Motto:
“… luptatorul are patru calitati esentiale: disciplina, autocontrolul, rabdarea si capacitatea de a alege momentul cel mai potrivit pentru a actiona…..”
(adaptare dupa Bruno Medicina)
Cine a rasfoit macar o lucrare de marketing probabil ca a ramas surprins de cantitatea de termeni si metafore razboinice folosite: obiective, strategii, pozitionare, nise de aparat, atac frontal, guerilla…
Ceea ce nu trebuie sa ne uimeasca prea mult: intr-o economie de piata exista concurenta, iar concurenta inseamna competitie.
In timp ce in razboi se incearca cucerirea de teritorii, in afaceri se incearca cucerirea unor noi cote de piata; nu se folosesc arme clasice, ci vanzatori si publicitate mai mult sau mai putin subliminala…
Dar, principiile strategice de baza raman, oricum, aceleasi si o buna pregatire/cunoastere in acest sens se va dovedi foarte pretioasa pentru cei ce vor aborda campul de lupta minat….al afacerilor.
Pe de alta parte, in lucrarile clasicilor latini este explicat cu lux de amanunte, mai eficace si mai sintetic decat in tratatele moderne, ceea ce trebuie sa stim pentru a avea succes in lumea afacerilor.
Nici aceasta nu trebuie sa ne uimeasca: chiar daca se modifica mediul si resursele tehnologice, principiile de comportament sunt aceleasi.
In plus, in antichitate, neputand conta pe mijloacele pe care le avem la dispozitie astazi, rezultatul final al oricarei operatiuni era determinat, in cea mai mare parte, de capacitatea de a fructifica la maximum resursele umane aflate la dispozitie.
Si, data fiind dificultatea de a pastra si a reproduce materialul scris, se incerca sa se condenseze cantitatea maxima de informatie intr-un numar minim posibil de cuvinte (spre deosebire de ceea ce se intampla astazi, cand cu doua sau trei concepte extrem de banale, se umple o carte…).
Aceste doua premise, afirmate mai sus, aparent fara nici o legatura intre ele, imi dau posibilitatea sa abordez cel mai spectaculos manual despre succes in afaceri scris vreodata:
nu este latinesc, ci chinezesc si merge inapoi in timp pana in anul 400 i.C. Este vorba despre „Arta Razboiului” al generalului Sun Tzu si contine o culegere a tuturor sfaturilor de urmat in lumea razboiului (si a afacerilor, as indrazni sa adaug).
Oricum, sunt convinsa ca putinii (sau poate nu) dintre cei care au cumparat-o s-au gandit sa o foloseasca ca pe un ghid de afaceri.
Intrucat ma simt datoare sa justific afirmatia de mai sus, as vrea sa utilizez spatiul pe care il am la dispozitie pentru a va da o serie de citate asupra carora sa reflectati, fara a urmarii o logica anume in insiruirea lor.
Alegerea citatelor a fost deosebit de dificila, intrucat fiecare verset din fiecare din cele 13 capitole contine ceva important; inutil sa spun ca in loc de „armata”, „soldati”, „general”, pentru a ne folosi in afaceri, ar trebui sa utilizam substituentii comerciali.
In plus, unele adevaruri pot parea evidente, dar, daca observam practica, vom descoperi ca nu este deloc asa.
Acestea fiind spuse, sa dam cuvantul Maestrului.
– Cinci lucruri sunt esentiale pentru victorie:
– va invinge cel care stie cand sa lupte si cand sa nu lupte;
– va invinge cel care stie cum sa-si foloseasca fortele superioare si inferioare;
– va invinge cel care are o armata animata de acelasi spirit la toate nivelurile;
– va invinge cel care, dupa ce s-a pregatit pe el insusi, va sti sa astepte momentul in care inamicul este nepregatit;
– va invinge cel care, avand pregatire militara, nu va suporta amestecul guvernantilor.
– Operatiunile militare cer urmatoarea stratagema: daca esti abil, arata-te nepriceput; daca esti capabil, arata-te incapabil. Daca intentionezi sa ataci in apropiere, pregateste-te ca pentru un lung mars. Daca intentionezi sa ataci la distanta, prefa-te ca ai ajuns deja la jumatatea drumului.
– Ademeneste-ti dusmanul cu perspectiva unui castig; profita de confuzie si infrange-l.
– Provoaca iritare pentru a crea dezordine.
