Pana acum se credea ca diversificarea investitionala trebuie sa includa o parte a pietelor de capital al tarilor emergente, coeficientul de corelare intre performanta acestora si cea a tarilor dezvoltate fiind puternic negativ pana in anii 1995 si totodata relatia fiind semnificativa d.p.d.v. statistic.
Din ’95 pana in 2006 iata ca acest coeficient devine pozitiv, avand valori cuprinse intre 0.3 si 0.6, iarasi relatie semnificativa d.p.d.v. statistic.
Deci se pare ca pt. investitorii straini nu mai exista ratiuni de diversificare pentru a investi pe pietele de capital din tarile in curs de dezvoltare, fiindca pietele de capital din Romania vor cadea cand vor cadea si pietele din SUA de exemplu, fenomenul globalizarii adus de multinationale si fluxuri de capital facand ca aceleasi randamente sa fie obtinute de intreprinderi oriunde in lume, in conditiile unui anumit volum de prelucrare a informatiei si investitii.
Ratiunile investitionale acum se pun asa: SUA are contul de capital pozitiv, combinat cu inflatie moderata si crestere economica constant pozitiva semestru de semestru, ca urmare investitorii au incredere in performantele intreprinderilor de acolo si conform relatiei de mai sus nu mai trebuie se mai investeasca pe pietele de capital din tarile in curs de dezvoltare, iata o ipoteza plauzibila care confirma evolutia negativa a Burselor romanesti in ultimul an.
Deci acum nu mai exista obstacole de cucerire a anumitor piete de catre capitaluri in afara competitiei directe, pentru ca odata ce tarifele au fost ridicate pe zone mari, iar conturile de capital deschise, capitalul nu devine mai scump in anumite zone, iar fenomenul de achizitii absorbtii are frau liber de a crea piete quasi-monopoliste la limita cu mici exceptii.
Este clar ca acest lucru duce la o nevoie stringenta de aplicare a unor strategii diferite pentru a duce la corelarea pozitiva intre evolutia preturilor de consum si paritatea puterii de cumparare intr-o tara K, altfel clasificarea de tari bogate/ sarace se va putea face in viitor translatand direct media de salarii dintr-o tara intr-una din valutele predominante.
Am sa studiez daca relatia dintre costurile de productie si preturile de consum nu a devenit nesemnificativa ca urmare a inversarii coeficientului de corelare dintre pietele dezvoltate de capital si cele in curs de dezvoltare, pe aceeasi perioada de timp, lucru la care ma astept.
CITEZ: „Deci se pare ca pt. investitorii straini nu mai exista ratiuni de diversificare pentru a investi pe pietele de capital din tarile in curs de dezvoltare, fiindca pietele de capital din Romania vor cadea cand vor cadea si pietele din SUA de exemplu, fenomenul globalizarii adus de multinationale si fluxuri de capital facand ca aceleasi randamente sa fie obtinute de intreprinderi oriunde in lume, in conditiile unui anumit volum de prelucrare a informatiei si investitii.”
In privinta acestei ipoteze de lucru, nu sunt de acord. Consider ca investitorii straini privesc Romania mai mult ca pe un loc unde investesti, scoti banul rapid, si apoi nu te mai intereseaza. Vezi exemplul unor investitori italieni (si nu numai, italieni, ci si romani, francezi, etc… italienii s-au orientat in special in vestul tarii) din agricultura, care cumpara teren, fac agricultura intensiva, bazata pe multe pesticide, sau fac agricultura fara rotatia culturilor. In cativa ani ei isi scot banii, investitia lor fiind foarte rentabila. Insa, pamantul respectiv va fi secatuit aproape de tot in maxim 10 ani. In timpul asta, ei isi vor fi scos deja banii cu varf si indesat. Apoi vor putea sa il vanda chiar si pe nimic, intr-atata profit vor fi facut.
