ACUM.TV

„Ușchen, ușchen mo romale; Te dikhlen so na dikhlean ;O Del, o ceros phutregeas ; le romen kide mangleas; 3ean roma te gileaban ; le phurenge, le ternenge ; te tumare chavorrenge; pakiv ande tumaro kher; sastimos te mișchibo ; but godi, lacho illo; amenge barvalibo; tumenge baxtalibo !

(Sculați, sculați romilor; să vedeți ce n-ați văzut; Dumnezeu cerul a deschis; pe romi așa i-a rugat; mergeți romi și colindați; pe cei tineri și bătrâni; și pe pruncii din cămin; credință în casa voastră; sănătate, fericire; minte multă, suflet bun; nouă bogăție, vouă fericire!). http://www.punctul.ro/articol/8287/craciunul-romilor.html/!

17 decembrie 2010 - acţiunea de evacuare în forţă a romilor de pe strada Coastei din Cluj

Nu ştiu dacă vreunul dintre romii care au fost mutaţi printr-o acţiune de comando a primăriei clujene – într-o dimineaţă geroasă, cu doar câteva zile înainte de Crăciunul anului 2010 – să-şi fi amintit de primele cuvinte ale acestei colinzi… Poate şi numai pentru faptul că de o zi întreagă – de când li se adusese la cunoştinţă decizia – nimeni nu prea dormea, adunându-şi în grabă lucrurile şi sperând în taină că, până la urmă, evacuarea din casele de pe strada Coastei (închiriate de la primărie) şi relocarea în locuinţele modulare din vecinătatea gropii de gunoi din afara oraşului, nu avea să fie pusă în practică. Dar primăria clujeană a fost mai promptă ca niciodată, mobilizând poliţia comunitară ca să vegheze la ordinea evacuării şi echipajele de la companiile de gaz şi electricitate pentru a deconecta reţeaua electrică şi conductele de gaz. În aceste condiţii cele 56 de familii de romi au fost mutate într-un timp record în colonia nou construită, alcătuită din douăzeci de module a câte patru camere de 15 – 18 mp şi un grup sanitar alcătuit cu două chiuvete şi două WC-uri fără perete despărţitor. Locuinţele încălzite cu lemne nu erau prevăzute cu bucătării şi nici cu sisteme de încălzire a apei. În fiecare cameră a fost repartizată câte o familie care număra între 8 şi 15 persoane, http://www.acum.tv/articol/22726/.

Crăciunul şi Anul Nou 2010 l-au petrecut în ghetoul abia construit. Pereţii camerelor ticsite de locatari – utilizate atât ca dormitoare  şi camere de zi, cât şi ca bucătării – şiroiau de apa rezultată din aburii condensaţi pe zidăria nouă care nu apucase să se usuce, astfel încât o parte din covoare şi mobilier s-a stricat din pricina umezelii dinăuntru, iar cealaltă – care nu încăpuse în camere –  s-a degradat din cauza zăpezii care se depusese peste ea.

Casele modulare în pustietatea zăpezii din iarna lui 2011

Totuşi n-a lipsit nici bradul împodobit şi nici bucatele de sărbători, iar lumea nu înceta să spere că situaţia era doar provizorie, iar chiriaşii dislocaţi abuziv de primărie îşi vor găsi dreptatea cât de curând…

Dar s-a dovedit că soluţia mutării în „locuinţele de necesitate” (ne-am întrebat pentru cine era atât de necesar ca oamenii de pe Coastei să fie mutaţi în miez de iarnă din casele lor? Şi ne-am dat răspunsul atunci când am văzut că o parte din terenul curăţat de casele demolate a fost atribuit Mitropoliei Clujului pentru un centru educaţional ecleziastic reprezentativ, http://www.acum.tv/articol/32025/, iar pe altă porţiune s-a amenajat un teren de joacă pentru alţi copii http://www.napocanews.ro/2011/08/apostu-a-facut-cresa-si-loc-de-joaca-pentru-copii-pe-locul-tiganiei-de-pe-strada-coastei.html) n-a fost nicidecum provizorie, pentru că iată comunitatea surghiunită lângă groapa de gunoi a Clujului petrece al doilea Crăciun şi Revelion în casele modulare şi construcţiile de lemn ridicate pe terenul de 20 de metri pătraţi „alocaţi cu generozitate” de primărie, în acelaşi perimetru.

