O, ţară tristă, plină de humor!” (de pe blogul lui Oleg Brega citire).
Apropiatele alegeri anticipate de la Chișinău au întins la maxim nervii comuniștilor, opoziţiei, dar mai ales, pe cei ai moldovenilor de rând, sătui să tot aştepte, cu atenţia concentrată asupra ecranelor TV sau internetului, viitoarea formulă de guvernare, care nu se prefigurează nici acum, în plină campanie electorală. Dinspre Chișinău răzbat doar obișnuitele știri despre ce mai pun la cale comuniștii lui Vladimir Voronin (desigur, nimic de bine), cum își mai dau ei cu stângul în dreptul de vreo două – trei ori pe zi (asta dac-a fost o zi lungă și-s foarte ocupați cu discreditarea adversarilor), ce mai face fostul, adică actualul Cabinet, ce se mai aude dinspre firul roșu cu Moscova.
Anticipate în direct dimineaţa şi dezminţite seara de către diverse instituţii ale statului sau formaţiuni politice, alianțele electorale tot n-au prins contur. Opoziția pare să fi pornit în căutarea identității pierdute, și nu rămâne decât să sperăm c-o s-o și găsească pe cont propriu, adică fără sprijin din afară. Pentru că de un sprijin deschis din afară nu poate fi vorba – fie că ne gândim la Bruxelles, fie la București, până când moldovenii nu vor face totul să-și aleagă singuri liderii.
Pe puţin patru variante de alianțe, mutări și mai ales permutări de la un partid la altul, cu rezervele sau rotaţiile de rigoare, au circulat toată săptămâna dinspre canalalele de comunicare ale partidelor înspre cele ale mass-media. Politicienii discută mai mult prin comunicate sau declaraţii deschise, acuzațiile curg dar nimeni nu le mai ia în seamă, comuniștii spun c-o să rămână la guvernare, că pot şi vor s-o facă, episodul Marian Lupu e deja fumat, iar opoziția neagă negocierile ascunse despre care mai toată Moldova știe că au loc dar nu duc încă la nimic, pentru că nimeni nu cedează, pentru că nimeni nu vrea să pună interesul unei țări mai presus de câteva mandate în Parlament sau oarece funcții la guvernare.
Varianta unui guvern de uniune naţională nu se discută, deoarece cele trei partide de opoziție încă mai spun că n-ar sta în loja oficială cu partidul lui Vladimir Voronin (decât dacă electoratul o va cere). Nu de alta, dar riscă să fie aruncate de la balcon încă înainte de a se fi instalat bine în fotolii.
Joi, a fost ultima zi în care studenţii cu viză de reşedinţă temporară în cămine – care-au reușit să-și facă timp, printre examene, și-au depus declaraţiile la primăriile de arondare, pentru a vota în localităţile unde au domiciliul permanent.Vineri, comuniștii au acuzat o parte a opoziției și mass-media de la Chișinău de legături cu o mișcare considerată legionară, Noua Dreaptă, pe baza unor simple linkuri de blog (nr și eu am adăugat Moldova Suverană în blogroll, ceea ce nu mă face simpatizant comunist). În haosul general, ieri pe la prânz, Procuratura generală a cerut retragerea numelui portalului de știri Unimedia- acțiune care reprezintă un alt pas spre reducerea la tăcere a uneia dintre puținele surse independente de informare din Moldova. De votul moldovenilor din diasporă nu se mai aude nimic, ca și cum aceștia ar fi intrat în masă in concediu pre-electoral. Și nici nu pare că s-ar face caz de el…
În rest, vremea trece, alegerile se apropie, iar noi cu drag citim ce se mai petrece la Chișinău, așteptând ca opoziția să ia în sfârșit taurul de coarne, sau anunţând decesul oficial al alianţei formate pentru a provoca alegerile anticipate, sau parafaţând debarcarea unor formațiuni din aceasta, și înlocuirea lor cu altele sau cu nimic. Și așteptând mai ales ca o viitoare uniune politică de la Chișinău să primească mandat în alb pentru alcătuirea unui guvern modern, european, capabil să scoată Republica Moldova din criză, PCRM- de la guvernare, iar pe moldoveni, să-i mențină în dulcele vis că se poate și mai bine, în care abia ce-i aruncase acel NU deschis rostit nu de mult comuniștilor din Parlament.
NR Oleg Brega (jurnalist moldovean care, cred, nu mai are nevoie de nicio prezentare), se întreabă retoric dar la obiect, pe blogul personal …
“Cum poţi să te dai gazetar, patron de presă, redactor-şef, chiar să-ţi numeşti prăvălia “Obiectiv”, după care să candidezi şi încă pe lista unui partid de impostori, sau pe altele, la fel de îndoielnice măcar şi pentru faptul că sunt liste de partid?!”
Oleg dă și câteva exemple cât se poate de clare.
“Citesc pe lista candidaţilor PCRM: 102. Petcov Alexandr 1972, director SRL “Obiectiv-Media-Grup”, apoi pe cea a PLDM: 25.Ciubasenco Dumitru 1963, jurnalist, redactor-sef “Moldavschie Vedomosti”, probabil şi pe alte liste găsim astfel de personaje.”
Nadia, acest vers (O, tara trista si plina de umor”) „de pe blogul lui Oleg Brega citire” a fost totusi scris, inainte de O Brega, de Bacovia.