caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Mr. Hyde Park FORUM



 

Analfabeţii de pe strada Dsida

de (13-7-2009)
Numele lui Jenö Dsida i-a speriat pe consilierii municipali analfabețiNumele lui Jenö Dsida i-a speriat pe consilierii municipali analfabeți

Pe data de 8 iulie 2009, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a schimbat numele strazii Dsida Jenő (se pronunta Gida Ieneu) pe motiv ca numele de familie al poetului seamana cu acronimul romanesc al bolii AIDS – SIDA. O întamplare luată parca dintr-un grotesc, o satiră a societăţii româneşti. Cu toate că a trăit la Cluj, a tradus în maghiară Eminescu şi Arghezi, oferind astfel un pod important în cunoaşterea culturii româneşti de către maghiari, meritele sale în materie de literatură pălesc în ochii clujenilor, care se cramponează de un nume criptic ce le-a adus numai nenorociri, spun ei.

Cine a fost Dsida Jenő?

Dsida Jenő (n. 1907 la Satu-Mare, m. 1938 la Cluj) este unul dintre cei mai buni nu doar poeţi, ci şi traducători din marea poezie europeană, inclusiv românească: Eminescu, Arghezi, Georg Trakl, F. Schiller, Goethe, Baudelaire.

A trăit într-o perioadă zbuciumată, marcata de evenimentele tragice ale primului război mondial, însa în operele sale nu s-a lasat influenţat de natura inumanp, demonică a războiului:

“Cred in frica de dumnezeu, in curaj, in frumusetea eterna a vietii independenta de context. Cred in puterea fara limite a zambetului.”

Are între cele 20 de poeme traduse o adevărată perlă în limba română:

O, prietenă gustă cu mine dulceaţa acestui palid anotimp, pierde-te-n timpul ce se-mplineşte domol şi tăcut.

Tăcerea somnoroşilor miei este aceasta
şi sărbătoarea în oraşul perenităţii.

Fără glas e suspinul, doar florile se-apleacă mai mult; în inimă, pacea firelor de iarbă de anul trecut.

Se simte mireasma mărilor ce scad, evaporîndu-se, edenu-i desăvârşit ca o sferă, nu i se poate adăuga nimic.

În cădere, castanele se opresc în aer.
Iar îngerii umblă pe vîrfuri.”

(Elysium, p. 130)

“Poeziile lui Dsida Jenő sînt printre cele mai inspirat traduse din toată antologia lui. Ţinînd cont şi de perioada în care a trăit şi a scris, nu-i găsesc poetului maghiar nicio similitudine în poezia română contemporană lui. Dsida Jenö pare mai sincron european, mai emancipat liric, mai modern decît majoritatea poeţilor români ardeleni congeneri lui.”

(Vasile Dan: Poeţi maghiari din Transilvania – http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=289)

Pentru detalii despre cele întâmplate citiţi aici:

http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=27511

Considerăm o ruşine cele întâmplate, o imbecilitate şi incultură tristă a celor care au votat această decizie.

Articolul a fost preluat de pe blogul Limba Cailor http://limbacailor.wordpress.com

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Anton Constantinescu: (13-7-2009 la 00:00)

    Sunt de acord cu tine, Tihamer. Deoarece de multe ori nu cunoastem personalitatile maghiare ale caror strazi imortalizeaza numele lor, as fi de parere sa existe in scoli o ora de educatie civica unde sa se faca cunoscute numele cele mai cunoscute ale personalitatilor maghiare si romane si meritele lor.

    Pe de alta parte, stim cum „fugit irreparabile tempus”. In anul 1968, in San Francisco, in semn de solidaritate cu Primavara de la Praga, primaria a dat numele de Dubcec unei strazi principale. Ulterior au uitat ce inseamna acest nume, si cum nu edililor orasului nu le-a placut cum suna, au schimbat numele strazii din Dubcec in „Duboce” (pronuntat „dubos”) care evident nu inseamna nimic. Astfel ca si azi acea strada poarte numele de …Duboce!!!
    Asa se scrie istoria!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (13-7-2009 la 00:00)

    Partea interesanta este ca, potrivit presei locale, si reprezentantii UDMR in Consiliul Local ar fi acceptat schimbarea denumirii daca era inlocuita tot cu numele unei personalitati maghiare clujene Szabédi László. Negocierile dintre fractiuni au esuat, iar strada cu pricina va purta numele lui Pablo Picasso. Dar daca nu le va placea locuitorilor cum suna ?!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (13-7-2009 la 00:00)

    Potrivit lui Tihi, personalitatea care dădea numele străzii a fost una dintre cele – trebuie să recunoaștem nu prea numeorase – care au contribuit la o mai bună conviețuire dintre români și unguri la Cluj.

    De aceea consider că decizia îmbină reaua-credință cu imbecilitatea.

    Ar fi interesant Andrea, dacă i-ai întreba pe liderii de grupuri politice din Consiliul Municipal ce a stat în spatele „gândirii” lor când au luat această decizie.

    De asemenea, cred că ar trebui întrebat și primarul ce părere are, că doar n-or fi luat decizia fără să-l consulte și pe el.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (13-7-2009 la 00:00)

    Imi permit sa fac o mica corectura traducerii lui Tihamer:

    „O, prietenă gustă cu mine dulceaţa acestui palid anotimp, pierde-te-n timpul ce se-mplineşte domol şi tăcut.”

    Limba maghiara este mai putin sex-specifica decat limba romana, asa ca poate fi foarte bine si „o, prietene, gusta cu mine dulceata acestui palid anotimp, pierde-te-n timpul ce se-mplineste domol si tacut”. Suna la fel de bine! LOL Banuiesc ca am dreptate, dar nu sunt sigur ca nu exista si o portitza pentru a specifica sexul.

    Si eu sunt de parere ca este o pierdere. Poate daca ii vedeau si poza, ca a fost si dragutz pe deasupra, ungurofobii s-ar mai fi inmuiat.
    Cum spun canadienii din Quebec, „ce n’ai pas homme qui n’est pas un peu bougre”.

    Cum am mai spus, acum este vorba de o lupta pe simboluri. E mai bine asa decat o lupta pe viata si pe moarte, dar inca nu este cooperare. Desi lucrurile nu sunt pierdute inca. Este usor „de prezis” ca in foarte scurta vreme, o alta categorie de oameni va inlocui alteritatea de azi: e vorba de nenorocitii din lumea a treia, care vor veni pentru o viata mai buna in Romania. Atunci „noi romanii si ungurii, adevaratii cetateni romani” vom deveni una! Din pacate numai atunci.

    Pana atunci as insista pe importanta mare a traducerilor de tot felul. De exemplu eu am fost influentat pozitiv in copilarie de o carte ungureasca pentru copii si nu numai: „Baietii de pe strada Pal”. Atunci am indragit si Budapesta.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (13-7-2009 la 00:00)

    Domnule Zoltán Boldizsár Zeyk,

    Ce înseamnă „Ţinutul Indian al României”?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Zoltán Boldizsár Zeyk: (13-7-2009 la 00:00)

    Stimaţi cititori şi concetăţeni,
    Ardealul a devenit Ţinutul Indian al României. Fără implicarea OAMENILOR DE OMENIE (oameni de cultură), omenirea nu are şanse. Nici în România, şi niciunde în lume. Iar această şansă ne oferă Dumnezeu prin educaţie. Dacă ne educăm pe baze etnice exclusiv, nu există şanse. Dar dacă ne întindem mâinile – poate avem!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.75.28