ACUM.TV

Betleem apare în Geneză drept Efrata, locul de veci al lui Rachel – destinaţie de pelerinaj atât pentru evrei şi cât şi pentru musulmani. De asemenea este menţionat în Vechiul Testament ca fiind casa familiei regelui David. Autoritatea Palestiniană a preluat controlul asupra Betleemului în decembrie 1995 când trupele israeliene s-au retras de pe acest teritoriu.

Biserica Naşterii Domnului, în inima Betleem-ului, marchează unul dintre cele mai sacre locuri ale creştinismului, locul în care s-a născut Iisus Hristos.

Biserica Nativității se află în Piaţa Ieslei, la opt kilometri de Ierusalim. Complexul ce o înconjoară, acoperind aproximativ 12.000 metri pătraţi, include în afară de basilica propriu-zisă, o mânăstire ortodoxă, una catolică şi una armeană.

Biserica Nașterii Domnului (foto: Cristina Dobrin)

Zidurile care-i conferă aspectul unei cetăţi stau drept mărturie a istoriei sale turbulente. Timp de secole a fost unul dintre locurile sfinte în care s-au desfăşurat cele mai multe lupte, fiind când apărată, când acaparată de o succesiune de armate, printre care cele musulmane şi  cruciate.

În 333 d. Hr. împăratul Constantin a completat basilica care a fost ulterior reconstruită în forma  actuală  în timpul domniei împăratului Iustinian ( 527-65 d.Hr).  Michel Sabbah,  Arhiepiscopul şi Patriarhul Latin al Ierusalimului (1987-2008)  consideră Biserica Naşterii Domnului drept un „loc de refugiu pentru toţi”, inclusiv israelieni şi palestinieni.

Biserica este construită peste peştera în care se spune că Fecioara Maria a dat naştere lui Isus. Peştera Naşterii Domnului, învelită în marmură albă, este venerată de creştinii care vin din toate părţile lumii pentru a îngenunchea în faţa ieslei în care a stat pruncul sfânt.  Sfântul Iustin Martirul a identificat în secolul al doilea acest loc drept cel al naşterii lui Isus, fiind marcat cu o stea cu 14 colţuri plasată pe o lespede de marmură.

Locul nașterii lui Iisus Hristos (foto: Cristina Dobrin)

Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est („Aici, Iisus Hristos a fost născut de Fecioara Maria”). Cincisprezece lămpi ard  în permanenţă.

În anul 1847  furtul stelei de argint  a dus la o criză internaţională ce a cuprins în întregime Locurile Sfinte, culminând cu Războiul din Crimeea (1854-1856).

Accesul principal  în biserică se face printr-o uşă foarte mică numită “ Uşa Smereniei” care-i obligă pe vizitatori să se aplece pentru a intra. Se spune că motivul dimensiunii acestei intrări în lăcaşul de cult a fost cel de a împiedica păgânii de a intra călare înăuntru. O altă legendă spune că uşa a fost instalată de către musulmani în timpul dominaţiei lor pentru a le reaminti creştinilor de a se înclina în faţa noilor stăpâni cuceritori. Indiferent de motivaţii este cert că oricine-i trece pragul îşi va pleca creștetul în semn de respect şi de preţuire.

Intrarea în Biserica Nașterii Domnului (foto: Cristian Teodorescu)

Naosul basilicii este împărţit în cinci nave longitudinale separate de patru rânduri de coloane în stil corintic, câte 11 în fiecare rând. Pe ele sunt pictaţi Apostolii Domnului cu numele scrise în greacă şi latină . Dintre cele 44 de coloane ale navei, 13 păstrează picturi de pe vremea cruciaţilor. Podeaua are o fereastră prin care se pot vedea fragmente ale mozaicurilor bizantine originale.

Coloanele în stil corintic (foto: Cristina Dobrin)

În absida sudică se află o fântână de formă octogonală care datează din secolul al VI-lea  făcând parte din biserica lui Iustinian şi fiind localizată iniţial lângă marele altar. În perioada renovărilor cruciate au apărut legende prilejuite de mutarea fântânii, una dintre ele spunând că aici a căzut steaua magilor.

Lăcaşul are trei altare: unul central şi două aflate în absidele laterale. Din aceste abside se coboară în Peştera Naşterii Domnului, situată chiar sub altarul central. Marele altar din capătul estic, alături de cel din partea sudică aparţin grecilor. Altarul principal înfăţişează un frumos iconostas ortodox. Catapeteasma este împodobită cu îngeri, icoane şi candele aurite. În partea nordică a marelui altar se află altarul armean al celor Trei Regi, închinat celor trei Magi. Armenii mai au un altar şi  în absida nordică, închinat Fecioarei Maria.

foto: Cristina Dobrin

Slujba religioasă celebrată la miezul nopţii în Ajunul Crăciunului, are loc în Biserica Sf. Ecaterina.

După trecerea prin Peştera Naşterii Domnului, o serie de trepte conduc pelerinii spre partea nordică a bisericii. De aici, printr-o uşă laterală se ajunge la Biserica Sfânta Ecaterina, construită de romano-catolici în anul 1881 şi cunoscută în toată lumea creştină datorită transmiterii televizate de aici a slujbei din ziua Naşterii Domnului.

În Biserica Sf.Ecaterina se află capele cu adânci semnificaţii istorice şi religioase, cum ar fi capela Sf. Ieronim, locul în care episcopul din Betleem a tradus în latină Vechiul Testament, capela Inocenţilor, dedicată copiilor ucişi de Irod. Capela Sf. Iosif marchează locul  în care un înger a apărut în faţa lui Iosif sfătuindu-l să fugă cu Maria şi Isus în Egipt.

Biserica Grota Laptelui (foto: Cristina Dobrin)

Nu departe de Piaţa Ieslei este Grota Laptelui. Conform tradiţiei creştine aici Maria, ascunzându-se de soldaţii lui Irod, a vărsat câteva picături de lapte în timp ce-şi alăpta pruncul. Laptele vărsat  a schimbat culoarea stâncilor din peşteră care au devenit albe. Acest loc a devenit unul de pelerinaj, conferindu-i-se  putere de vindecare, fiind vizitat cu precădere de mamele care alăptează.

Icoană în Biserica Grota Laptelui (foto: Cristina Dobrin)

Sursa suplimentara crestinortodox.ro

Acest articol a fost publicat duminică, 18 decembrie 2011 la rubrica Perspective spirituale.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.