– Pentru a ucide dusmanul, oamenii trebuie sa fie motivati de ardoare; pentru a vedea avantajul victoriei, trebuie sa primeasca recompensa potrivita.
– Intr-o lupta de care, recompenseaza-l pe primul care a capturat 10 (care).
– Obiectivul razboiului este victoria, nu gloria invingatorului.
– Comandantul incapabil sa-si controleze iritarea, isi va trimite oamenii la asalt ca pe un roi de furnici, cu rezultatul ca unul din trei va fi ucis si obiectivul nu va fi cucerit.
– A incerca sa conduci o armata in acelasi mod in care se administreaza un regat, ignorand conditiile in care se opereaza, va duce la ruina.
– De aceea se spune:
daca iti cunosti amicul si te cunosti pe tine vei fi invingator in 100 de batalii.
Daca te cunosti pe tine, dar nu-ti cunosti inamicul, la fiecare victorie vei suferi o infrangere.
Daca nu te cunosti pe tine si nu-ti cunosti inamicul, vei fi infrant in fiecare batalie.
– Marii luptatori ai antichitatii se puneau mai intai pe ei insisi intr-o pozitie imbatabila si apoi asteptau o ocazie sa-si infranga inamicul.
De aceea se spune ca strategul abil lupta dupa ce a invins, in timp ce acela care este destinat infrangerii incepe sa lupte si dupa aceea incearca sa invinga. (Va rog sa meditati asupra acestei afirmatii aparent paradoxale, pentru ca ea contine cheia succesului in orice actiune pe care ati vrea sa o intreprindeti).
– A controla o forta mare este ca si atunci cand controlezi una mai mica: este pur si simplu o chestiune de impartire a numarului lor. Comandantul abil cauta rezultatul actiunii conjugate a grupurilor si nu cere prea mult de la indivizi.
– Cel care ajunge primul la locul bataliei si asteapta sosirea inamicului va fi proaspat si pregatit pentru lupta, in timp ce acela care va ajunge al doilea va fi epuizat chiar inainte de a incepe.
– Poti sa fi sigur de succes doar atunci cand ataci posturi care nu sunt aparate; poti fi sigur de aparare doar atunci cand mentii posturi care nu pot fi atacate.
De aceea este abil in atac acel general al carui inamic nu stie ce sa apere si este abil in aparare acel general al carui inamic nu stie ce sa atace. (Cred ca aceste doua percepte reprezinta sinteza perfecta a intregii arte a razboiului – sau marketingului, daca preferati … ).
– Punctul in care intentionam sa atacam nu trebuie divulgat; astfel inamicul va trebui sa se pregateasca impotriva unui atac din diverse puncte si, avand fortele distribuite in mai multe puncte, cele pe care le vom avea de infruntat in fiecare punct vor fi proportional mai putin numeroase.
– Nu repeta tacticile care te-au dus la victorie, ci lasa ca metodele tale sa fie reglate de varietatea infinita a situatiilor.
– Atunci cand incercuiesti o armata, lasa-i portita de scapare; nu duce inamicul la disperare.
– Daca un general arata incredere in oamenii sai, dar insista intotdeauna ca ordinele sa ii fie executate, castigul va fi reciproc.
– Rapiditatea reprezinta esenta razboiului
– Principiul conform caruia se conduce o armata il constituie fixarea unui standard pentru rezultate, care trebuie atins.
– Nu va miscati, daca nu aveti in vedere un castig anume; nu folositi trupele pana cand nu rezulta un avantaj; nu va luptati decat atunci cand este absolut necesar.
– Un conducator de armate nu trebuie sa duca trupele pe campul de lupta doar pentru a-si satisface orgoliul.
Cititi-le si adoptati-le/aplicati-le; veti descoperi ca ele contin mult mai mult decat pare la o prima lectura.
Inchei cu un precept care mi se pare cea mai indicata urare, care se poate face celui care lupta in dificila, dar de ce sa nu recunoastem incitanta, charismatica si mereu provocatoarea, lume a afacerilor.
Fie ca voi sa fiti rapizi ca vantul si desi ca padurea. In atac si la prada, fiti ca focul; la panda, fiti imobili ca muntii.
Fie ca planurile voastre sa fie intunecate si impenetrabile ca noaptea si lovitura voastra puternica si rapida ca fulgerul.
Succes in afaceri!