Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Marturii



 

35 de ani de la moartea lui Corneliu Popescu – traducător al lui Eminescu

de (4-3-2012)

În această vară promoția 1977 a Colegiului Național Sfântu Sava (fost Liceul Nicolae Bălcescu) din București, aniversează 35 de ani de la absolvire.

Printre cei prezenți nu se va număra unul dintre cei care nu a apucat să termine liceul, deși era probabil cel mai dotat dintre noi. E vorba de Corneliu M. Popescu, zis și “Carmelinul”, decedat la vârsta de 18 ani în cutremurul din 4 martie 1977.

Trupul lui Cornel și al mamei sale au fost găsite după trei zile. Muriseră amândoi îmbrățișați în casa scării din blocul de pe strada Arcului, din apropiere de Bulevardul Carol și Biserica Armenească.

Am stat trei zile în apropierea mormanului de moloz unde se aflase blocul, dar n-am fost prezent când au fost găsiți, era la miezul nopții și eu plecasem acasă.

Cu prilejul înmormântării l-am cunoscut pe tatăl lui Cornel, domnul Mihai Popescu, care în seara cutremurului nu se afla acasă. Ne-am împrietenit  și ca un gest de mulțumire, în vara lui 1977, când se mutase într-un apartament de pe lângă Sala Polivalentă, oferit de stat, mi-a făcut cadou un costum gri, pe care i-l cumpărase din străinătate lui Cornel, dar acesta refuzase să-l poarte deoarece îi rămăsese mic (era mult mai înalt decât mine).

Atunci am aflat că domnul Popescu obținuse pentru fiul său  o bursă de studii în medicină la Universitatea Humboldt din Berlinul de est.

Dar mai important decât atât, am aflat despre Cornel că tradusese poeziile lui Eminescu în engleză. Cornel era un băiat extrem de inteligent și un rebel, dar niciodată nu ne-a spus, nouă colegilor lui de clasă, că era traducător al lui Eminescu.

Între timp, volumul de poezii a fost publicat și apoi re-editat. Am citit că traducerea este apreciată ca fiind printre cele mai bune în engleză. Școala primară, numărul 5 din Capitală, a primit numele Corneliu M. Popescu.

L-am mai întâlnit pe  tatăl lui Cornel după 1990, când a trecut pe la România liberă. Era mereu preocupat de păstrarea amintirii singurului său copil. Îmi pare rău că am pierdut contactul, însă am purtat costumul primit în dar de la tatăl lui Cornel. A fost un neînsemnat omagiu adus acestui tânăr genial, secerat la vârsta de 18 ani de un cutremur nemilos.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.196.126.39