caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Gastronomie si Stil



 

Popas culinar în Fort Wayne, Indiana (I)

de (18-9-2018)
2 ecouri

Popas culinar în Fort Wayne, Indiana (I)

După ce am străbătut câteva state americane am ajuns în orașul Fort Wayne, nu departe de Indianapolis, de Chicago. După ani de zile mi s-a întâmplat să am o senzație neplăcută vizitând un loc nou. Așezarea plată a orașului, lipsa colinelor, a pădurilor și o dispersare anacronică a cartierelor pornind dintr-o autostradă-centură pe străzi- ieșiri bruște între case sărăcăcioase din lemn ieftin mi-a dat fiori.

Centrul orașului se compune din câteva clădiri mai vechi (cca 100 de ani) și altele mai noi, în rest zona industrială și un complex de birouri destinat ministerului american de apărare.

Imediat mi-am zis că mă aflu la marginea lumii într-un loc plictisitor. Restaurante și cafenele puține, o circulație foarte redusă. Un fel de loc bântuit de fantome.

Fort Wayne aparținea indienilor nativi americani, astăzi poartă numele generalului Anthony Wayne, cuceritorul teritoriului la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

M-am oprit în așa zisul centru civic, am găsit ușor un loc gratuit de parcare . Parcă aș fi aterizat într-un oraș de câmpie cu aer static.

Am ales ca obiectiv o piață țărănească dispusă pe o arteră principală în jurul unui părculeț.

De o parte și de alta a străzii chioșcuri, rulote și camionete-cantină, standuri și alți vânzători ambulanți îmbie trecătorii cu fel și fel de legume, fructe, suveniruri, alimente și băuturi răcoritoare, cafea etc. Aș spune că orașul e pustiu deoarece toată lumea se află la piață. Mi-a dispărut imediat dezamăgirea.

Am degustat produse de mezelărie, un fel de pomană porcului à l Américaine, cârnați afumați, șuncă afumată, urechi de porc afumate, bacon afumat în lemn de măr, cedar și cireșe înrobate în ciocolată.

Există și o influență a bucătăriei mexicane cu faimoasele galete – un fel de clătite din făină de porumb, numite tortillas, umplute cu carne, salată, fasole.

M-am oprit în dreptul unei furgonete-cantină deținută de doi tineri. Foarte amabili au intrat în vorbă cu mine. Un băiat gătea la o placă reşofantă-grătar, celălalt era casier și vindea băuturi. Am cerut un fel cu specific american. Fiind înainte de prânz mi-au sugerat o combinație ou, cartofi, afumătură de porc și cedar galben.

Între timp am fost acostat în mod plăcut, întrebat de unde sunt etc.. Comesenii mi-au împărtășit că lor nu le place să locuiască la oraș. Trăiesc la țara, sunt fermieri, crescători de animale, alții fac naveta la oraș. Nu ar da pentru nimic în lume viața de la țară. Voiau să știe despre fermele din România, despre cum trăiesc oamenii din afara oraselor… Le-am vorbit despre sărbătorile recoltei, despre coborârea oilor de la munte, despre festivalul brânzei, al țuicii, despre mustărie și pastramă. Erau amenajate meșe din lemn, cu bănci lungi, ca la nunțile țărănești din pictura lui Breughel.

Nu departe de standuri, de sala de meșe extinsă pe stradă, un automobil de poliție acoperit cu flori, cu fotografii, cu mici însemne, medalii. M-am apropiat, am fost întâmpinat de un ofițer în uniformă.

-Ce reprezintă automobilul ?

-Este un omagiu adus eroilor căzuți la datorie, ofițeri de poliție și pompieri, și mai ales în memoria tragicului eveniment 9/11, ofițerul îmi vorbea despre spiritul meseriei lor. Nu de mult pe 10 septembrie ac un ofițer cu o experiență de peste 16 ani a murit la datorie.

Interlocutorul meu se cunoștea cu mai toată lumea. Am fotografiat automobilul, i-am spus că sunt jurnalist și de origine română. S-a oferit să-mi plătească brunch-ul ca semn al prieteniei pentru vizitatori atât de rari in zonă.

Am acceptat farfuria cu multă bucurie.

În același timp un grup de tineri muzicanți, pe o scenă improvizată prezentau un original repertoriu de muzică blues veritabil, specific regiunii. M-am despărțit cu greu de noii mei camarazi la o masa în aer liber, într-o vară târzie.

Cu permisiunea autorului vă împărtășesc rețeta, reprezentând un Breakfast Hash, care în română s-ar traduce printr-un fel de Tochitură mic dejun.

Ingrediente (2 porții):

4 ouă;
3 cartofi bine spălați și fierți întregi(necurățați), nu-i fierbeți prea mult;
100 gr cârnați afumați, tăiați în cuburi;
50 gr de bacon tăiat în felii foarte mici ( ori slănină în cuburi)
½ ceapa albă tăiată în lungime, în fâșii;
o jumătate de ardei roșu sau gogoșar copt și curățat de semințe și pielite;
sare, piper, paprica dulce;
50 gr de cașcaval cedar galben;
pătrunjel proaspăt pentru decorat;
două trei fire de ceapă verde pentru decorat.

Metodă de preparare:

1. Cartofii tăiați în cuburi mari cca 2 cm și se călesc pe placa reşofantă împreună cu ceapa, sarea, piperul, cu boiaua de ardei până când ingredientele se rumenesc.
2. Separat căliți cârnații și baconul până devin crocanți.
3. Amestecați ingredientele, adăugați ardeiul gras în fâșii.
4. În același timp prăjiți ouăle după modul dorit(ochiuri, papară etc).
5. Divizați conținutul în două părți.
6. Dispuneți jumătățile pe câte o farfurie fiecare.
7. Așezați câte două ouă deasupra, pe fiecare amestec. Presărați cașcavalul răzuit.
8. Înainte de a servi decorate cu pătrunjel și ceapă verde.


Aș menționa că punând sare mâncarea ar fi prea sărată, așa că eu aș elimina-o. Brânză și cartea afumată sunt deja sărate. Aș adăuga rozmarin sau cimbru proaspăt pentru o mai bună savoare.

Consemnare din Fort Wayne, Indiana

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Tiberiu Dianu: (20-9-2018 la 05:23)

    Am trecut de câteva ori prin Indiana în drumurile mele spre Chicago şi Detroit. Zonele cu mici oraşe industriale alternează cu vastele arii rurale. Articolul iniţiază o binevenită incursiune, atât culinară cât şi geografică, într-un stat din regiunea Marilor Lacuri.

    Un prilej de disecţie psihologică a unei părţi a statului Indiana, cu care autorul ne-a obişnuit în periplurile sale.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (23-9-2018 la 23:00)

    Florin iubeşte oamenii şi de aceea oamenii îl simt de-al lor şi îl răsplătesc pentru aceasta. Este motivul pentru care el găseşte lucruri interesante acolo unde alţii ar zice poate că este plictisitor şi unde el se bucură de ospitalitatea şi bucuria de a trăi al celor cu care se înconjoară.

    Mulţumesc pentru încă un reportaj reuşit, Florin!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.158.208.189