Günter Grass
Cu două săptămâni în urmă am scris un articol în care vorbeam despre antisemitismul înainte şi după atentatul terorist din Franţa şi mă întrebam dacă va avea vreun efect asupra percepţiei despre evrei. Speram în sinea mea (deşi n-am scris-o ) că va exista o condamnare generală, nu numai oficială a unui astfel de fanatism, din partea populaţiilor europene dintr-o serie de ţări unde sondajele înregistraseră o creştere a antisemitismului. M–am înşelat profund. Dimpotrivă, foarte repede au urmat câteva manifestări antisemite, care, chiar dacă au încercat să îmbrace diferite forme , nu pot înşela pe nimeni. Şi , din păcate, ele au venit nu din partea unor persoane oarecare ci a unor personalităţi bine cunoscute sau demnitari care ocupă fotolii parlamentare.
Cazul cel mai flagrant , poate şi din cauza autorului, este cel al scriitorului german Gǖnter Grass. Laureat al premiului Nobel pentru literatură, autor al mai multor capodopere, printre care “Toba de tinichea” şi “În pas de rac”, social-democrat declarat şi militant pentru pace, Grass a ieşit în public cu un poem în care blamează Israelul pentru intenţia de a începe un război împotriva Iranului. Intitulate “Lucruri care trebuie spuse”, versurile care au apărut în cotidianele “Sǖddeutsche Zeitung”, “La Repubblica” şi “The New York Times”, susţin că “potenţialul nuclear al Israelului este din ce în ce mai mare şi creşte necontrolat”. În acest fel statul evreu pericilitează “pacea lumii oricum fragilă”. Sunt lucruri care trebuie spuse deoarece s-ar putea întâmpla ca “mâine să fie prea târziu, scrie Grass. În acelaşi timp, el condamnă Germania deoarece a vândut din nou israelienilor un submarin care, potrivit specialiştilor, poate fi transformat într-unul înzestrat cu arme nucleare. Făcând aluzie la Iran, scriitorul susţine că, cu ajutorul submarinului achiziţionat din Germania pot fi lansate “lovituri nimicitoare cu arme nucleare” asupra unei ţări despre care nu s-a putut dovedi că “ar deţine nici măcar o singură bombă atomică”. Grass a propus ca nu numai facilităţile nucleare iraniene ci şi arsenalul nuclear israelian să fie puse sub control internaţional.
Este pentru a doua oară în ultimii ani când scriitorul german provoacă scandal internaţional, după ce în 2006 a recunoscut că în adolescenţă a făcut parte din Waffen-SS, o recunoaştere apreciată cam tardivă de foarte mulţi critici care i-au reproşat că timp de peste 50 de ani a ascuns acest fapt din biografia sa.
Poemul a a stârnit reacţii vehemente în întreaga lume. Istoricul israelian Tom Segev a apreciat, într-un interviu publicat în “Der Spiegel”, că atacurile antiisraeliene ale lui Grass s-ar explica prin profundele mustrări de conştiinţă pe care le are din cauza trecutului pe care l-a ascuns, a calităţii lui de fost membru al SS, de aceea în poezia lui inversează relaţia cauză- efect a problemei abordate deoarece tocmai conducerea Iranului susţine că vrea să şteargă Israelul de pe suprafaţa pământului. Mulţi critici, printre care Mathias Döpfner, directorul editurii “Axel Springer”, au considerat că în acest poem pot fi sesizate elemente de antisemitism. Într-un comentariu din revista “Bild”, Döpfner a arătat că este inacceptabil ca cineva să acuze “singura democraţie din Orientul Mijlociu” de periclitarea păcii şi să considere nevinovat regimul dictatorului negaţionist Mahmud Ahmadinejad. Potrivit lui Döpfner , poemul lui Grass este un “antisemitism politically correct”, prezentat într-un stil moralizator. Critici au venit şi din partea Consiliului Central al Evreilor din Germania sau din partea Uniunii Creştin Democrate, secretarul ei general, Herman Grohe, pronunţându-se “oripilat” de tonul şi orientarea poemului. Un reprezentant al Ambasadei Israelului din Germania a considerat că poemul este un alt exemplu de stereotipii antisemite din tradiţia europeană care “îi acuză pe evrei de omor ritual înainte de Pesah”. Premierul Netanyahu şi ministrul israelian de externe au condamnat poemul. Dar Grass a avut şi apărători. Klaus Stack, preşedintele Academiei de Artă din Berlin, a declarat că nu trebuie calificat drept antiisraelian cel care critică politica statului evreu şi că poemul lui Grass nu poate fi considerat antisemit. La rândul său, scriitorul Johano Strasser, conducătorul Centrului german Pen, a spus că şi el s-a opus vânzării de armament german Israelului pe care l-a acuzat că susţine inevitabilitatea războiului cu Iranul. Wolfgang Gehrcke , liderul partidului Stângii , a elogiat “curajul lui Grass de a vorbi despre o situaţie în jurul căreia toată lumea păstrează tăcerea”.
Nu este vorba că nu poţi critica unele dintre măsurile politice luate de Israel, afirmă mulţi dintre participanţii la dezbatere, dar nu ai voie să nu recunoşti realitatea obiectivă şi să inversezi rolurile, să scoţi nevinovat pe cel care-şi face din distrugerea Israelului un program politic. Grav este că în condiţiile unei recrudescenţe a antisemitismului şi incertitudinii privind situaţia din Orientul Mijlociu, legată de o eventuală ameninţare nucleară iraniană, afirmaţii de acest gen, venite din partea unei personalităţi de anvergura şi prestigiul lui Gǖnter Grass înveninează şi mai mult atmosfera oricum tensionată din Europa şi ar putea duce la exacerbarea sentimentelor antievreieşti.
În parlamentul de la Budapesta se reiau acuzaţiile de omor ritual
Barath Zsolt
A doua zi după scandalul Gǖnter Grass, în parlamentul de la Budapesta s-a reluat o acuză de omor ritual împotriva evreilor. Deputatul Zsolt Baráth, din partea formaţiunii de extremă dreapta “Jobbik”, a evocat faimosul proces de la Tiszaeszlár. În 1882, în această localitate 15 evrei au fost acuzaţi că ar fi omorât o servitoare maghiară de 15 ani, în ajun de Pesah. Cazul a declanşat în Ungaria un val de antisemitism, dar, în urma unui proces care a durat un an, cei 15 au fost achitaţi. Ei au fost apăraţi de Károly Eötvös, unul dintre oamenii politici proeminenţi din Ungaria. Luând cuvântul in Parlament, Baráth a arătat că au trecut 130 de ani de la acest proces şi a afirmat că rezultatul acestuia a fost îndoielnic, dar că un singur lucru a devenit evident, evreimea şi conducerea ţării au fost implicate în acest caz iar judecătorul, deşi ar fi avut dovezi, i-a achitat pe evrei din cauza “unor presiuni din afară”. Organizaţiile evreieşti din Ungaria, deputaţi din opoziţie dar şi din partidele parlamentare au protestat împotriva acestui discurs considerat vădit antisemit. Guvernul a dat o declaraţie de condamnare a acestui tip de discurs. Totuşi, cererea unui număr mare de parlamentari ca Baráth să fie lipsit de mandat, a fost respinsă.
