Partidele naționaliste și eurosceptice au obținut, așa cum era de așteptat, rezultate bune în recentele alegeri europene, fiind poate în măsură chiar să constituie un grup în noul Parlament European.
După fiasco-ul destrămării grupul “Identitate, Tradiție și Suveranitate” (ITS) în parlamentul trecut, ca urmare a disputei dintre liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, și eurodeputata italiană Alessandra Mussolini, acum au reușit să fie aleși din vechiul grup Frontul Național din Franța (FN), condus de Jean Marie Le Pen, cu 3 deputați, Vlaams Belaang (VB) din Belgia, cu 3 deputați, PRM cu 3 deputați (pe lângă Vadim Tudor a fost ales și liderul PNGCD, George Becali), Partidul Libertății din Austria (FPO), cu 2 deputați și ATAKA din Bulgaria cu 2 deputați.
Lor li s-ar putea adăuga JOBBIK din Ungaria, cu 3 deputați și Partidul Național Britanic (BNP), cu 2 deputați și Partidul Național Slovac (SNS), cu 1 deputat. Totalul ar fi însă de doar 19 deputați, față de 25 câți sunt necesari pentru înființarea unui grup în Paralmentul European.
Rezerve însă ar exista: Partidul Libertății din Olanda (PVV), condus de Geert Wilders, cu 4 deputați, lista Martin din Austria cu 3 deputați, LAOS din Grecia cu 2 deputați, Veritas din Franța, condus de Philippe de Villiers, cu 1 deputat și Finlandezii Adevărați, cu 1 deputat, s-ar putea alătura la formarea acestui grup, care apoi ar beneficia de o subvenție de circa un milion de euro pentru fiecare din cei cinci ai ai mandatului.
Mai sunt și partidele ceva mai “onorabile” Liga Nord din Italia cu 9 deputați și Partidul Poporului din Danemarca, asociate într-un fel sau altul la guvernare în țările lor, precum și Partidul Independenței Regatului Unit (13 deputați) care vor face probabil parte din grupul Europa Națiunilor.
Aceste partide nu au ideologii identice și e interesant de văzut, de pildă, cum vor coabita PRM și JOBBIK, dat fiind retorica antimaghiară a partidului condus de CV Tudor și discursul iredentist al partidului condus de Gabor Vona.
Unele partide ca ATAKA sau BNP au un discurs rasist pe față, altele ca FN, condus de decanul de vârstă al Parlamentului European au elemente antisemite, VB, FPO sau PVV insistă pe critica islamului, iar LAOS este un partid ortodoxist.
Partidele occidentale – UKIP, Liga Nord, BNP, FN – au un discurs anti-imigraționist, iar uneori referirile sunt și la cetățenii din noile state membre UE, inclusiv România.
Trebuie remarcat însă că aceste partide sunt marginale, nereprezentând nici măcar 10% din numărul total al deputaților. Marile grupuri – Partidul Popular, Partidul Socialiștilor, Alianța Liberalilor și Democraților, Verzii – cu politici pro-europene, integraționiste reprezintă împreună peste 75% din numărul eurodeputaților, așa că euroscepticii nu ar trebui să jubileze.
Este drept că numeroși alegători sunt dezamăgiți de Uniunea Europeană și asta s-a văzut în gradul de participare în recentul scrutin european – 43%, dar puțini sunt aceia care sprijină o abandonare a proiectului de construcție europeană, iar acest lucru va fi reflectat și în noul Parlament European.