În acest răstimp societatea civilă clujeană a dus o activitate continuă şi consecventă pentru păstrarea în centrul atenţiei a acestui caz de abuz al autorităţilor locale. Mai multe organizaţii nonguvernamentale – o parte dintre ele reunite în Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) – împreună cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, Institutul de Studiere a Problemelor Minorităţilor Naţionale, diferite organizaţii civile naţionale ale romilor şi un grup de tineri arhitecţi au organizat o serie de acţiuni, printre care : dezbateri profesionale http://www.acum.tv/articol/24717/ conferinţe, participarea la Maratonul internaţional al Clujului împreună cu copiii acestei comunităţi http://www.acum.tv/articol/29506/ .

În paralel a fost acţionată în instanţă primăria, s-a depus plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar ceea ce e şi mai important au fost mobilizate organismele internaţionale: Comisia Europeană. Programul de Dezvoltare ONU şi Amnesty International şi altele http://www.acum.tv/articol/33672/

Într-un târziu, primăria care ignorase vreme îndelungată acţiunea societăţii civile, a fost sensibilizată de vizitele la Cluj ale reprezentanţilor organismelor internaţionale şi a semnat un memorandum cu UNDP care vizează şi „îmbunătăţirea incluziunii sociale” http://www.undp.ro/libraries/projects/Memorandum_Of_Understanding_w_Cluj_Napoca_Municipality_signed_and_stamped.pdf/

Fără însă a fi menţionat cu nici un cuvinţel incluziunea socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a romilor. De altfel, în răspunsul  la interpelarea vizând situaţia romilor relocaţi în Pata Rât, adresată de senatorul Alexandru Cordoş Ministerului Dezvoltării Regionale scrie negru pe alb: că „Municipiul Cluj Napoca nu se regăseşte în programul pilot Locuinţe sociale pentru comunităţile de romi” derulat de ministerul respectiv prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. http://gloc2011.files.wordpress.com/2011/10/raspuns-min-udrea.jpg/

În noiembrie 2011 Consiliul pentru Combaterea Discriminării a amendat cu 8000 de lei Primăria Clujului pentru mutarea unor familii de romi de pe o stradă din oraş la groapa de gunoi de la Pata Rât

http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/amenda-de-8000-lei-pentru-primaria-cluj-napoca.html/

Marş anti*segregare la Cluj, la un an de la mutarea forţată a romilor, în casele modulare de lângă groapa de gunoi

În zilele de 17 -19 decembrie 2011 societatea civilă a organizat o serie de manifestări pentru a reaminti atât autorităţilor locale cât şi clujenilor – în marea lor majoritate indiferenţi  faţă de soarta concetăţenilor de etnie romă – împlinirea unui an de la  mutarea cu forţa a celor peste 300 de romi de pe strada Coastei, în ghetoul de lângă groapa de gunoi. Programul care a început cu un marş de protest pe străzile Clujului a cuprins acţiuni comune ale copiilor romi şi neromi, proiecţia filmului „ Preafericiţii de la groapa de gunoi” şi o serie de dezbateri la care au participat din nou reprezentanţii organismelor internaţionale,

http://www.sectorulcultural.info/gloc/

În preajma Crăciunului 2010 primăria Clujului surghiunea, arogant şi în dispreţul legii, zeci de familii de chiriaşi romi în sinistrele case modulare de lângă Groapa de gunoi, la câţiva kilometri depărtare de şcoli, grădiniţe, dispensarele medicale şi centrele comerciale.

A trecut un an de atunci şi – printr-o coincidenţă întâmplătoare, dar nu lipsită de tâlc – primarul Clujului, Sorin Apostu,  acuzat de trafic de influenţă, luare de mită, spălare de bani, fals şi primire de foloase necuvenite (ridicat în noaptea de 10 / 11 noiembrie 2011) – şi-a petrecut Crăciunul în închisoare.

Societatea civilă a reuşit să-şi coaguleze forţele şi să trezească interesul organismelor internaţionale, obligând autorităţile locale să renunţe la indolenţă şi să treacă (deşi deocamdată teoretic) la acţiune.

Să sperăm că anul viitor romii,  mutaţi abuziv în casele modulare de  lângă Groapa de gunoi, să-şi înalţe colinda din pragul unor locuinţe  noi şi, împreună cu ei, să cânte cât mai mulţi clujeni:

„Ușchen, ușchen mo romale; Te dikhlen so na dikhlean” ! pentru că aceste cuvinte se referă şi la noi. În  limba romani cu toţii suntem romale – adică oameni.

Acest articol a fost publicat duminică, 1 ianuarie 2012 la rubrica Dincolo de trancaneala.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.