Poate că a fost o întâmplare că cele două evenimente s-au succedat atât de repede , poate că este o exagerare să credem că sunt legate de ceea ce s-a întâmplat la Toulouse, dar există o certitudine tristă – numărul incidentelor antisemite creşte iar autorii lor nu mai sunt nişte anonimi. În aceste condiţii, credem că datoria celor care se consideră democraţi, apărători ai drepturilor omului, este să facă mai mult decât până acum. Altfel există pericolul să ne întoarcem exact cu 80 de ani în urmă…
trebuie sa recunosc ca citesc mai rar revista decat in urma cu cativa ani. dar gestul scriitorului german, ale carui scriei le apreciasem la vremea lor, m-a revoltat. apreciez articolul, mai ales datorita obiectivitatii sale, ceea ce-l face mai convingator decat daca ar fi fost scris cu un ton vindicativ. apreciez si faptul ca a fost publicat. revista a luat astfel o pozitie publica necesara, chiar daca in principiu raspunderea revine autorilor. gesturi ca cele relatate in articol trebuie condamnate public cu toata energia.
Relativ la Gǖnter Grass si afirmatiile sale, intrebarea nu este daca avem sau anu avem voie sa criticam politica statului Israel. In viziunea mea intrebarea este daca avem sau nu legitimitatea morala de a aborda acest subiect. Si in cazul lui Gǖnter Grass, indiferent de continutul afirmatiilor sale, raspunsul este si simplu si scurt: NU. Cineva care a purtat candva o uniforma SS avand acum aceeasi varsta cu unii supravietuitori ai crimelor naziste NU are legitimitatea morala de a discuta politica statului Israel. In nici un context. Punct.
Opiniile lui Grass sunt discutabile si nu e nimic nou, remarcabil, in ele. Au mai fost exprimate de-a lungul timpului de politicieni de stanga.
Ce e insa remarcabil e momentul si felul exprimarii : poezie nu eseu politic. Accentul cade pe emotie, pe atitudine, si nu pe analiza/discutie. Se adreseaza „sentimentului popular”, nu elitelor politice sau analistilor politici.
Gunther Grass exprima o schimbare de atitudine a germanilor (ca popor, nu elitele politice) fata de Israel, schimbare ce a avut loc in ultimii 10 ani.
o analiza in Guardian
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2012/apr/05/gunter-grass-german-anger-at-israel
Va contrazic,stimate Domnule Burghelea, referitor la faptul ca Gunther Gross nu are dreptul sa critice Statul Israel, pentru ca a fost SS-ist ! Unui adversar al Statului Israel, de acest calibru, nu poti sa-i intorci spatele ,pur si simplu . Mai curand, ar trebui sa i se acrie o scrisoare, prin care sa i se ceara sa se pronuntze referitor la teza „Care Stat din lume are dreptul sa posede bombe atomice, si care Stat din lume nu are dreptul sa le aibe?”
Cum se poate admite ca un stat care se declara intolerant fata de crestini si evrei, prin pervertirea Coranului, si nu numai ca se dwclara, dar si practica un fundamentalism religios agresiv, sustinand material pe teroristi si extremisti, sa posede arme nucleare,fara garantia ca nu le va utiliza, chiar cu pretul sacrificarii propriului popor, numai pentru satisfacerea fanatismului promovat de conducatorii lor? Ce vrea Iranul? Sa distruga cu oricee pret-Israelul. Ce vrea Israelul? Sa fie lasat in pace, fara nici-o pretentie de asuprire si cucerire a altor tari.Pentru apararea propriei fiinte,un Stat este justificat sa aibe orice arme de aparare, iar pentru unui stat evident agresiv este la fel de justificat sa nu ise permita arme de distrugere in masa !
Si daca D-l Gunther Grass, nu intelege aceasta diferenta, atunci inseamna ca Premiul Nobel nu se da pe criterii de intelepciune !
Domnule Sfartz, faceți vă rog abstracție de legătura afectivă pe care o aveți față de Israel și răspundeți-mi la două întrebări:
Când scrieți Ce vrea Israelul? Sa fie lasat in pace, fara nici-o pretentie de asuprire si cucerire a altor tari.Pentru apararea propriei fiinte,un Stat este justificat sa aibe orice arme de aparare, iar pentru unui stat evident agresiv este la fel de justificat sa nu ise permita arme de distrugere in masa !
1) Includeți în afirmație și teritoriile palestiniene aflate sub ocupație israeliană?
2) Care este temeiul dreptului internațional potrivit căruia Israelul ar avea dreptul să posede arme de distrugere în masă și Iranul nu?
De asemenea, v-aș întreba, de când este „înțelepciunea” criteriu de acordare a Premiului Nobel pentru literatură?
Domnule Sfartz,
Eu nu am discutat continutul si veridicitatea afirmatiilor lui Gunther Grass. Eu m-am indoit doar de legitimitatea sa morala de a comenta pe marginea acestui subiect. Si voi reitera aceasta afirmatie: o persoana ce a purtat candva infama uniforma SS cu cap de mort la rever nu are absolut nici o legitimate morala de a „dezbate” in 2012 dreptul supravietuitorilor de a se apara in fata unei posibile agresiuni viitoare. Asta este tot ceea ce am afirmat. Nici nu am afirmat ca Gunther Grass trebuie ignorat. Ba din contra, afirmatiile si legitimitatea sa morala merita toata atentia si trebuiesc puse in discutie la modul cel mai serios. Ceea ce se si intampla Acum, in paginile revistei Acum. Si nu numai.
Distrugerea statului Israel ar fi o catastrofa majora in lume. Ea nu este o optiune! Pe de alta parte si un eventual atac nuclear al Israelului asupra Iranului, de care se discuta in presa, ar fi un dezastru major. Ar fi o tragedie umana de proportii si ar insemna sfarsitul bursei de valori; ar fi echivalentul unui al treilea razboi mondial.O solutie intermediara poate salva lumea: o intelegere de ultim moment.
Israelul nu este un stat „fara pacate”. Chiar infiintarea sa a fost asociata cu acte de terorism, ucideri, deposedari de pamant. Dar din 1969 deposedarile de pamant ale arabilor nu mai au loc in mod violent.
Tinand cont de faptul ca in SUA eu cunosc atat evrei care se opun inarmarii Israelului cat si dintre cei care sustin inarmmarea pana in dinti, nu consider ca a critica statul Israel este antisemitism. Cred ca acest termen este din nou abuzat.
Chiar si un atac ne-nuclear ar fi un dezastru major deoarece in acest caz atacul vizeaza centre-nucleare (unde exista material nucleare) lucru ce va duce la contamiarea radioactiva a unor zone extinse din Iran.
Iar acest lucru va fi folosit apoi ca justificare pentru un atac islamist similar (cu o „dirty bomb”) in Israel, sau intr-un centru european/american.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a spus ieri că „Iranul trebuie sa-şi onoreze obligaţiile internaţionale şi să oprească imbogăţirea uraniului”.
Mulţi se întreabă: de ce doar Iranul şi nu şi Israelul?
Răspunsul scurt este:
– pentru că Iranul şi-a asumat acele misterioase „obligaţii internaţionale” prin aderarea la Tratatulului de Neproliferare Nucleară (NPT),
– iar in momentul aderării (1968) nu poseda arma nucleară,
– în timp ce Israelul nu şi-a asumat nici o obligatie pentru ca nu a semnat acel Tratat
NPT obligă pe semnatari:
– dacă posedă arme nucleare în momentul aderării, atunci să nu le dea altora;
– dacă nu posedă, atunci să nu încerce să le achiziţioneze
– şi atunci, ca compensaţie, vor fi ajutaţi, dacă doresc, să dezvolte o industrie nucleară paşnică (medicină, energie).
Mai există şi un motiv etico-politic pentru care Israelul este justificat, iar Iranul nu este, să posede arme, inclusiv nucleare. Dar despre asta poate altă dată.
Altceva, şi anume despre formularea „teritorii palestiniene aflate sub ocupație israeliană” folosită în legătură cu acuzaţia că Israelul are apucătura de a cuceri alte ţări.
