Ungaria, care în urmă cu câteva zile a preluat preşedinţia Uniunii Europene, se află în centrul unui tir încrucişat de critici din partea statelor UE, a organizaţiilor internaţionale şi de apărare a drepturilor omului, a organizaţiilor profesionale de ziarişti din propria ţară şi din străinătate. Cauza – noua lege media, adoptată cu o mare majoritate de voturi de parlamentul de la Budapesta. Propusă de deputaţi ai coaliţiei guvernamentale Fidesz-creştin- democraţi, legea a fost votată în condiţiile în care, la alegerile din primăvara trecută, ea dispune de două treimi din locurile de deputaţi. Astfel, coaliţia poate trece prin parlament orice fel de lege şi de această situaţie a profitat din plin premierul Viktor Orban.
De când a revenit la putere, Orban a propus şi parlamentul a votat legi care, potrivit opiniei analiştilor, fie au un iz naţionalist, fie contravin principiilor democraţiei. Astfel, printre primele măsuri au figurat acordarea dublei cetăţenii maghiarilor de dincolo de graniţe şi declararea zilei semnării Tratatului de pace de la Trianon ca zi de doliu naţional (atunci Ungaria a pierdut , în favoarea vecinelor ei, două treimi din teritoriile în care majoritatea populaţiei o reprezentau diferitele etnii – români, sârbi, cehi şi slovaci), legea impunerii retroactiv cu un impozit de criză a marilor companii multinaţionale, naţionalizarea caselor de pensii particulare sau reducerea atribuţiilor Curţii Constituţionale. Dar cele mai mari proteste s-au înregistrat în urma elaborării noii legi media.
Reglementările restricitve ale noii legi se referă atât la media publică cât şi la cea privată, inclusiv la materialele publicate în spaţiul virtual. Este vorba aici în primul rând de concentrarea sub conducerea unui singur organism, Consiliul Media, a presei din sectorul public, respectiv a postului public de radio, cel de televiziune inclusiv postul DunaTV şi a agenţiei ungare de presă MTI. Datorită componenţei sale- formată numai de membri aparţinând Fidesz, partidul premierului Orban, Consiliul este acuzat de părtinire şi de orientare politică proguvernamentală. În plus, membrii Consiliului au fost aleşi pentru nouă ani, deci structura nu poate fi modificată nici măcar dacă peste trei ani, Fidesz ar pierde alegerile. Consiliul Media are drept de intervenţie asupra conţinutului şi structurii programelor, poate intra în redacţii, să ceară, înainte de publicare, anumite materiale şi, în anumite cazuri, chiar dezvăluirea surselor articolelor. .Această ultimă prevedere se referă şi la articole publicate în sectorul privat În sectorul public nu sunt admise decât ştiri elaborate de agenţia de presă MTI . De asemenea, vor exista articole, redactate de un grup de ziarişti, de asemenea obligatorii pentru acest sector. Numeroase prevederi, la prima vedere pozitive, se referă la interdicţia de a publica articole care lezează egalitaea de drepturi, jignesc demntatea omului, etniile, cultele religioase etc.. Încălcările sunt sancţionate cu sume imense , pornindu-se de la două sute de milioane de forinţi când este vorba de posturi de televiziune, ajungându-se la două milioane în presa scrisă. Chiar dacă, la prima vedere, prevederile par conforme cu cele europene (Orban a argumentat că tot ceea ce se găseşte în legea media se regăseşte şi în legi similare din alte state europene), problema se pune în ceea ce priveşte aprecierea ştirilor sau materialelor. Consiliul Media fiind condus numai din reprezentanţi ai puterii, opinia ei poate fi subiectivă în cazul presei de opoziţie. De aceea, atât analişti din Ungaria cât şi din străinătate au considerat că aceste prevederi se includ în categoria cenzurii iar ziariştii vor fi obligaţi la autocenzură. Prevederile se referă şi la lumea virtuală, respectiv la internet şi bloguri, ( ele vor fi obligate să se înregistreze), precum şi la televiziunile sau posturile de radio comerciale. Consiliul deţine şi dreptul de acordare sau prelungire a frecvenţelor radio pe care îl poate folosi, susţin observatorii, pentru a şantaja anumite posturi. Consiliul poate decide şi suspendarea temporară sau defintivă a unor publicaţii, posturi de radio sau televiziune, indiferent dacă sunt din sectorul public sau privat.Încă înaintea adoptării acestor legi, analişti din Ungaria au apreciat că astfel de prevederi au figurat ultima dată într-o lege a presei din…1914.
Aşa cum am mai amintit, această lege a afectat grav imaginea Ungariei tocmai în momentul în care a preluat preşedinţia rotativă a UE. Presa din din statele membre l-a asemănat pe Orban cu Putin, Lukaşenko, chiar cu… Hitler, iar ministrul de externe din Luxemburg a considerat că Ungaria nu este demnă în a-şi asuma preşedinţia europeană. Vineri seara, la Budapesta, după ceremonia transferului, la întâlnirea dintre membrii guvernului Ungariei şi delegaţia UE, problema principală dezbătută a fost cea a legii media. Dacă într-o primă etapă, Viktor Orban a exclus modificarea ei, susţinând compatibilitatea cu cele ale altor ţări europene, acum el a apreciat că, în cazul unor obsevaţii argumentate, ar fi dispus să modifice anumite prevederi.
Merci pentru explicitarea relelor asteptate de la aceasta lege media. Prieteni din Ungaria mi-au spus ca Orban e maalefic. Eu fiind adeptul principiilor corectitudinii politice, la prima vedere, cum ati spus, interdicţia de a publica articole care lezează egalitatea in drepturi, jignesc demnitatea omului, etniile sau cultele religioase nu mi se parea o reglementare rea. Dar cei care cunosc climatul de azi din Ungaria spun ca urmeaza sa fie protejat intii si intii tot ce e legat de calitatea de maghiar si pus sub acuzare tot ce lezeaza maghiarimea. Ceea ce cred eu ca persoana mai putin naiva azi (fata de cum eram mai de mult), este ca majoritatea parlamentara din Ungaria a creat o lege care, daca ramine valabila, ii poate crea avantaje, ea, majoritatea fiind cea care a numit evaluatorii, iar daca presiunea civica si internationala obtine renuntarea la aceasta lege, atunci cu adevarat se va dezlantui iadul nerespectarii libertatilor umane si a demnitatii etniilor, fiindca atunci orice va fi permis fata de etnicii minoritari.