Nistrul – frontieră a morții pentru evreii din România anului 1941Acum cinci ani Comisia Internațională privind Studierea Holocaustului în România își înainta raportul, întocmit în urma unei munci de un an de zile, președintelui României la acea dată, Ion Iliescu, cel care inițiase în vara lui 2003 această cercetare în premieră.
Acum, după cinci ani de la recunoașterea oficială și asumarea oficială de către România a concluziilor raportului Comisiei Wiesel (numită așa după numele președintelui său, Elie Wiesel, celebru scriitor, născut la Sighetu Marmației, laureat al Premiului Nobel pentru pace și supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz), există mulți români care fie nu au auzit de existența sa, ori nu l-au citit, ori nu recunosc concluzile sale, care atribuie regimului condus de Ion Antonescu responsabilitatea pentru moartea a între 280000 și 380000 de evrei și 11000 de romi în perioada 1940 – 1944.
Vicepreședintele Comisiei Wiesel, Radu Ioanid, care este directorul departamentului de relații internaționale al Memorialului Holocaustului de la Washngton DC, declara recent într-un interviu presei din România:
„Cam 40% dintre români nu au informaţii despre Antonescu. Asta în sine este un lucru foarte grav, pentru că ar trebui să existe un minim de informaţii despre regimurile totalitare din România. Dar, dintre cei 60% rămaşi, cam jumătate spun că a fost un erou, în vreme ce 30% susţin că a fost un criminal de război.”
Dintre cei care au auzit de raport, puțini sunt cei care l-au citit, fie și parțial (el poate fi citit aici http://www.inshr-ew.ro/pdf/Raport_final.pdf). Atitudinile variază de la acceptare, la minimalizare, justificare a acțiunilor regimului Antonescu și până la respingere în bloc a concluziilor raportului.
Negaționiștii invocă o conspirație evreiască împotriva României, care ar fi fost nevoită să accepte responsabilitatea Holocaustului dintre 1940 – 1944 în schimbul acceptării ca partener al Occidentului (în 2004, la scurt timp după publicarea raportului Comisiei Wiesel, liderii Uniunii Europene au decis aderarea României la UE la data de 1 ianuarie 2007).
Cei care au citit raportul pot remarca limbajul sobru în care este redactat, acesta fiind bazat în mare majoritate pe documente din arhivele românești, documente ascunse timp de 60 de ani. Extrem de important este faptul că responsabilitatea Holocaustului este atribuită regimului Antonescu care a guvernat țara între 1940 și 1944 și nu poporului român, așa cum afirmă, din ignoranță sau rea-credință, cei care contestă validitatea acestui raport.
Comisia a fost alcătuită din personalități publice – istorici în majoritate – din România, Israel, Statele Unite, Franța, Germania, iar punerea la îndoială a onestității acestui efort amplu de scoatere la iveală a adevărului istoric este în sine un act de ignoranță și chiar rea-credință, care nesocotește modul însuși în care funcționează o societate democratică, în care promovarea cu bună știință a dezinformării este un act nelegitim, chiar o infracțiune.
Contestatarii raportului Comisiei Wiesel nu au aproape niciodată argumente serioase împotriva concluziilor din text. Cei mai mulți de fapt nici nu l-au citit sau refuză să-l citească.
Lipsa contra-argumentelor
E și greu de găsit contra-argumente, când dovezile provin mai ales din documente românești ale vremii, iar Ion Antonescu însuși nu a negat niciodată că ar fi ordonat deportarea în masă și chiar nimicirea unor grupuri mari de evrei din Basarabia, Bucovina și Transnistria.
Mărturiile privind atrocitățile comise de armata sau jandarmii români după 22 iunie 1941 sunt irefutabile, un exemplu fiind și interviul cu Șabs Roif, supraviețuitor al lagărelor din Transnistria, serializat în revista ACUM.
Justificările privind pretinsa colaborare în bloc a populației evreiești din teritoriile ocupate de URSS în vara lui 1940 cad în desuetudine prin faptul că majoritatea celor deportați după iunie 1941 erau femei, copii și bătrâni, chiar Șabs Roif – născut în 1930 – este un exemplu grăitor.