Formal-juridic, aşa zisele „teritorii palestiniene” Cisiordania şi Gaza (în care, pentru a fi consecvenţi, trebuie sa includem şi Israelul propriu-zis) nu au mai făcut parte legitimă (adică recunoscută internaţional) din alte ţări încă din 1918, anul prăbuşirii Imperiului Otoman. Amănunte aici: http://www.acum.tv/articol/49157/comment-page-1/#comment-25142
Denumirea corectă ar fi atunci „teritorii disputate”, pentru ca Autoritatea Palestiniană doreşte să capete suveranitatea deplină asupra acestora, iar Israelul, care administrează aceste teritorii (fără Gaza) este dispus să accepte numai cu îndeplinirea anumitor condiţii.
Despre „un eventual atac nuclear al Israelului asupra Iranului, de care se discută în presă”: nu asta se discută în presă, ci un eventual atac punctual convenţional asupra unor situri nucleare iraniene. Pentru riscul şi consecinţele răspândirii materialelor radioactive răspunderea o poartă Iranul.
Domnule Clej, O sa raspund la intrebarile Dvs.cat de obiectiv e posibil pentru un evreu,care iubeste tzara in care traieste si are aceeasi dragoste pentru un stat, care a existat cu cel putin 2000 de ani I.Chr.
1.Teritoriile actualei Sirii, Iordaniei, Israelului,o parte a Libanului si actualele asa zise teritorii palestiniene au apartinut Imperiului Otoman, si odata cu caderea acestuia, s-au format statele Sirian,Iordanian si un teritoriu, numit Palestina, care a intrat sub protectorat Englez.Eu consider ca nu a existat in Istorie un Stat Palestinian ci doar o populatie araba, cqre a ocupat spatiul vid din fostul Stat Israel al lui Solomon si David.Notiunea de Stat Palestinian, este doar o inventie, reale sunt teritoriile ocupate de arabi(si denumite teritorii palestiniene).Ca sa nu intram in polemica asupra dreptului unui popor de a ocupa un anumit teritoriu,conchid doar ca Nu exista nici o tzara din lume, cu o populatie legata de teritoriu, incepand cu aparitia primului om !!Romanii justifica dreptul teritorial prin stramosii lor daco-traci, cu o vechime de peste 2000 de ani ! Si e corect ! Ungurii justifica teritoriul lor cu vechimea lor, acolo , de 1100 de ani, desi au o tzara de origine in Mongolia !Rusii, justifica teritoriile lor cu o istorie ceva mai scurta, Americanii, se justifica cu o istorie teritoriala de doar 300 de ani ! O istorie si mai scurta o au Rusii cu pretentia ca Basarabia e a lor pentru ca Suvorov a luat-o de la turci si au dreptul si la zona trans-nistreana !!, Si atunci, cap de lista nu trebuie sa fie Israelul cu cei 4000 de ani de teritorialitate.Si pe langa teritorii, de baza sunt, un stat organizat, cultura specifica, limba si scrisul specific.Teritoriile Palestiniene, apartin pe principiul ultimului venit, arabilor din aceste zone ! Sa dea Domnul sa-si faca un stat pasnic, pe cei 13000 km.p. repartizati prin planul Balfour !Desisunt piedici uriase in realizarea acestui stst,in primul rand din cauza intolerantei fundamentalistilor islamici.
2. Nu exista temei international pentru posesia de armament nuclear.Dar daca in marea lor majoritate creatorii armamentului nuclear au fost evreii, care au fost motivati sa le faca pentru a opri fascismul, atunci se creaza un precedent, ca pentru o cauza dreapta, de aparare a propriei fiinte,si Israelul ar avea acest drept.Nu putem sa nu spunem, ca lumea e speriata de existenta armelor nucleare, in tari ca Iran, Iraq, Coreea de Nord, Ucraina.
3.Intr-adevar, intelepciunea nu este criteriu de acordare a Premiului Nobel (macar pentru faptul ca banii din aceste premii sunt bazati pe „explozibili”!). Dar sa acorzi un premiu Nobel unui fost SS-ist, este o dovada de lipsa de intelepciune !!
Si in incheere o sa spun si eu ca rabinul: Si Dvs.Domnule Burghelea avetzi Dreptate? Si Dvs. Domnule Anton avetzi Dreptate ! Fiecare Om are dreptul la dreptatea lui,asta e democratia !!
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a spus ieri că „Iranul trebuie sa-şi onoreze obligaţiile internaţionale şi să oprească imbogăţirea uraniului”.
Mulţi se întreabă: de ce doar Iranul şi nu şi Israelul?
Răspunsul scurt este:
– pentru că Iranul şi-a asumat acele misterioase „obligaţii internaţionale” prin aderarea la Tratatulului de Neproliferare Nucleară (NPT),
– iar in momentul aderării (1968) nu poseda arma nucleară,
– în timp ce Israelul nu şi-a asumat nici o obligatie pentru ca nu a semnat acel Tratat
NPT obligă pe semnatari:
– dacă posedă arme nucleare în momentul aderării, atunci să nu le dea altora;
– dacă nu posedă, atunci să nu încerce să le achiziţioneze
– şi atunci, ca compensaţie, vor fi ajutaţi, dacă doresc, să dezvolte o industrie nucleară paşnică (medicină, energie).
Mai există şi un motiv etico-politic pentru care Israelul este justificat, iar Iranul nu este, să posede arme, inclusiv nucleare. Dar despre asta poate altă dată.
Altceva, şi anume despre formularea „teritorii palestiniene aflate sub ocupație israeliană” folosită în legătură cu acuzaţia că Israelul are apucătura de a cuceri alte ţări.
Formal-juridic, aşa zisele „teritorii palestiniene” Cisiordania şi Gaza (în care, pentru a fi consecvenţi, trebuie sa includem şi Israelul propriu-zis) nu au mai făcut parte legitimă (adică recunoscută internaţional) din alte ţări încă din 1918, anul prăbuşirii Imperiului Otoman. Amănunte aici: http://www.acum.tv/articol/49157/comment-page-1/#comment-25142
Denumirea corectă ar fi atunci „teritorii disputate”, pentru ca Autoritatea Palestiniană doreşte să capete suveranitatea deplină asupra acestora, iar Israelul, care administrează aceste teritorii (fără Gaza) este dispus să accepte numai cu îndeplinirea anumitor condiţii.
Despre „un eventual atac nuclear al Israelului asupra Iranului, de care se discută în presă”: nu asta se discută în presă, ci un eventual atac punctual convenţional asupra unor situri nucleare iraniene. Pentru riscul şi consecinţele răspândirii materialelor radioactive răspunderea o poartă Iranul.
Domnule Sfartz, suferiți de partizanat naționalist feroce. Faceți un amalgam indigest, în care amestecați argumente îndoielnice, ca afirmații false, de pildă că Irakul și Ucraina ar avea arme nucleare și că ar exista un „plan” Blafour.
Domnule,
Numele Pincu Swartz (astfel se scrie acest nume destul de raspandit la evreii din Romania) este inscris pe Monumentul celor cazuti in Primul Razboi Mondial, aflat in incinta Cimitirului Bellu Evreiesc. Nu numai opinia otravita pe care o sustineti, dar si insusirea unui nume de erou, mort la 22 de ani pentru Romania, este o blasfemie! desigur, monstruozitatea nu se va opri aici, va exista mereu un G. Grass si atatia alti SS in viata si sustinatorii lor fanatici, care cred ca au misiunea sacra de a DISTRUGE in continuare. Iata de ce nu este Iranul o tara democratica si prospera, din cauza Israelului. Dar va exista, fiti sigur, si vocea si actiunea celor care nu tolereaza paranoia.
