De multe ori argumentul suprem pentru respingerea stiintei de catre majoritatea romanilor este ca „iar revenim la ateismul comunist”. Este o diferenta enorma intre cele doua doctrine care pot purta ambele numele de ateism, pe care multa lume nu o observa!
Dar in acest serial voi aborda nu numai aceasta diferenta, ci si problema, mai subtila, a existentei sau inexistentei ateismului stiintific, sau mai precis a gradului de existenta a acestui gen de ateism. Invit pe toti cei care au alte pareri sa se straduiasca, in momentul in care dau automat o notare minima ideilor expuse aici, sa treaca si la exprimarea propriilor lor ganduri si indoieli, care nu pot decat aduce valoare discutiei chiar daca acestea contrazic cele discutate.
In Domeniul Stiintific orice intrebare este permisa si chiar asteptata cu placere!
Ateismul comunist
As vrea sa incep printr-un fapt sugestiv: calatorind intre Cluj si Turda, in 1946, calatorii unui autobuz au vazut un incendiu. Cum atunci „securizarea tarii” incepuse, agentul responsabil din masina s-a ratzoit la ei: ce incendiu? Nu a fost nimic! Nici un incendiu! Prima lectie a comunismului a fost, evident, minciuna.
Nu e de mirare ca in domeniul ideologic, comunismul a inceput la fel. Mi s-a povestit cum copiii bucovineni au fost flamanziti si apoi dusi intr-o biserica. „Rugati-va acum la dumnezeu sa va dea mancare”! – li s-a spus.
Evident, nu s-a petrecut nimic!
Dupa care li s-a spus: acum rugati-va la Tatuca Stalin!
Atunci au inceput sa curga portocale pe capetele uluite ale acestor bieti copii.
Sigur ca primirea acestor portocale nu s-a repetat de atunci.
Din contra, s-a instalat mizeria de toate felurile.
In trecut, principiul general era „Cuius regio, ejus religio” A cui este regiunea, a lui este religia!
Acest principiu a functionat totusi cu exceptii notabile. Nici un domnitor catolic nu a reusit sa schimbe caracterul ortodox al tarilor romane!
Asa ca nu e de mirare ca dictatura comunista si-a impus religia ei, care in acest caz a schimbat subtil vechii zei cu unii noi. Daca lumea credea in Crestinismul Oriental (ortodox) ca un semn al sfinteniei si apropierii de dumnezeu pentru oricine este faptul ca acel corp (cadavru) nu putrezeste in timp, comunismul a creat imediat o sofisticata retea de intretinere a cadavrului lui Lenin, iar apoi, pentru un timp scurt, si al lui Stalin.
In mod oficial, aceasta efectiva adorare a cadavrelor acestor conducatori defuncti era totusi numita „ateism”. Ca nu era vorba de ateism poate fi dedus si din faptul ca pedepsele pentru insultarea (fie si a portretelor acestor zeitati) era aspru pedepsita! Un student timisorean la Medicina a fost pedepsit cu 20 de ani de puscariuiue pentru ca a pus un anumit material pe mustatza lui Stalin dintr-un afis!
S-a elaborat un nou cod de evaluare filosofica a realitatilor, numit „Micul Dictionar de Filosofie Comunista”, din care citez cateva perle:
„Cibernetica: pseudostiinta reactionara inventata de burghezia internationala pentru a abate atentia proletariatului de la lupta de clasa”.
„Teoria relativitatii” instrument de lupta mic-burghez folosit impotriva clasei muncitoare…”
„Platon” ” Filozof reactionar idealist subiectiv care….” etc
(respect ortografia acelei vremi.)
2. Etapa tarzie a ateismului comunist
Din fericire pentru toti, aceasta „rezolvare” filosofica a problemelor lumii noastre nu putea fi propice pentru dezvoltarea industriei pe care comunismul se pregatea sa o accentueze. Nici parascoveniile lui Lysenko nu puteau creste agricultura si nici dobitociile despre cibernetica nu pareau sa aiba succes. Pentru cei care nu stiu, voi aminti ca eroul comunist Lysenko, omul de stiinta preferat al lui Stalin, decretase ca marimea brazdelor care trebuiau intoarse pentru a obttine recolte bune era de …1 metru!
In Siberia asta insemna intoarcerea unor brazde de pietris din Permafrost!
Dupa moartea (mai mult sau mai putin naturala) a lui Stalin, au inceput anumite procese de modernizare ale „filosofiei si stiintei comuniste”.
Evident ca ideologii comunismului nu s-au sfiit sa sustina de data asta ca „numai societatea socialista a reusit sa determine rolul important al ciberneticii in mecanismul social si economic al societatii noastre”.
Niciodata nu a existat nici o urma de jena cand sistemul comunit a fost nevoit sa intoarca pe dos lucrurile!
Este semnificativ ca acum se petrece acelasi lucru intr-un domeniu foarte diferit al contemporaneitatzii! Respectiv in religiile progresive! Fac aici o paranteza ca sa explic la ce ma refer.
Curentele cele mai „umaniste” ale crestinismului au inceput sa sustina ca „numai adevaratul crestinism poate fi un adevarat ajutor pentru homosexuali; care sa-i sustina in viata”. Pana ieri, crestinismul a fost doctrina cea mai veninoasa in privinta homosexualilor, iar acum deodata au inceput „reinterpretarile Bibliei”. De exemplu azi episodul cu Sodoma si Gomora din Biblie are cu totul alta interpretare in cadrul institutiilor Biblice; acum se spune ca nu homosexualitatea era criticata, ci „cruzimea fatza de…straini!” Unde dai si unde crapa!
Din fericire nimeni nu crede acest lucru azi, chiar daca o fi fost adevarat candva! Nu conteaza decat influenta pe care acele „istorii” le-au avut de-a lungul secolelor, iar nu interpretarile contemporane!
3. Finalul glorios al comunismului
In mod asteptat, dezvoltarea industriei a impus dezvoltarea stiintelor, cu exceptia celor umaniste, care au ramas la coada in comunism. Dar matematica, fizica moderna, geologia, astrofizica, chimia si alte stiinte au profitat din plin de noua situatie si s-au dezvoltat puternic. Mai mult, acest lucru a condus la crearea unei mentalitati generale cu mult mai propice creativitatii in aceste stiinte.
Daca psihologia si psihiatria au ramas needezvoltate in comunism, datoram acest lucru faptului ca aceste stiinte umaniste nu produceau nimic, in conceptia conducatorilor gastii comuniste. Nimic decat poate, probleme!
(Va urma)
Cam ipocrite cele 4 obtiuni de vot ale tale, poate vream sa sa votez cu ceva de genul Incorect, Prost spus, Nu am invatat nimic.
Poti explica optiunea dtale?
As vrea sa o inteleg la ce te referi.