În Ungaria, unde la 1 octombrie a început recensământul, există 13 minorităţi sau etnii recunoscute legal. Ele figurează pe foaia de recensământ, fiind introduse în plus alte grupări etnice noi ca arabii sau chinezii care trăiesc în număr mare în ţară. Evreii nu se află nici printre cele 13 minorităţi şi nici în altă categorie. De aceea, este foarte greu de stabilit care este numărul lor real (se afirmă că ar fi în jur de 100.000, dar este o aproximaţie). Doar în ceea ce priveşte religia, mozaismul se află printre cultele recunoscute, acolo pot să se declare cei care-i aparţin, dar a aparţine de mozaism nu te obligă să te declari în mod automat evreu. Numărul celor ce îşi asumă religia mozaică este de câteva mii, departe de a reflecta adevărata pondere a evreilor unguri. Din punct de vedere organizatoric comunităţile evreieşti de cult (sau o parte dintre ele) activează sub egida MAZSIHISZ, (Uniunea Comunităţilor Evreieşti din Ungaria) , ea este reprezentantul oficial al evreilor în relaţiile cu organismele de stat, dar – la ora actuală – este contestată de mulţi, afirmându-se că nu reprezintă decât un mic procent. În ultimii ani, în Ungaria au apărut şi organizaţii ale ortodoxismului unei linii mai dure, dar şi ale curentului reformist la care aderă mai ales tineri.
Dar oare de ce nu se constituie evreii într-o minoritate? Cu ani în urmă, când atitudinile, manifestările antisemite din Ungaria nu erau atât de pronunţate ca astăzi şi formaţiunea “Jobbik” abia se organiza, având puţini aderenţi, l-am întrebat pe preşedintele MAZSIHISZ, Péter Feldmájer, despre acest lucru.
Péter Feldmájer, preşedintele MAZSIHISZ
I-am descris situaţia din România unde evreii sunt în acelaşi timp etnie şi cult şi avantajele acesteia, inclusiv faptul că are reprezentare parlamentară. Atunci mi-a răspuns cu este vorba de tradiţie, că în general în Ungaria evreii nu s-au considerat etnie, ei erau maghiari, că nu vor să-şi schimbe statutul, uitând cumva că guvernele interbelice şi din perioada celui de-al doilea război mondial nu au ţinut cont de opţiunea lor, supunându-i legilor rasiale şi , în ultimă instanţă, deportându-i la Auschwitz . Dar există şi unii care ar dori acordarea statutului de minoritate pentru evrei, s-a format chiar un grup de iniţiativă, erau necesare 1000 de semnături pentru a cere parlamentului fixarea pe ordinea de zi şi dezbaterea problemei statutului evreilor. La prima vedere, mi s-a părut că nu e greu să se adune cele 1000 de semnături, dar m-am înşelat,., iniţiativa nu s-a concretizat.
Acum, înainte de recensământ, tocmai MAZSIHISZ a cerut ca, deşi nu există pe formular etnia evreiască, oamenii să se declare şi unguri şi evrei. Propunerea a fost respinsă, în primul rand oficial deoarece nu există opţiunea dublei etnii, dar nici evreii nu au agreat ideea. Firesc, acum explicaţia dată de mulţi este mai plauzibilă, când are loc o intensificare a a manifestărilor antisemite în Ungaria, a te declara evreu nu este prea plăcut. Tot prin această logică se explică şi respingerea reprezentării separate în parlament, împreună cu celelalte etnii, în condiţiile în care după decenii de aşteptări, va fi legiferată prezenţa unor deputaţi ai minorităţilor în parlament..Şi această situaţie – argumentează unii – i-ar provoca pe antisemiţi.
Sigur că forma ideală de a fi ales deputat este să faci parte dintr-un partid politic , ale cărui interese, platformă, ideologie să le reprezinţi în parlament. În fond, în afara unei comunităţi pe bază de etnie, membrii unei minorităţi pot avea cele mai variate orientări politice. Dar acest obiectiv se poate realize numai dacă în programul partidului politic respectiv există un capitol dedicat chestiunilor minorităţilor sau dacă minorităţile se bucură de drepturi extinse şi le sunt satisfăcute cerinţele rezonabile care le asigură menţinerea culturii proprii. Din păcate, cel puţin în zona noastră, suntem departe de situaţia ideală, iar în ce-i priveşte pe evrei, antisemitismul îi afectează din nou şi chiar dacă un deputat evreu care reprezintă etnia, nu poate face mare lucru, el poate ridica problema în parlament, aduna susţinători, vota rezoluţii sau condamnări, nemaivorbind de alte aspecte comune comunităţilor evreieşti din Europa centrală şi de est. Aşa că, cel puţin din punctul meu de vedere, nu înţeleg reticenţa atât a evreilor cât şi a unor organizaţii evreieşti, din Ungaria de a se constitui într-o minoritate oficial recunoscută. Poate au încredere că reprezentanţi ai partidelor politice în care se află numeroşi evrei, le vor susţine cauza? Nu neg că nu au existat luări de poziţii sau manifestări în acest sens. În urmă cu un an şi jumătate a s-a organizat un marş cu prilejul Zilei Holocaustului din Ungaria, cu mii de participanţi, printre care oameni politici din diferite partide. Dar aceasta a fost doar o picătură în mare. Poate totuşi, o mai puternică reprezentare, deasupra diviziunilor dintre organizaţiile evreieşti, ar putea duce o activitate mai eficientă. Dar este o propunere venită de la cineva care nu trăieşte în Ungaria şi a da sfaturi din afară este lucrul cel mai uşor din lume.
