caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Romania in Europa sau Europa in Romania (1)

de (3-9-2007)

Dinu Flamand, in recentul articol „Hoti, curve, cersetori, huligani”…, din 25 august 2007 (Romania libera) atrage atentia asupra deteriorarii imaginii romanilor in Europa.
Daca America de Nord este deocamdata salvata de invazia cersetorilor aratand insistent o “tudula” pe care este scris cu majuscule ca in europenizata Romanie se moare de foame, Occidentul este adus la un capat al rabdarii. Romanii si tot cei proveniti din aceasta tara frumoasa cu forma frunza de tei sau de inima sufera de pe urma actelor celor ce nu reprezinta multimea de romani asigurandu-si viata prin munca onesta.
Cu ani in urma romanii nu au fost subiectul unei segregari in Europa.
Nu au fost nici marginalizati si nici repudiati ca acum. Mi s-a intamplat deja sa aud in magazinele franceze sau germane: “Atentie la romani…”
Candva criticam severitatea si dificultatea primirii unei vize de simplu turist in S.U.A., dar recunosc ca filtrarea impusa tuturor doleantelor de a intra in continentul nord american devine o necesitate similara suflarii in iaurt.
Lumea occidentala ramane dezarmata in fata noilor furtisagarii.
In Germania, o femeie in varsta imi relata ca o mama cu doi copii (care i-a si precizat ca e romanca) i-a batut la usa, i-a cerut apa sa ia un medicament. Femeia miloasa s-a deplasat sa aduca apa. Intre timp un copil la vreo 7 ani bine instruit si ager s-a strecurat in casa sa sustraga bunuri din casa.
Alteori copii la fel de bine antrenati (in nu stiu ce tabere) au acostat trecatori pe strazile oraselor europene cerand sa li se schimbe un euro intrucat au nevoie de maruntis pentru telefon. Lumea naiva din Occident nedeprinsa cu obiceiurile din tramvaiele bucurestene, cu “caraimanul”, au ramas fara portofel in cateva secunde.
In 2003 in fata unui muzeu munchenez o americanca iesind si parcurgand niste pliante este inconjurata de vreo cinci copii cu mainile intinse si asemenea unor pasari de prada cautau ceasul femeii, bijuterii, geanta…
Am inteles ca micii predatori erau din Romania. Am intervenit adresandu-le cuvinte si copiii au fugit care incotro.
Exemplele s-ar multiplica…
Suntem constienti ca xenofobia inca traieste la ea acasa in lumea vestica plina de prejudecati nu intelege neajunsurile, dereglarile social-politice din partea estica, survenite dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Am invatat pe pielea-mi proprie ca emigrant fiind, nu pot impune reguli altora si ca nefiind acasa la mine trebuie sa ma integrez legilor casei unde am sosit neinvitat. Am trecut prin Elvetia, Germania, Canada si in prezent in S.U.A
Atentia localnicilor se indreapta mereu catre venetici. Cei noi sositi ar trebui sa dovedeasca respectul cuvenit si capacitatea de integrare in spatiul gazda.
In Sibiu, strada copilariei mele ramane mereu oglinda familiilor harnice si iubitoare de flori, de pomi. (Multumim lui Dumnezeu ca a scapat de sistematizari, demolari in 1989!). In anii ‘70 cand plecarile de la sate se derulau in mod masiv, in vecinatatea noastra s-au construit camine de nefamilisti. Viata s-a schimbat si linistea a fost tulburata: pomi rupti, furturi, geamuri sparte, scandaluri s.a.
Sunt replici ca: “pai si in alte parti gasesti cersetori si hoti.” exista si vor exista. Nu e o consolare sau o fuga de realitatea oglinzii de care vorbeste Dinu Flamand, analist si purtator de cuvant avizat al emigratiei romane.
“Din Romania care a intrat acum in UE. Sunt din Romania si tot ei sunt, impreuna cu cei enumerati mai sus, cum sa le spun?, vectorii de imagine. Ne reprezinta in exterior, dar sunt si oglinda in care nu vrem sa ne uitam, cand vorbim de „specificul” nostru. Daca ne vom uita, poate se va schimba ceva… Cam peste o generatie, daca vom avea noroc.”
Sunt profund revoltat de actele brutale indreptate impotriva emigrantilor. Si-au pierdut viata cativa copii expusi unei lumi de cosmar, si nu din vina lor. GAPE (Grupul armat pentru epurare etnica) a revendicat responsabilitatea pentru incendiul din Livorno, august 2007. Cuvintele de revendicare au fost trimise cotidianului italian Il Tirreno.
Exportul romanesc ar trebui sa limpezeasca imaginea comunitatilor romanesti cu miile de muncitori harnici in Spania, cu cadrele de informaticieni, cu sportivi si nu cu elementele criminalizate sosite in Occident. S-ar mai cere o stransa cooperare intre guvernul roman si comunitatile romane din afara tarii, vizand imbunatirea unui “made in Romania” ca nerefuzat la export.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
preţuindu-te…

am trezit privirea nu pentru a mă vedea ci pentru a fi zâmbetul tău îndrăgostit prinzându-mi mâna de atingerea inimii...

Închide
3.23.103.216