Ne-am obişnuit cu răsfăţul floral ca decor, ca expresie a sentimentelor noastre în diferite ocazii de alungul vieţii, dar mai puţin cu ideea că unele flori sunt şi comestibile.
Vacanţele petrecute la bunici rămân impregnate mereu ca un contact direct cu natura, nu numai în aspectul ei mioritico-romantic, ci într-unul îndrăznesc să-l numesc- animalic. Nu eram noi atât de impresionaţi de pastelul pădurilor, al râului argintiu cât de ce mai găsim să mâncăm în supermarketul numit mama natură, căci magazinul sătesc era închis până seara ca nu cumva ţăranii să se alinieze pe treptele din faţa acestuia la una mică şi să neglijeze CAP-urile, munca obştească.
Deprinsesem să recunosc ciupercile comestibile, fructele de pădure şi chiar anumite plante, flori bune de mâncat…
Îngropasem această parte a copilăriei petrecută la ţară, nu tocmai idilică, pe când aduceam bunicilor pâine, salam şi zahăr de la oraş.
Ca şef în restaurantul Muzeului de Artă Contemporană din Montreal, alături de o echipă de bucătărie avangardistă am elaborat un meniu cu salate, deserturi compuse din flori şi chiar fripturi stropite cu sosuri din petale, unt mixat cu foi de trifoi.
Panseluţele multicolore serveau ca aperitive de mare rafineţe amestecate cu frunzele de păpădie.
Petalele de trandafir sunt folosite în siropuri, dulceaţă şi toping-uri pentru deserturi.
Petalele galbenelelor pot fi folosite ca un substitut al sofranului în prepararea orezului.
Florile de muşeţel, menta, cicoarea, pe lângă atributele medicinale, devin ingrediente în prepararea bucatelor.
Va propun o reţetă clasică franceză de floare de dovleac pané ale carei efecte surpriză va creşte reuşita meniului.
Gogosi umplute cu flori de dovleac
Ingrediente: 26 flori de dovleac
Pentru aluat: 200 gr faina alba
un vârf de cuţit de sare
un vârf de cuţit de piper
½ lingurita de drojdie uscată
1 ou
1 ceaşcă de apă
Amestecaţi aluatul până la omogenizare şi lăsaţi câteva minute bune.
Detaşati pistilul florilor de dovleac şi spălaţi florile în apă
rece.
Le uscaţi într-un şervet curat, ca apoi să le înmuiaţi în
aluat şi le prăjiţi intr-o tigae cu ulei bine încins exact ca pe gogoşi.
Le asezaţi pe un platou cu un alt şervet având grijă ca gogoşile să nu conţină prea multă grăsime(uleiul este absorbit de ţesătura servetului sau de un prosop de hârtie).
Gogoşile pot fi consumate ca desert, dar şi ca garnituri la rasol de vită ori şalău (ori alt peşte).
Floarea de salcâm îmi stăruie ca un deliciu al lunilor de mai, iunie pe când ne căţăram în acăţi înfulecând florile ca pe nişte ciorchini. Dacă vă încumetaţi cumva să degustaţi florile de salcâm va reproduc povaţa bunicului:
“- Măi copii, mai scuturaţi florile ca nu cumva să înghiţiţi şi vreo albină!”
-superba reteta acum in plina criza economica, am copiat-o, cu mult sarg, abia astept sa beneficiez de toate cele scrise aici de autor.felicitari o invitatie la produse naturista mai ales ca sunt o mare amatoare de toate acestea.multam autorului.