Victor Sonea (nume real, nu pseudonim).
@AlexL
„Iranul şi-a asumat NPT”
Iranul nu a dezvoltat inca arme nucleare ca sa putem spune ca incalca NPT, nici nu exista pana la ora asta (18 martie, 2012 CIA, inspectorii AIEA) vre-o dovada ca Iranul are un program militar nuclear.
Conform NPT, Iran are dreptul sa imbogateasca la 20% (90% e necesar pentru bomba-A)
Chiar daca Iranul ar dezvolta la un moment dat arme atomice asta nu poate fi motiv pentru un atac conform legii internationale (UN Charter), atfel ar fi fost legal sa fie atacata India, sau Pakistanul in 1998 cand Pakistan a testat bomba.
Un atac al Israelului sau SUA asupra Iranului in acest moment e pura agresiune militara, ceva fara vre-o justificare confrom legilor internationale -UN Charter.
Iar NPT nu are o asemenea clauza, nu mandateaza razboi in cazul in care una din tarile semnatare violeaza tratatul (si cu atat mai putin un atac din partea unei tari ne-semnatare ca Israelul asupra unei tari fondatoare NPT ca Iranul)
Deci in acest moment (fara un mandat ONU, Consiliu de Securitate si sau „auto-aparare” Art.51- UN Charter) un atac asupra Iranului inseamna ca tarile agresoare vor purta toata responsabilitatea pentru pierderile umane si materiae, contaminarea radioactiva, etc. ce vor urma.
Iranul va fi automat in legalitate sa raspunda unui asemena atac, nu agresorii.
Domnule Victor Sonea,
Aveti cumva vreo dovada ca Dl Sfartz Pincu si-a asumat o falsa identitate postand in Acum. Daca da, va rog sa o produceti. Daca nu, va rog sa va retrageti aceasta afirmatie defaimatoare si sa va prezentati scuzele de rigoare. Dupa ce veti reactiona in mod acceptabil la aceasta cerere, putem continua sa dezbatem articolul.
Cum isi permite acest Victor Sonea sa se lege de numele domnului Pincu Sfartz? De unde atata obraznicie?
Domnule Victor Sonea, numele meu este Pincu Sfartz, si ca sa Va convingeti, scrieti-l pe Google si vet-i afla ca sunt inginer-inventator cu 47 inventii realizate,sau faceti o vizita la Onesti,sa vedeti Sala Polivalenta „Nadia Comaneci” proiectata de mine, si cu numele meu inscrie in pliantul de prezentare a acestui obiectiv (proiectat gratuit, in onoarea Nadiei !) Daca mai vreti argumente,uitati-va pe Face-book si o sa vedeti si Fotografia mea!
Multzumesc din inima D-lor Burghelea si Clej, pentru ca mi-au aparat numele, iar pe Domnul Victor Sonea il rog sa ia exemplu de la dansii, cum se poarta o disputa civilizata !!
PS.Fratele bunicului meu dinspre tatal meu, este acel Pincu Sfartz,erou in razboi, dupa care ,cum se obisnuieste la evrei, mi s-a dat numele .
Domnilor,
Daca cele afirmate de mine au jignit pe cineva, imi cer scuze. Este prea putin important cine sunt eu, nu am intentia sa calomniez pe nimeni si nici sa aduc argumente in favoarea unor antisemiti precum G.Grass. Considerati ce este o obraznicie sa reactionez la un comentariu pe tema acestui articol atat de actual si dureros?
Domnule Sonea, mai indrazniti sa va mai intrebati de ce sunteti considerat obraznic dupa grosolaniala adresa domnului Pincu Sfartz? Nu aveti niciun fel de rusine? Cereti-va scuze domnului Sfartz pesronal pentru aceasta grosolanie.
@Ion Ionescu
1. N-am înţeles cu ce anume afirmaţie din comentariul meu nu sunteţi de acord.
În comentariul meu am explicat motivul pentru care Iranul nu este lăsat în pace să-şi dezvolte o armă nucleară, în timp ce Israelul este lăsat. Deşi lăsaţi să se înşeleagă ca răspundeţi la comentariului meu, comentariului dv. se ocupă de altceva – de legalitatea opririi prin forţă a programului nuclear iranian.
2. Aici comentez o singura din afirmatiile dv.: „nu exista … vreo dovada ca Iranul are un program militar nuclear”. Aşa este, se spune că dovezi ferme nu există, dar se admite că există bănuieli serioase, inclusiv faptul că, contrar prevederilor NPT, Iranul impiedică IAEA să aibă „access to the Parchin site, where the IAEA believes high-explosives research pertinent to nuclear weapons may have taken place”.
3. Privitor la legalitatea opririi prin forţă a programului nuclear iranian: legalitatea şi legitimiatea sunt lucruri diferite, in special privitor la sistem de Drept international, pentru că acesta se deosebeşte fundamental de un sistem legal naţional, care are coerenţa şi mijloacele necesare pentru a asigura aplicarea sa uniformă în timp şi spaţiu. În afară de asta, un tratat nu este un suicide pact: scopul Dreptului este să salvgardeze viaţa şi libertatea – salus populi suprema lex est şi nu fiat Justitia Ruat Caelum.
Stimate Domnule Ionescu. afirmati cu certitudine ca Iranul nu are material nuclear suficient pentru a face ogive nucleare?Atunci de ce se poarta discutii intre Iran si Coreea de Nord pentru testarea de incarcaturi nucleare in Coreea? Pentru ce le trebuie Iranienilor racheta de cursa medie?
Si de ce avetzi atata incredere in Consiliul de Securitate,cand acesta nu poate lua decizii, daca macar un singur membru cu drept de veto se opune? Va place decizia ONU privind independenta Kosovo, care a creat un precedent periculos, chiar pentru tzara noastra? A oprit vreodata ONU sau Liga Natiunilor,predecesoarea sa pe agresorii adevarati?
Totodata raspund la intrebarea Domnului Clej referitor la posesia armei nucleare de catre Iraq si Ucraina. Iraqul avea un reactor nuclear activ si avea intentia sa0l foloseasca in scopuri militare! Noroc cu atacul neaprobat de ONU sau Consiliul de Securitate care a distrus acest reactor, si numai acest reactor si nu poporul irakian.Acelasi lucru se va produce si cu reactorul iranian si numai cu reactorul Iranian ! Stiti cate divizii au concentrat luna trecuta Rusii la granita turca si inzonele adiacente cu Iranul, fara vre-o aprobare a cuiva, ci numai du[pa bunul lor plac?Iar Ucraina are stoc de arme nucleare, ramas de la fosta URSS, si abia zilele astea se poarta discutii, pentru a le preda Rusiei.Sursele mele de informatii, sunt posturile rusesti de pe satelit.Daca ei mint,atunci am mintit si eu.
Domnule ing. Pincu Sfartz,
Nu am avut deloc intenția de a va jigni, va rog sa imi scuzati iesirea emotionala. Numele dumneavoastra mi-a amintit de bunicul meu si de fratele lui mai mic, Pincu, mort in conditii cumplite in timpul retragerii din Moldova. As dori sa continuam aceasta discutie privind familia Swartz, provenienta, parintii Leon si Hanna si altele. Adresa mea este victorsonea@yahoo.com.
Victor Sonea
Domnule Sfartz, îmi pare rău dar nivelul dumneavoastră de informare este catastrofal.
În primul rând, nu s-a putut dovedi niciodată că Saddam Hussein avea arme de distrugere în masă după ocuparea Irakului de către Statele Unite și Marea Britanie în 2003, http://www.globalsecurity.org/wmd/library/report/2004/isg-final-report/.