Un alt gen de atitudine la concluziile raportului este contrapunerea lor cu efectele impunerii regimului comunist în România. Cei care mută discuția în acest plan afirmă explicit sau implicit culpabilitatea „evreilor” în represiunea comunistă, ca un fel de revanșă pentru acțiunile antisemite din perioada 1938 – 1944.
Pe lângă falsitatea acestei afirmații – comunismul a fost impus de Stalin în toată Europa de est ocupată și a provocat suferințe populației indiferent de etnie – ea reprezintă o continuare a tezei culpabilității în bloc a evreilor în 1940 – 1941, invocată și de Ion Antonescu ca justificativ al persecuțiilor antisemite.
Revista ACUM a promovat cu consecvență, ca parte a liniei sale editoriale, concluziile raportului Comisiei Wiesel. Suntem printre puținii în presa de limbă română care facem acest lucru, pe care alții fie se tem, fie nu doresc să-l facă pentru a nu-și pierde unii cititori cu orientări politice mai verzi, dar nu ecologiste!
Evident că cei care ne combat nu o fac cu argumente, pentru că nu le au, ci cu acuzații absurde sau de-a dreptul calomnioase, de genul că am fi „plătiți de lobby-ul evreiesc”, acuzații din care adeseori transpare un antisemitism agresiv și o ură abia disimulată.
Vă veți întreba de ce perseverăm în a prezenta adevărul despre Holocaustul din România, dacă ne izbim de această atitudine larg răspândită de respingere neargumentată și resentimentară? Răspunsul e foarte simplu și poate destul de clișeistic: nu se poate clădi o democrație trainică pe minciună și fuga de responsabilitate.
Așa cum spuneam, nu poporul român, ci regimul dictatorial și fascizant al lui Ion Antoescu este responsabil de Holocaustul din România, care a fost una dintre paginile cele main rușinoase ale istoriei naționale din ultimii 100 de ani. A invoca interesul național sau a românismului în sprijinul mușamalizării acestui episod trist din istoria României este inacceptabil și profund demagogic.
Din punct de vedere practic, cei care invocă pericolul ca României să i se ceară despăgubiri de către victimele Holocaustului sau urmașii lor, uneori invocându-se cifre de-a dreptul elucubrante – 20 de miliarde de euro – sunt de asemenea lipsiți de onestitate – cele mai multe dintre aceste victime proveneau din Basarabia, Bucovina și Transnistria, responsabilitatea compensării lor fiind asumată de mai mult timp de Germania.
Vă recomandăm așadar, lectura raportului Comisiei Wiesel, chiar dacă o faceți cu cinci ani întârziere. Lectura nu este doar un act de informare, ci și un exercițiu democratic, de care mulți au fost privați sau au refuzat să-l practice de 60 de ani încoace.
Decent mi s-ar parea propunerea spre lectura, alaturi de Raportul Wiesel, a cartii lui Paul Goma (de care nu amintiti!) „Saptamina rosie”.
„Irita”?
De cite ori vad subiectul asta de atitea ori am sa spun urmatoarele:
1. Nici pina azi nu se poate explica 100% de ce un popor care a dat multa valoare si multi oameni de seama s-a transformat intr-o masina de ucis. Ofiteri germani isi sarutau dimineata copiii si sotia, la prinz ii exterminau cu salbaticie pe ai altora, seara veneau si ii sarutau din nou cu tandrete. Monstri.
2. Asa ceva nu trebuie sa se mai repete CU NICI UN ALT POPOR !!!!!
3. Evreii nu vor sa se victimizeze la infinit si sa „irite” ci sa aduca aminte ca asa ceva nu trebuie sa se mai intimple cu nici un alt popor.
4. Nazistii ucideau alte rase din cauza ca erau alte rase. Exista in lume numerosi idioti in special musulmani care ii fac pe israelieni nazisti fara sa stie ce scot pe gura. Nu exista un singur israelian pe lumea asta care sa ucida un arab din cauza ca e arab sau musulman.
