În week-end, mi-am propus să merg la un film împreună cu o prietenă, dar am zis răspicat NU LA MALL!! Nu aveam chef de zumzetul, agitaţia şi fiţoşeniile din Mall, oricare ar fi el.
Aşa că fără să dăm prea mare atenţie filmului care rula am făcut o rezervare on line la CinemaPro, la ora 18.45.
Când am ajuns să cumpărăm biletele, domnişoara de la casă ne-a întrebat dacă vrem să păstrăm rezervarea sau dorim alte locuri, întrucât sala e destul de goală. Am rămas la locurile rezervate iniţial, am intrat în sală, ne-am căutat rândul… 14…. dar când ne-am găsit şi locurile.. acestea erau ocupate de dl Dinu Patriciu şi soţia (care erau însoţiţi de încă o familie).
Mai verificăm o dată biletele şi, constatând că nu ne înşelăm, întrebăm ca să ne aflăm în treabă: „nu vă supăraţi, aveţi şi dvs locurile 10 şi 11?” Tăcere. Dl Patriciu mânca pop-corn. Aşa ca prietena mea repetă întrebarea care de data asta l-a agasat pe domnul Patriciu, care ne-a răspuns între două floricele: „Ete avem!!!” Noroc că ne-a salvat soţia care a intervenit cu o completare de bun-simţ: „dar e sala goală… ce mai contează?”… (sala era goală, dar nu în zona cu vizibilitate bună).
Chiar aşa… în momentul ăla ne-am dat şi noi seama de cât de stupide eram dorind să stăm pe locurile noastre…
Doar regulie sunt făcute pentru a fi încălcate, ştie domnul Patriciu prea bine asta.
Aproape că am pierdut începutul filmului (nu mare pierdere, din nefericire), făcând scenarii de răzbunare: îmi închipuiam cum sun la vreun tabloid, cum îl aşteaptă la ieşire, cum îi fotografiază, şi parcă vedeam şi titlul cu litere de-o şchioapă, negre cu contur roşu: DINU PATRICIU SFIDEAZĂ SPECTATORII UNUI CINEMATOGRAF DIN CENTRUL CAPITALEI, şi un subtitlu „Acesta le-a ocupat abuziv locurile şi a refuzat să le elibereze, în timp ce mânca arogant popcorn”.
Apoi aş mai fi putut exagera spunând că i-a sunat telefonul de mii de ori, dar aş minţi. I-a sunat doar o dată şi nici măcar nu a vorbit mult. Şi nici nu plescăia când mânca popcorn.