În al doilea rând, Irakul de azi nu este Irakul de pe vremea lui Saddam Hussein.
În al treilea rând, Ucraina a semnat tratatul de neproliferare nucleară în 1994 http://www.fas.org/nuke/control/npt/text/npt3.htm și ultimele arme nucleare au părăsit teritoriul Ucrainei înspre Rusia în 1996 http://www.brookings.edu/opinions/2011/0531_nuclear_ukraine_pifer.aspx.
Tare aș dori, domnule Sfartz, să încetați să mai practicați sportul național românesc – vorbitul după ureche. Nu e nicio rușine să spuneți – nu mă pricep, nu-mi dau cu părerea. Vă rog, nu mai postați afirmații neverificate, nu faceți decât să dezinformați, iar standardele revistei ACUM sunt mult mai ridicate în această privință decât cele cu care sunteți obișnuit dumneavoastră.
Cât despre declarația (nu planul) Balfour – vă recomand acest articol: A schimbat oare Declarația Balfour istoria omenirii? http://www.acum.tv/articol/19079/.
„Stimate Domnule Ionescu. afirmati cu certitudine ca Iranul nu are material nuclear suficient pentru a face ogive nucleare ?”
Domnule Sfarz,
Nu am afirmat asa ceva. Dar intradevar (dupa informatii din JerusalemPost) Iranul nu are in acest moment decat cam 1/4 de material imbogatit la 20% din cat ar fi necesar (dupa un al doilea proces de centrifugare) sa obtina materialul de 90% suficient pentru o bomba-A.
Dar nu asta e problema, cred ca au voie sa produca oricat material de 20%, ce nu au voie, conform NPT, e sa il centrifugeze in continuare pana la 90%.
–„Atunci de ce se poarta discutii intre Iran si Coreea de Nord pentru testarea de incarcaturi nucleare in Coreea?”
nu stiu despre ce vorbiti, nu am auzit de asa ceva
„Pentru ce le trebuie Iranienilor racheta de cursa medie ?”
Nu stiu. Pentru ce le trebuie Israelienilor rachete de cursa lunga (Jericho-3)de 4,800 pana 11,500 km ? Israelul poate lovi nuclear in acest moment toata Europa, Orientul Mijlociu, India, China, intreg teritoriul Statelor Unite, si inclusiv o buna parte din America de Sud.
„Si de ce avetzi atata incredere in Consiliul de Securitate”
Nu am incredere, doar i-am raspuns D-lui AlexL in privinta legalitatii, legalitate in sensul „legii internationale”. Nu exista in acest moment o baza legala pentru un atac asupra Iranului. Un astfel de atac ar fi considerat de ONU pura agresiune.
Revin la punctul de vedere a D-lui Ion Ionescu,care afirma ca Iranul nu are dreptul sa imbogateasca combustibilul nuclear, decat la o concentratie de pana la 20% !? Probabil ca dansul nu stie ca pentru separarea Uranului 235 si a Plutoniulu radioactiv, sunt necesare cantitati de ordinul a 200 tone de apa grea si instalatii de filtrare cu racire intensiva.Din informatiile furnizate de AEIA, la ultima lor vizita la Quom, au constatat disparitia unor componente cheie, iar din vizita lui Ahmadedejin la reactorul mare, s-au vazut bazinele enorme cu apa grea si bateriile de filtrare in siruri nesfarsite ! Si apoi,argumentul ca Ei vor sa cerceteze posibilitatile de folosire pasnica a acestui reactor, este o gogoasa mare-mare, pentruca numai de combustibil natural nu duc ,tocmai ei, lipsa ! Credetima pe cuvant ,ca sunt in tema cu partea tehnica legata de bomba atomica, am manevrat personal surse radioactive(cu radiatii gamma) si stiu ca si un student bun de la Magurele stie sa faca un dispozitiv nuclear, daca are cantitatea critica de Uraniu 235 !
@AlexL
„În comentariul meu am explicat motivul pentru care Iranul nu este lăsat în pace să-şi dezvolte o armă nucleară”
Iar eu v-am raspuns ca ‘motivul’ invocat de dvs. pentru a „nu da pace” Iranului nu sta in picioare, e ceva inventat de dvs. ad-hoc pentru da un raspuns la „de ce”
SUA nu mentioneza, nu invoca, NPT-ul in comunicatele ce apar in presa internationala atunci cand cerr Iranul sa opreasca imbogatirea uraniului (sau v-a fi razboi) pentru simpulul motiv ca :
1- conform NPT, Iranul are dreptul sa imbogateasca (pana la 20%) si sa dezvolte un program nuclear civil (Israelul nu e de acord nici macar cu asta, vezi articolele de azi din JPost)
2- chiar daca Iranul ar decide sa incalce tratatul, NPT-ul nu are clauza care sa mandateze intr-un astfel de caz un atac asupra tarii care se retrage de catre celelalte. NPT-ul e considerat un tratat de interes reciproc prin care tarile semnatare evita o cursa regional a inarmarii (reciproce) nucleare. Un fel de dezarmare reciproca pre-emptiva monitorizata reciproc prin controale AIEA.
@AlexL
„… mă lasă rece: justificarea mea a diferenţei de tratament stă în picioare şi fără sprijinul Statelor Unite”
Amuzant, SUA nu gaseste sa ofere o justificare dar dvs. o gasiti, si nu e vorba de ‘arme nucleare’ in cererile SUA, fiindca Iranul nu are, ci de ‘imbogatire’, iar de imbogatire pana la 20% cum face acum are dreptul, deci isi indeplineste obligatiile si atunci nu are sens sa i se ceara „sa se opreasca”
Eu m-am exprimat în legătură cu diferenţa de tratament din partea „comunităţii internaţionale” a Iranului şi a Israelului în privinţa posesiunii armelor nucleare.
Prin semnarea NPT, Iranul şi-a asumat anumite obligaţii, cum ar fi acceptarea supravegherii activităţilor sale nucleare din partea ONU prin intermediul IAEA. Israelul, ca ne-semnatar, nu şi-a asumat acele obligaţii: NPT nu prevede nimic pentru ne-semnatari.
De aceea, din punctul de vedere al Dreptului Internaţional, diferenţa de tratament este justificată şi prin urmare Israelului nu i se poate reproşa vreo activitate nucleară, inclusiv eventuala posesie a unor arme nucleare, iar Iranul poate fi, şi este, pus sub o supraveghere foarte bănuitoare.
Iar afirmaţia dv. că „SUA nu menţionează, nu invoca, NPT-ul” mă lasă rece: justificarea mea a diferenţei de tratament stă în picioare şi fără sprijinul Statelor Unite 😉
@Ion Ionescu
Propun să încheiem discuţia exprimându-ne acordul cu următoarea afirmaţie factuală: Tratatul de Neproliferare interzice Iranului să încerce să obţină armament nuclear (pentru că l-a semnat), nu însă şi Israelului, pentru că nu l-a semnat.
D-le Alex,
Tratatul NPT inseamna ca Iranul si-a interzis singur. Totul e voluntar, considerat in interes propriu, si Iranul poate oricand sa se retraga din tratat daca nu il mai considera avantajos.
Adica nu e nici-o diferenta intre Israel si Iran in acesta privinta (dupa cum era usor de intuit, pe scena internationala nu exista state mai „speciale” decat altele. Statele, prin definitie, sunt state suverane)
Toate agitatia cu Iranul e ca desi isi indeplineste in acest moment toate obligatiile (si nu ar avea nimeni motiv de ce sa ii acorde atentie speciala) exista temerea ca ceea ce doreste de fapt e ca mai intai sa isi dezvolte infrastructura nucleara civila in limitele NPT pentru ca mai apoi sa anunte ca se retrage din NPT si, in 5-6 luni, sa foloseasca infrastructura ca sa imbogateasca la 90% si sa construiasca bomba-A.
