statul francez cu titlul de Cavaler al Ordinului „Les Palmes Académiques” în 2001 şi cu titlul de Cavaler al Ordinului „Leopold al II-lea” (Belgia) în 2006.

Născut în 1958, la Budapesta, Kiss Ferenc este un cunoscut bedofil din Ungaria cu o colecţie impresionantă de benzi desenate aşa cum se menţionează în monografie. Creator de scenarii (originale şi adaptate) a scris începând din 1990, pentru graficieni cunoscuţi ca: Livia Rusz, Zorad Erno, Attila Fazekas etc. Kiss Ferenc s-a numărat printre invitaţii de onoare de la Salonul internaţional BD organizat în 2006 la Bucureşti.

Aşa cum ne mărturiseşte scriitorul clujean Mircea Opriţă în prefaţa acestei monografii „Livia Rusz, cu marele său talent de a uimi ochii copiilor de oricând şi de pretutindeni, este un discret, dar veritabil ambasador al spaţiului cultural româno-ungar, spaţiu peste care îşi trimite mesajele creaţiei sale delicate. Iar de aici, mai departe, în lume.”

Mulţi dintre noi îşi amintesc de aventurile extraordinarului pitic Cipi (Cipike în limba maghiară) creat de Livia Rusz ca despre nişte desene fascinante ale copilăriei. Puţini însă cunosc că graficiana Livia Magdalena Rusz, membră a Uniunii Artiştilor Plastici, s-a născut în data de 28 septembrie 1930 în inima României, la Cluj, dintr-un tată român şi o mamă maghiară. Din 1987, Livia Rusz s-a stabilit în Ungaria alături de familia unicului său fiu Péter.

Livia Rusz a absolvit Institutul de Arte plastice „Ion Andreescu” din Cluj secţia pictură în 1955, maestrul ei fiind pictorul Kovács Zoltán. Prima sa carte ilustrată a fost publicată în 1953 este „Szelidke és Szépsallvitéz” scrisă de Márton Lili pentru cunoscuta editură ESPLA.
Deosebit de talentată, Livia Rusz începe să publice ilustraţii de carte în revistele Napsugár şi Pionir („Rază de soare” şi „Pionir” din Cluj, în limba maghiară), Jobarat, Cravata Roşie, Arici Pogonici, Luminiţa, Cutezătorii, Şoimii Patriei, Argonaut etc. din România cât şi mai târziu, în revistele din Ungaria „Kis Füles”, „Dörmögö Dömötör” ş.a.m.d., textele fiind scrise de Lucia Olteanu, Ovidiu Zotta, Dumitru Almaş etc.

În România a publicat 13 albume de benzi desenate în limbile română, maghiară, rusă, germană, engleză, spaniolă, la Editura „Ion Creangă” şi Editura Didactică şi Pedagogică” pe scenariile Luciei Olteanu (redactor-şef la „Luminiţa”), 79 cărţi bogat ilustrate la editurile Tineretului, ESPLA, Dacia, Kriterion, Ion Creangă şi Gramond Junior (din Cluj), 3 cărţi în Marea Britanie, 2 în Germania şi 15 cărţi în Ungaria.
În 2006, Livia Rusz a fost invitată de onoare la prima expoziţie româno-maghiară de BD organizată la ICR Budapesta de directorul de atunci, clujeanul Mircea Opriţă.
În acelaşi an, la sala Dalles din Bucureşti a fost vernisată expoziţia personală a Liviei Rusz în cadrul Salonului Internaţional BD Ediţia a XVI-a.
În 2007, Livia Rusz şi Fodor Sandor au fost invitaţii de onoare la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea revistei pentru copii Napsugár din Cluj.

Albumul „Livia Rusz o monografie” reproduce o serie din desenele sale arhicunoscute, un interviu oferit autorilor, o bibliografie inedită, precum şi trei scurte prezentări bio-bibliografice în limbile maghiară, engleză şi franceză.
„Livia Rusz o monografie” este un album-dedicaţie aproape epuizat, pe care vă invit totuşi să îl căutaţi prin librării şi să îl răsfoiţi.

Dincolo de timp, dintr-o fotografie sepia, îmi zâmbeşte nostalgic Livia Rusz alături de colegii săi de redacţie, regretatul Burschi Gruder şi decana graficienilor, Lise Marin, stabilită în Franţa din 1961, artişti plastici români universali.

Pentru multe generaţii de copii, părinţi şi bunici care i-au răsfoit albumele, Livia Rusz este „marea doamnă a benzii desenate româneşti” pe care o celebrăm alături de Dodo Niţă şi Kiss Ferenc cu deosebită admiraţie şi nesfârşită gratitudine.

Acest articol a fost publicat duminică, 6 februarie 2011 la rubrica Libris.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.