Impactul proiectului minier de la Rosia Montanta asupra mediului, intereselor financiare ale Comunitatii Europene si ale statului roman, ar trebui calculat de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA). O asemenea agentie, o constructie pe bani europeni, ar trebui sa aiba grija de fermieri, indiferent de zona in care se afla si carora le acorda plati, nu sa vegheze asupra inregimentarii politice a functionarilor ei.
Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013(PNDR), a definit Rosia Montana, o zona montana defavorizata(Masura 211), cu pajisti cu valoare naturala ridicata(Masura 214, pachete de agromediu, P1.2).
Obiectivul operational al Masurii 211 este utilizarea continua a 1.400.000 ha de terenuri agricole la nivelul intregii tari. Contrar afirmatiilor facute de catre sustinatorii proiectului minier, la prima vedere, obiectivele specifice privind viabilitatea spatiului rural si activitatile durabile sunt respectate la Rosia Montana.
Masura 214 reprezinta o plata acordata pentru pasuni cu valoarea naturala ridicata, Pachetul 1, la care se adauga un pachet suplimentar, Pachetul 2, practici agricole traditionale.
APIA a efectuat plati la Rosia Montana, incepand cu Campania 2007 pana in prezent, in valoare de 2.216.569.62 lei, ceea ce insemna ca, fermierii din aceasta zona au respectat cerintele minime pe exploatatiile lor dar si bunele conditii agricole si de mediu.
M211 se acorda pe intreaga exploatatie iar M214- P1.2 se acorda pe parcela. La aceasta suma fermierii au mai primit plati pe suprafata, denumite plati SAPS.
APIA ar trebui sa verifice modul in care consiliul local Rosia Montana si-a concesionat pasunile, cum s-au cheltuit banii comunitari si cei proveniti de la bugetul national si daca se respecta in continuare toate conditiile pentru ca fermierii sa beneficieze de aceste plati.
De asemenea, sa verifice daca pasunile aferente proiectul minier se afla in baza de date si daca sunt indeplinite conditiile de plata a celor care utilizeaza aceste terenuri.
In cazul in care proiectul minier va fi aprobat, sa faca o evaluare proprie privind suprafetele afectate care vor fi sterse de la plata, numarul de fermieri afectati si impactul asupra mediului si implicit asupra intereselor financiare ale Comunitatii Europene si ale statului roman, pe termen mediu si lung.
Firma canadiana este proprietara a peste jumatate din stravechea localitate dar se pare ca este exonerata de indatoririle oricarui proprietar de locuinta din Romania: intretinerea locuintei si a terenurilor aferente. Nu este un secret pentru nimeni faptul ca marea majoritate a locuintelor achizitionate de catre aceasta firma , sunt intr-o stare avansata de degradare iar curtile acestora sunt invadate de vegetatie nedorita. Fiecare casa isi asteapta reparatia doar atunci cand va incepe proiectul minier, asa scrie pe placutele infipte pe pereti. Pana la aprobarea proiectului, orice locatar al asezarii Rosia Montana trebuie sa respecte regulile de convietuire si obligatiile administrative, nu sa sadeasca discordie sau sa-si cladeasca structuri informative suprastatale.