De ce altfel, ce nevoie are de energie atomica ? Doar are destul petrol.
Afirmatia –Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a spus ieri că “Iranul trebuie sa-şi onoreze obligaţiile internaţionale şi să oprească imbogăţirea uraniului”.–
Tocmai ca Iranul isi onoreaza obligatiile, are dreptul sa imbogateasca si nu are de ce sa se opreasca, obligatia NPT e sa nu imbogateasca la 90% nu „sa nu imbogateasca”.
Statele Unite sunt prinse in propria frazeologie NPT, fraezologie (doctrina) pe care chiar ei au construit-o. Acuza acum ceea ce isisi au fost de acord ca Iranul (si celelate tari semnatare NPT) are dreptul sa faca.
Si nu e clar ce vrea Iranul de fapt.
Ar fi destule motive strategice, de securitate, sa vrea arme nucleare. E in vecinatatea unor tari care au – Pakistan (stat Suni Islamic), China, Rusia, Israel si USA in Golful Persic. Exista si, mai important, rivalitatea Suni-Shia in lumea Islamica (Arabia Saudita vs. Iran) si rolul de „protector” al minoritatilor Shia pe care Iranul si-l aborga.
Exista motive si doar ca sa doreasca aiba „potentialul” de a dezvolta rapid arme nucleare in caz de schimbari politice (cum are Japonia in caz ca SUA se retrage brusc din Asia si Japonia ramane singura sa faca fata Chinei).
In acest caz nu e necesar pentru Iran sa se retrage din NPT ci doar sa isi dezvolte infrastructura civila conform tratatului NPT asa cum face acum(fiindca infrastructura e aceasi ca pentru bomba, poate fi folosita oricand, la fel ca in cazul Japoniei).
Nu exista nici un motiv pentru ca Iranului sa i se acorde atentie speciala (mai mare decat Israelului) exista doar temerea ca doreste arme nucleare (la care are ‘dreptul’ tot atat cat are ‘dreptul’ Israelul) si ca doreste sa paraseasca NPT (ceea ce poate face oricand, are acest drept).
Deocamadata nici una nu e dovedita dar, strategic vorbid, nici USA nici Israelul nu doresc ca Iranul sa isi exercite ‘drepturile’.
Aici e diferenta reala dintre Iran si Israel.
@Ion Ionescu: Tratatul NPT inseamna ca Iranul si-a interzis singur…
Cum doriţi dumneavoastră 🙂 Atunci reformulez propunerea mea:
Propun să încheiem discuţia exprimându-ne acordul cu următoarea afirmaţie factuală: Semnând Tratatul de Neproliferare Iranului şi-a interzis să încerce să obţină armament nuclear; nesemnându-l, Israelul nu şi-a interzis nimic.
Aţi mai făcut câteva afirmaţii false, dar nu le mai comentez, pentru că vreau sa încheiem discuţia cu acordul (limitat) propus mai sus. Dacă nu sunteţi de acord cu propunerea de mai sus, nu este nevoie să-mi răspundeţi.
@AlexL
Propun si eu sa incheim discutia cu urmatoare observatie factuala : Tratatul de Neproliferare nu e motivul pentru care e agitatia asta cu Iranul deoarece Iranul respecta deocamdata tratatul, iar daca doreste sa paraseasca tratatul, sa nu il mai respecte si sa dezvolte arme (la fel ca Israelul) atunci e liber sa o faca. Tratatul e voluntar.
De acord ?
@Ion Ionescu
În ceea ce mă priveşte, discuţia este inchisă.
Vă recomand să vă mai informaţi în următoarele domenii:
– respectarea sau nerespectarea de către Iran a art.3 pct.1 şi 4 din NPT (obligaţia de a se supune controalelor IAEA); IAEA negociază de mulţi ani cu Iranul, în zadar.
– „daca doreste sa paraseasca tratatul … atunci e liber sa o faca”. Atunci de ce n-o face? O fi masochist? Unul din motive este că intrarea este liberă, ieşirea nu este (NPT, art.10, pct.1). Vă las pe dv. să vedeţi dacă mai sunt şi alte motive.
Acum, ca discutia este in cele din urma „inchisa”…imi permit si eu doar o scurta si … naiva intrebare: cati dintre participantii la „discutie” isi mai amintesc titlul initial al articolulului Dnei Eva Galambos? Va rog, raspundeti cinstit, fara „scroll up”!
Cand D-zeu isi baga coada iese ceea ce se poate citi mai sus! D-lor, alte probleme nu aveti? Ati rezolvat problemele cotidiene? Astazi ce carte ati citit ? La ce concluzii ati ajuns ? V-ati privit in oglinda ? Politica corecta politic si educatia gratuita, dle Burghelea , zamisleste monstrii !
„Dony” – aveți ceva inteligent de comentat? Alte probleme nu aveți decât să vă manifestați ca un troll pe acest sit? În oglindă nici măcar nu vă puteți privi, deoarece nu aveți curajul elementar să ieșiți de sub anonimat.
@AlexL–
(NPT, art.10, pct.1)
–Article 10 allows a state to leave the treaty if „extraordinary events, related to the subject matter of this Treaty, have jeopardized the supreme interests of its country, giving three months’ (ninety days’) notice.”
Adica exact ce v-am spus, tratul e voluntar si poate fi parasit de oricand de oricare dintre semnatari, invocand interesul national.
„…atunci e liber sa o faca”. Atunci de ce n-o face?”
Poate fiindca nici nu are de gand se o faca, ce doreste e doar „potentialul” (optiunea) de a dezvolta arme in caz de schimbari majore in zome respectiva (cum face Japonia)
Exista motive ca Iranul sa nu vrea arme nucleare :
–daca dezvolta arme atunci tarile Suni cu care se afla in competitie (Arabia Saudita, Turcia) vor dezvolta curand si ele negand astfel orice avantaj
–in caz ca va avea loc un atac terorist nuclear undeva in lume Iranul nu va putea fi suspectat (daca nu are arme)
Mamă, mamă! Iaca ce iute se adună apostolii moralei şi protestează. Nazistul nu are dreptate. Păi, cum o să aibă dreptate un nazist? Mai nou nici un comunist nu are dreptate . Şi el e demn de dispreţ. Cine are? Fireşte, democraţii. Care democraţi …..şi în Israel se găsesc, dar in Iran nu se găsesc.
Israel acuză Iranul continuu că se pregăteşte să facă arme atomice. Îl tot acuză de vreo 40 de ani dar pînă acum nu e vreo dovadă că Iranul ar fi făcut arme atomice.
Nu e normal să fie criticat Israelul pt că incită SUA la atacarea unui stat folosind acuze mincinoase?
Scriitorul german are dreptate.Israelul ar vrea ca alţii să atace Iranul. Războiul acesta ar costa cu mult mai mult decît cel din Irak. Desigur Israelul nu ar da un ban.Ar mai cere şi suplimentări de la SUA; oricum primeşte miliarde anual, nerambursabile.
Un scriitor adevărat nu e un personaj în slujba cuiva sau manipulat de cineva. El scrie ce îi dictează conştiinţa.
După o absență de mai bine de un an, apologetul naziștilor și al comuniștilor, negaționistul Holocaustului Florin Croitoru, revine pe acest sit cu singurul lucru la care se pricepe: apologia naziștilor și a comuniștilor. Ce păcat că s-a născut prea târziu, că nu a avut timp să fie un călău nazist sau comunist, iar azi ambele ideologii aparțin lăzii de gunoi a istoriei. Cine știe, poate devine un islamist extremist, că văd că e simpatizant al teocrației din Iran.