De altfel, nimic nou pentru roman, aceste meleaguri mai cunoscand deja fenomenul arendasilor fara mama si fara tata, in majoritate greci, cei care au dus taranii la capatul rabdarii, determinand rascoala din 1907. De fapt, pica bine, ca in 2007 se aniverseaza 100 de ani. Ce alta maniera mai istorica de a celebra decat reproducand situatia de atunci?
A calculat cineva costul ecologic, din punct de vedere national romanesc, al vinderii pamanturilor agricole catre straini, sau catre romani fara intentii serioase?
Da, deocamdata intra bani in tara, se traieste mai bine. Oarecum normal, ca daca mi-am vandut averea sa am o perioada bani, sa ma distrez la carciuma.
Da, insa acest belsug relativ va dura doar cativa ani. Ce vom face dupa aceea, cu pamantul steril, cu zacamintele interne de petrol si alte resurse total epuizate, spre belsugul altora? SUA de ce nu isi epuizeaza in ritm rapid zacamintele lor interne de petrol? Pai pentru ca sunt destepti, isi pastreaza rezerve, sunt prudenti. Deocamdata cumpara de la altii, chiar si cu pret ridicat. Zacamintele interne (chiar si cele din Alaska, spre disperarea si disparitia renilor de acolo) le vor pune la bataie la maxim doar in caz de criza mondiala. In caz de aceeasi criza, Romania ce va mai pune la bataie? Petrolul de pe Luna? Ca Insula Serpilor, nici aia nu e de nasul nostru…
Revin la ipoteza dumneavoastra, cum ca „pietele de capital din Romania vor cadea cand vor cadea si pietele din SUA”. Nu ma indoiesc ca, in cadrul globalizarii, s-au tesut numeroase legaturi si ite intre pietele de capital din SUA si Romania. Nu ma indoiesc ca s-au facut gestiuni de risc, ca doar celui care da banul ii place sa-si stie banul cat mai securizat.
Eu vad insa problema sub o altfel de parabola. Sa presupunem ca pietele de capital din Romania si SUA si din alte state se afla toate in acelasi balon (balonul economiei globale), toate pietele de capital aflate in aceeasi nacela, defiland triumfator fata cu toate problemele economice ale omenirii.
In caz de criza, ce va aface piata de capital din SUA, avand in fata doua optiuni?
1) Fie piata de capital SUA e total solidara cu piata de capital Romania, mergand pana in panzele albe alaturi, impartind pierderile. Mor si eu odata cu tine, par sa spuna americanii romanilor. Romani, suntem frati cu voi pana in panzele albe, chiar de-ar fi sa-mi crape si mie stomacul din lipsa de hamburgeri!
2) Fie piata de capital Romania va fi aruncata din nacela de piata de capital SUA, asa cum usurezi nacela atunci cand balonul este in dificultate, in pierdere de altitudine, aruncand lucrurile de care, la limita, te poti lipsi.
Care din cele 2 variante vi se pare mai plauzibila?
Pe de alta parte, discutand de pietele de capital, trebuie sa vedem si cine e proprietarul acestor capitaluri. Ca romanul de rand oricum nu este, omul simplu poate doar sa spere sa nu pice piata de capital Romania, ca altfel isi pierde si el slujba, si banul. Profitul capitalului il iau cei care au bani sa isi cumpere yachturi (si au inceput sa fie si romani din astia, ca sa fim sinceri, nu numai straini)…
Nu cred ca ati inteles ce am vrut sa spun: desi pietele de capital din SUA si Romania acum merg in tandem, cand creste una creste si cealalta, totusi sursele atrase de capital nu mai provin din aceeasi parinti, pentru ca investitorii nu mai trebuie sa-si puna banii in 2 cosuri pentru diversificare, ci diversificarea se va face intre instrumente investitionale diferite (inca mai exista o corelatie negativa intre metale, spre exemplu si actiuni, sau intre obligatiuni corporative si actiuni, spre exemplu), DAR PE ACEEASI PIATA.
Trecerea barierelor geografice acum nu mai aduce izolare fata de unele fenomene macroeconomice, de pilda o contagiune.