Ce pacat, evrei maghiari au adus mult rafinament culturii si manierelor europeane, ar fi de dorit sa-si asume si sa fie mandri de aceasta contributie.
Mariana Bell
Problema e mai complicata. In tarile occidentale, conceptul de „nationalitate” vrea sa spuna, de fapt, „cetatenie”. Originea e, binenteles, Napoleon, care a declarat ca toti cei care se nasc in Franta sint francez, inlocuind deci „jus sanguinis” prin „jus soli”. In tari ca Romania, diferenta intre „cetatenie” si „nationalitate” este mentinuta, conceptul de „nationalitate” e inteles in sens etnic : evrei sint cetateni romani, dar netionalitatea lor nu e romana, ei sint etnic evrei. Mi se pare imposibil sa limitezi evreitatea la religia iudaica. Ce se intimpla cu numerosii evrei din Ungaria (si nu „evrei maghiari”, expresie care e un perfect oxymor) care sint agnostici sau chiar atei ? Cine e nascut dintr-o mama evreica e evreu, chiar daca crede in Dumnezeu sau nu, chiar daca practica religia iudaica sau nu sau chiar daca s-a converit la alta religie. Pentru evreii religiosi, el e un evreu pacatos, dar ramine evreu.
Sant evrei si …. evrei. Ca peste tot pe lumea asta. Evreii unguri se cred mai cu mot decat cei din Romania, asa cum evreii din Budapesta anilor 1938-1944 se credeau „nobili’ in comparatie cu cei salasuind aproape sau de cealalta parte a granitei comune ungaro-romane. Chiar si, sau mai ales dupa cotropirea Ardealului de nord, in toamna anului 1940, evreii unguri din acest teritoriu erau considerati inferiori, tarani si/sau ne-instruiti, ei fiind mai aproape de organizatiile sioniste de stanga decat de cei din dreapta (Hashomer Hatzair-HH- stanga, Betar – dreapta).. In general clujenii evrei „nenorocosi”, sau mai putin avuti, apartinand asociatiei Betar, au ajuns la Auschwitz. Cei cu adevarat bogati isi cumparasera din timp stramutarea in Elvetia, Anglia, sau daca nu se putea, cel putin in Romania, sau Budapesta. Multi clujeni s-au refugiat la Oradea unde au reusit sa se ascunda mai bine si sa evite deportarea (in timp ce evreii oradeni incercau sa se refugieze la Budapesta).
Un prieten, acum in Israel, a facut parte din Betar pentru ca tatal sau era proprietar de fabrica in Cluj. Familia lui a avut mijloace suficiente sa-si cumpere fuga din Clujul ocupat la Brasov, unde antisemitismul era aproape…. tolerabil.
Unii evrei din HH, avand fie un orizont mai larg sau fiind mai putin legati de glie si de familie, au plecat sa lupte in Palestina pentru crearea statului Israel. Din pacate multi alti evrei saraci sau proletari din HH au fost ca sa spun asa „racolati” de comunistii unguri si, dupa razboi, „varsati” PCR-ului, unde au ajuns sa ocupe vremelnic pozitii superioare politice, economice sau ca ofiteri in Securitate, in PCR mai ales daca fisesera si ilegalisti. Dar intai Gheorghiu-Dej iar apoi Ceausescu, au dat cu ei de pamant si i-au vandut organizatiilor evreiesti americane.
Ceea ce vreau sa spun este ca uimitor de multi evrei unguri se considera o sub-rasa superioara si ii dispretuiesc pe coreligionarii lor chiar daca vrobesc ungureste dar traiesc in Romania, Serbia sau Slovacia. Ei vor egalitate in drepturi cu rasa „nobila” maghiaro-catolica dar nu cu evreii de „rand”; „Egalitate, dar nu pentru catei…”
La fel se intampla si in Germania cu evreii „superiori” de etnie iudeo-germana. In anii 70, evreii cetateni romani care vroiau sa plece din tara, incercau intai sa plece in Germania si cautau infrigurati documente care sa ateste ca sant evrei germani la origine. Daca nu reuseau, incercau sa plece in America. Asta pana cand Israelul a pus piciorul in prag si le-a spus pe sleau: „Vreti sa emigrati ca evrei sau jumatate evrei din Romania? Numai in Eretz Israel se poate”.
Dupa 1989, evreii din Cluj, Bucuresti, Timisoara, Sibiu, Arad sau Oradea care vorbesc si ungureste, sau rasgandit putin si acum incearca pe toate caile sa ajunga la „raiul de pe pamant” numit Budapesta. Oare de ce credeti ca in timp ce populatia evreiasca din Romania scade in ritm ingrijorator de rapid, la Budapesta in primul rand si apoi in Ungaria, mai ales langa granita cu Austria, creste?
Si au intr-un fel dreptate. Un evreu roman are mult mai putine sanse sa fie considerat roman de religie mozaica decat un evreu maghiar sau german care se lupta deja pentru apartenenta la societatea maghiara, sau germana, ca cetatean si ca nationalitate, care vor sa se inchine Dumnezeului evreu care, vezi doamne, este si Dumnezeul crestinilor de pretututindeni.
Cu alte cuvinte, evreii maghiari ca si cei germani vor sa se asimileze cu poporul maghiar respectiv german, asa cum americanii sant pe cale sa o faca in Statele Unite ale Americii. In Romania asta nu se va intampla niciodata. Evreii romani emigreaza sau dispar in eternitate, dar nu se vor fi lasati sa se asimileze niciodata cu poporul neaos Roman.