După cum explică dl. Cronin pe blogul său, chiar Haaretz a publicat cu ceva timp în urmă un articol al lui Gideon Levy în care se recunoaște trista cenzură atunci când este vorba despre anumite critici aduse politicii israeliene : http://dvcronin.blogspot.com/2012/04/what-gunter-grass-controversy-says.html
În momentul actual dezinformarea a ajuns la un nivel inacceptabil (mai puțin pentru o mână de inconștienți), iar strigatele de alarmă ale unui premiu Nobel sunt înăbușite cu o pleiadă de invective și atacuri la persoană menite să discrediteze, să mistifice, și să sufoce orice speranță pentru marea majoritate a celor dornici de o lume justă, în pace.
Cu o astfel de atitudine, nu este de mirare – deși autoarea, se pare că nu găsește explicație – că antisemitismul (un non sens în opinia lui Benjamin Freedman și a multor personalități lucide) este în plină creștere în Europa, acest continent ajungând la limita suportabilității ororilor războiului.
Chiar nimeni nu este capabil să discearnă că însăși politica agresivă a Israelului este cea care zămislește inexorabil așa zisul antisemitism ? Și in extenso toți cei ce apără fără argumente valabile, logice și progresiste, aceasta politică iresponsabilă și criminală (în raport cu întreaga umanitate) se condamnă singuri la stigmatizare dar nu la zidul plângerii, ci de data asta, la zidul infamiei ?
@Eva Galambos : Observ din nou, cu tristețe ca amalgamările nu vă jenează deloc, atâta timp cât servește anumitor interese tribale… Waffen SS nu este SS !!! Mai documentați-vă !
@Gheorghe Frăţică
Lăsaţi patosul („se condamnă singuri la stigmatizare dar nu la zidul plângerii, ci de data asta, la zidul infamiei”) laoparte şi povestiţi-mi mai multe despre „politica agresivă a Israelului” şi „politica iresponsabilă şi criminală”
În subsidiar: faptul (?) că Axel Springer interzice redactorilor săi să conteste legimititatea statului Israel nu este cenzură.
Şi: ce înseamnă „argumente progresiste”?
@Eva Calambos
„… Grass … fost membru al SS …”
Dacă nu puteţi prezenta o sursă credibilă pentru această afirmaţie aşa cum aţi formulat-o, cel mai bine ar fi s-o retrageţi pur şi simplu. Nu este nici o ruşine să te înşeli. O cauză dreaptă nu are nevoie de informaţii greşite şi, în general, de argumente false. Există – şi le-aţi prezentat, în parte – suficiente afirmaţii şi atitudini cu adevărat false in opus-ul lui Grass.
Este adevărat că, formal, nu a aparţinut de SS dar la Nuremberg a fost condamnat la fel ca formaţiunile SS. Credeţi că aceste deosebiri formale contează când vorbim de nazism? Eventual, putem spune că Grass a fost prea tânăr când a fost recrutat, că era sfârşitul războiului când adolescenţi au fost luaţi în forţele armate germane, nu că Waffen SS ar fi fost mai puţin vinovat ca celelalte formaţiuni ale armatei germane. Ani de zile s-a încercat să se scuze Wehrmachtul, susţinându-se că numai SS ar fi comis crime în timpul războiului, ca până la urmă să se dovedească şi vinovăţia şi brutalităţile armatei în teritoriile ocupate.
@Eva Galambos : „Eventual, putem spune că Grass a fost prea tânăr când a fost recrutat, că era sfârşitul războiului când adolescenţi au fost luaţi în forţele armate germane”
Exact, D-na Galambos, dar nu „eventual” ci „fundamental”.
Si prezentul Papa, Benedictus, a fost recrutat (era obligatoriu) la 14 in organizatia hiterista de tineret si trimis la 16 ani sa lupte intr-o unitate anti-aeriana. Iar fratele Papei, ce suferea de sindormul Down, a fost luat de acasa si executat (‘eutanaisat’) in 1941 in cadrul programului de eutanasiere nazist.
Felul cum au reactionat autoritatile Israelului (Netanyahu, Yishai) si intelectualii evrei (figurile mai importante) din Germania poate fi numit „patetic”.
Nimic de spus cu adevarat ci doar reflexul de a cenzura si discredita prin invocarea rituala a Holocaustului, anti-semitismului, nazismul europenilor, etc.
Patetic si doar confirma ce spunea Gross.
Si, daca tot e sa argumentam, chiar si daca Gross ar fi fost un comandant intr-un pluton de executie Einsatzgruppen in timpul razboiului asta tot nu schimba cu nimic ce spune acum.
Adevarul sau falsitatea unei propozitii nu se judeca dupa cine e (sau a fost) cel care o spune. E adevarata sau falsa doar prin comparatie cu realitatea nu cu autorul propozitiei. Nici muzica lui Wagner nu se apreciaza dupa opiniile lui despre evrei,
nici adevarul teoriilor despre diabet a lui Paulescu nu depinde de teoriile social-politice ale aceluiasi Paulescu.
D-le Iion Ionescu
Cam multe lucruri nu știți dvs, dar din cele ce scrieți, nu reiese că ați face nici cel mai mic efort să le învățați, cred eu! Dar să „vă dați cu părerea”, asta daaaa!
În antichtate, Cato cel Bătrân își încheia orice discurs în forum-ul roman cu fraza „Și Cartagina trebuie să fie distrusă”! Exact așa face de un timp îndelungat Ahmadinadjad, care în orice discurs al său, indiferent care ar fi tema pe care o dezvoltă, nu „iartă” nici un prilej de a enunța scopul suprem al Iranului, și anume de a șterge Israelul de pe harta lumii și de a nimici „dușmanul sionist”! Și a trecut destul de mult timp până când reacțiile Israelului să fie de la „invitația” conducerii Iranului să-și vadă de treabă și până la intervenții pe plan internațional, „invitând” conducerile statelor democrate să reacționeze și prevenind că trebuie să o facă până nu va fi prea târziu, cu specificarea că Israelul nu este singurul expus unui atac iranian, dacă aceștia vor fi lăsați să obțină bomba atomică. Nu o au deocamdată? N-o au, dar se îndreaptă vertiginos către fabricarea ei! Iar faptul că sancțiunile asupra Iranului se înăspresc la fel de… vertiginos, nu atestă cumva faptul că avertismentele Israelului au început să fie luate în considerație la modul cel mai serios din lume? Și atunci, însăși comparația din poemul lui Günther Grass nu-i atestă convingerile? Că a fost doar la 17 ani recrutat în Waffen SS, ce înseamnă asta? Nu știu dacă aveți copii și dacă da, cât sunt de mari, dar vă pot spune din experiență doar de mamă și bunică, fără pretenții de… analist politic, ce poate înțelege și un copil de grădiniță, îți stă mintea-n loc! Astfel încât la 17 ani, Günther Grass putea înțelege multe și dovedi destul discernământ! Cât despre remarca dvs. la „patetismul” reacțiilor conducerii israeliene la lucrurile pe care Grass consideră că „trebuie spuse”, tare mă tem că orice tentativă a unui dialog constructiv cu dvs. l-ar convinge rapid pe cel care-l încearcă de inutilitatea demersului său, căci pentru „surzenia” dvs. moral-intelectuală, expresia „ca un lemn” mi se pare prea palidă!
