Sa presupunem ca un extraterestru ar ateriza in Europa de Est si cineva i-ar pune in poala ultimul tip de iPad, incarcat cu date si grafice despre tarile din regiune. Sunt aproape sigura ca atentia i-ar fi captata de un singur nume: Polonia.
Experienta crizei ar trebui sa ne faca sa privim mai atent la tarile din jur si la politicile lor economice. Ar fi un exercitiu necesar si sanatos din doua motive. In primul rand pentru ca ar pune lucrurile intr-o perspectiva corecta, regionala, si ne-ar scutura putin de politica de taraba ce domina majoritatea dezbaterilor publice. In al doilea rand pentru ca, prin comparatie, am putea sa extragem invataminte utile din experienta celorlati – nu pentru a aplica lectiile lor peste originalul noastru capitalism, ci pentru a intelege mai bine cum au reusit alte tari sa evite recesiunea si sa se repozitioneze pe harta economiei europene.
Polonia este cel mai bun exemplu. In timp ce alte economii continua sa isi linga ranile dupa caderea economica din 2009-2010, Polonia a incheiat anul trecut cu o crestere economica de 3.8%. Si asta dupa ce in 2009 a fost singura tara europeana care a reusit sa reziste crizei, obtinand o crestere a PIB de 1.7%. In 2011, estimarile arata ca economia Poloniei va crestei cu inca 4.4%. Cum a reusit Polonia sa evite recesiunea si efectele devastatoare ale crizei? Un studiu publicat recent de analistii UniCredit prezinta avantajele economiei poloneze si politica economice prin care guvernul de la Varsovia a ferit Polonia de ravagiile crizei.
In primul rand, economia Poloniei se bazeaza mai mult pe piata interna (destul de larga) si mai putin pe exporturi. Acest fapt a ajutat-o sa evite impactul pe care prabusirea cererii pe piata europeana l-a avut asupra tuturor economiilor ale caror exporturi nu numai ca aveau o mare preponderant in PIB dar erau orientate mai mult catre zona UE. In plus, Germania, partenerul comercial numarul unu al Poloniei, a functionat asemenea unui aspirator atragand 26% din exporturile poloneze, in timp ce Polonia a inghitit 22% din importurile nemtesti in perioda 2009-2010. La randul sau, economia Germaniei a ajuns pe val gratie exporturilor masive catre China. La aceast ciclu fast al exporturilor via China si Germania, s-a adaugat o politica de depreciere a zlotului relativ constanta si care, desi a afectat puterea de cumparare interna a polonezilor, a fost dramul de avantaj oferit exportatorilor. In acelasi timp, deprecierea zlotului i-a fortat pe producatorii locali sa lupte pentru competitivitate pe piata interna cu importatorii.
In al doilea rand, proiectele in infrastructura au facut din Polonia un magnet pentru investitii de anvergura, ajutand sectorul constructiilor sa treaca cu bine de criza, chiar daca la nivel European a fost impins in recesiune. Si nu in ultimul rand, Polonia a continuat sa fie un punct de atractie si un centru de profit pentru companii precum LG Phillips, Toshiba, Sharp sau Dell.
Mai exista insa un motiv pentru care Polonia a reusit sa treaca nevatamata prin criza. Reformele anterioare, facute la timp, au creat masa critica de investitii straine directe necesare pentru a hrani economia si pe timp de criza. Polonia culege astazi roadele investitiilor facute in anii anteriori, si care au transformat treptat centrele sale de outsourcing in centre de cercetare bazate pe tehnologie avansata. Polonia a reusit acolo unde putine tari din regiune au incercat – in diversificarea economiei prin investitii in sectoare cu tehnologie inalta, cu forta de munca bine calificata, fapt ce a atras dupa sine o intreaga industrie pe orizonatala, incepand cu call center-uri si terminand cu centre de cercetare dezvoltate de marii jucatori mondiali in domeniul tehnologiei.
Reusind un model de crestere economica bazat pe piata interna, exporturi si investitii straine directe, Polonia pare sa fi gasit mixul perfect ce i-a permis sa treaca intr-o cu totul alta liga a jucatorilor regionali. Lectia poloneza ne trimite inapoi la adevarurile simple, aratandu-ne ca singura asemanare iintre economie si fotbal este aceea ca in ambele cazuri ocaziile pierdute se razbuna.
Articolul a fost preluat cu permisiunea autoarei de pe situl http://www.hardviews.eu