Stimata Doamna Grindea,
Dl. Ionescu „joaca” la o extrema atat de bine cunoscuta multora dintre noi. Fie ca sustine afirmatiile lui Grass, ignorand in totalitate lipsa completa a legitimitatii morale a cuiva ce a purtat candva uniforma statului nazist (discutiile SS versus Wafen SS sunt… futile, ambele uniforme aprtineau aceluiasi stat universal recunoscut drept un stat criminal, responsabil de un genocid de o dimensiune inegalata in istorie) de a discuta depsre Israel, fie ca filozofeaza asupra drepturilor homosexualilor de a … exista – de fapt (adica, ma rog, sa existe, dar sa faca ciocu’ mic si sa renunte la parade – vorba Dlui Nicusor Dan, subminarea identitatii nationale…). O filozofie rau-intentionata asupra dreptului lor de a exista drept cetateni cu drepturi egale (si… platitori se taxe egale). Domnia sa nu are nici un argument convingator asa cum nu are … nici aminitiri sau experiente personale legate de subiect (ele) pe care le comenteaza. Nu este nici evreu, nici homosexual, dar stie mai bine decat ambii ce si cum trebuie spus cand … vine vorba. Chiar, de unde o sti? O fi din nou „Educatia Gratuita”? . Desigur, nu ii vom spune Domnului Ionescu ca este omul nepotrivit la locul nepotrivit, ca am auzit astfel de discursuri mascate in politeturi mieroasa de mii de ori.
Dar eu totsui ii voi spune (tot politicos, nu este nimeni iritat sper?)…
Dle Ionescu, imi voi pastra politetea dar voi ramane ferm. Dupa umila si politicoasa mea parere, Dvs. nu intelegeti nimic nici relativ la „iesirea” lui Grass in contextul istoric anterior, nici relativ la homosexualitate – mai aproape de zilele noastre, dar tot pe un picior de plai si o gura de rai.
Stiu, nu imi pot permite sa va spun ca „vorbiti dupa ureche”, dar imi pot permite, cu toata politetea de rigoare, sa va propun doua alternative:
(1) angajati-va intr-un dialog real, documentat si potrivit anului 2012, asa cum este el inteles de lumea normala, ne-mioritica.
(2) renuntati la orice dialog – este simplu, politicos si inofensiv – cel putin deocamdata.
Al. Dvs. , politicos si sincer,
T. Burghelea
Opus-ul lui Günter Grass poate fi citit în germană, engleză şi franceză pe siturile care pot fi accesate prin articolul din Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/What_Must_Be_Said , el însuşi interesant. Vezi secţiunea External links.
Aşa că cine vrea să comenteze în cunoştinţă de cauză, pozitiv sau negativ, are la-ndemână material concret.
Stimate d-le Burghelea,
De fapt, ce-mi reproșați mie? Sincer, nu pricep! Sau poate, că mi-am ieșit și eu o dată din fire? Că am lăsat la o parte educația și politețea? Ei ce să fac, dacă am firea tatălui meu: cred că mulți trăiesc o viață și nu întâlnesc un om mai blând și mai calm, cu respect față de semeni, decât a fost tata! Aveai prea multe degete la o mână ca să numeri de câte ori își ieșea el din fire… într-un deceniu! Dar și când se întâmpla! Trebuia multă strădanie ca să-l scoți din sărite, dar atunci, să te ferească Sfântul! De la cine credeți că am învățat eu să înjur, în aceste… rare ocazii? Și chiar îmi amintesc o împrejurare în care n-ar fi exclus ca nefericitul pe care s-a înfuriat tata să fi fost… vreun străbunic de-al d-lui Ionescu! Nu mă mai… lungesc, dar vă asigur că împrejurările au fost similare!
Stimata Dna Grindea,
Va rog sa nu va aprindeti. In ultimul meu ecou am incercat doar sa va explic modul in care stimatul Dn Ionescu isi concepe ecourile, fie ca este vorba de Grass sau de drepturile homosexualilor. Deci, ceea ce Dvs. ati interpretat drept un repros s-a vrut doar o clarificare asupra modului in care unii „scriitori” de ecouri, precum Dl. Ionescu ce a manifestat un interes deloc neglijabil pentru articolele Acum (lucru pentru care ii multumi politicos) reactioneaza atunci cand indraznim (Dvs., si multi altii) sa invocam argumente de … bun simt. Deci, stimata Doamna, va rog sa considerati totul drept o regretabila neintelegere. Ceea ce Dvs. ati interpretat drept un repros a fost doar o remarca asupra calitatii discutiei pe care unii cititori, Dl. Ionescu in cazul de fata, inteleg sa o intretina in paginile Acum. Deci, de fapt ecoul meu era menit sa sustina ecoul Dvs. anterior adresat stimatului Domn Ionescu, doar atat. Oarecum invers decat ati receptat Dvs., dar este de buna seama de vina insuficienta mea claritate.
Sper ca citind acest ecou veti (re)-descoperi sentimentele mele cele mai cordiale!
Al Dvs. ,
T. Burghelea
Stimate d-le Burghelea,
Scuze pentru neînțelegerea adecvată a comentariului dvs., am crezut că vă referiți la ultimele rânduri ale comentariului meu adresat lui Ion Ionescu (de fapt, se puteau rezuma printr-un singur cuvânt, știți dvs. care, nu-i așa?), reproșându-mi… impolitețea, dar ce să facem, citești uneori unele „enormități” în comentariile de-aici, încât este imposibil să nu ți se urce sângele la cap! Nu-i nici o problemă,mai ales dacă se ține seama de o mare lovitură a vieții pe care am suferit-o încă de acum un an și care mi-a ascuțit probabil sensibilitatea (probabil se poate citi și… susceptibilitatea), dat fiind că mi-a creat o stare depresivă care nu trece când vreau eu, ci va trece… când vrea ea!
Cu aceleași sentimente de apreciere și cordialitate
Rodica Grindea
@Ion Ionescu
– „Iranul respecta NPT … si nimeni … nu contesta asta” ??
– „daca doreste sa paraseasca tratatul … atunci e liber sa o faca”
V-am rugat (http://www.acum.tv/articol/49767/comment-page-1/#comment-25451) să vă mai informaţi. Vă ajut. Pentru primul punct v. mai jos. Pentru al doilea: din citatul din NPT pe care l-aţi dat chiar dv. rezultă că pentru ieşire se cere o justificare, care nu este pur formală; v. în Wikipedia, la NPT, povestea cu încercarea Coreei de Nord de a părăsi NPT.
Mi se pare că aveţi dificultăţi să acceptaţi faptele care nu se potrivesc cu convingerile dv. 🙁 Mai gândiţi-vă. Eu nu mai revin asupra subiectului Iran-NPT, definitiv.
====
Iran … still appears to be stonewalling a request for access to a key military site, Western diplomats said on Thursday.
http://www.reuters.com/article/2012/04/19/us-nuclear-iran-iaea-idUSBRE83I14P20120419
[Iran] did not mention the IAEA’s most pressing demand – that its inspectors be allowed to visit the Parchin military site southeast of Tehran, where the agency believes nuclear-relevant research may have taken place…
IAEA chief Yukiya Amano told Reuters last month he did not rule out that Iran may be trying to remove evidence prior to any visit. Western diplomats say they suspect the site is being „sanitized”, a charge Tehran dismisses…
[An Iran] envoy said, it „does not offer the agency access to Parchin”…
Iran’s foreign minister said on Monday that his country was ready to resolve all nuclear issues … if the West starts lifting sanctions…
The United States has ruled out, however, any easing of punitive measures before Tehran takes concrete and significant action to allay suspicions over its disputed nuclear program…
One salient finding in the report was information that Iran had built a large containment chamber at Parchin in which to conduct high-explosives tests that the IAEA said are „strong indicators of possible weapon development”…