5. Antisemitismul in lume capata proportii in ziua de azi mai ales datorita musulmanilor in frunte cu Ahmadinejad. Tocmai de aia trebuie luptat impotriva lui. Ahmadinejad nu are nici o problema sa repete ce a facut Hitler dar lumea nu intelege sau nu vrea sa inteleaga ca atunci. Se stia absolut totul despre ce faceau germanii in lagare, aliatii bombardau blocuri in loc sa bombardeze accesul la lagare. Germania era infrinta de mult dar exterminarile continuau si au avut loc pina tirziu in 1944.
6. Tayyip Erdogan a spus ieri ca ce a facut Israelul in Gaza e mai rau de ce s-a intimplat in Darfour. Va dati seama ca in Darfour s-a intimplat un Holocaust iar in Gaza o legitima auto-aparare, foarte dureroasa dar in nici un caz nu se poate compara. Primul ministru al Turciei e un antisemit incult care ataca Israelul pentru a cade pe plac fratilor musulmani. Culmea, tocmai ei care le-au facut Holocaust armenilor si nu vor sa recunoasca nici pina azi. Ei au fost niste nazisti nu israelienii.I-au omorit pe armeni pentru ca erau armeni.
7. In lume, azi, anti-romanismul ia proportii. Romanii trebuie sa-si aduca aminte de Holocaust in fiecare an nu sa fie iritati de subiect. E chestie de bani bagati in educatie.
Nu trebuie sa se mai intimple cu nici un popor, orice ar fi.
Pace si Prietenie in Lume !!!!
Este de-a dreptul indecent domnule Sava să folosiți termenul „decent” atunci când puneți alături de un raport ca acesta o lucrare negaționistă. Dar „indecent” și „negaționist” sau „antisemit” așa cum ați dovedit în trecut pe această pagină că sunteți se asortează perfect.
Iată de ce e nevoie să scriem articole ca acesta.
Tot pentru Mossad lucrezi, maestre Clej?
Europa nu are constiinta curata si nici impacata atita timp cit va continua revizuirea istoriei si se va relua discutia despre posibilitatea inexistentei holocaustului la care au participat pe linga germani si alte grupuri din diferite tari.
Ceva evident trait de oameni si infaptuit in moment de nebunie Europeana nu poate fi redemonstrat la nesfirstit de cite ori unii au himere.
Victimele au dat o lectie istoriei si cine vrea intelege gravitatea si marimea crimei si pot sa ia pozitie pentru ca sa nu se revina la momente de cruzime si crima.
Cu totii suntem tigani, negrii sau evreichiar daca popoarele din care ne tragem au avut iluzia unicitatii si superioritatii.
Inainte de afi romani, turci sau francezi suntem oameni.
Problema este suntem ?
Scriam în articol:
„Evident că cei care ne combat nu o fac cu argumente, pentru că nu le au, ci cu acuzații absurde sau de-a dreptul calomnioase, de genul că am fi „plătiți de lobby-ul evreiesc”, acuzații din care adeseori transpare un antisemitism agresiv și o ură abia disimulată.”
Ce exemplificare mai bună poate exista decât ecoul primitiv și pavlovian semnat „Lucescu Virgil”?
Un articol echilibrat si argumentat, bine structurat, logic si nepartinitor. Ar fi bine venit in orice publicatie din Romania, pentru ca Holocaustul evreilor din Romania este o parte din istoria tarii care nu trebuie ignorata, ci trase invatamintele de pe urma ei.
Ceea ce s-a întâmplat cu evreii, este revoltător – chiar dacă numai jumătate din cele relatate de istoriile de astăzi ar fi adevărate… Din păcate însă, oamenii cinstiţi devin suspicioşi atunci când evenimente istorice devin „studii obligatorii”, li se alocă Zile, se mediatizează peste măsura considerată normală de ei. Mai ales atunci, când popoare făcute „criminale” au şi ele pierderile lor, şi generaţii, care nici nu s-au născut pe vremea evenimentelor de cruzime, se simt făcute responsabile pentru cele întâmplate pe vremea înaintaşilor.
În satul meu, locuit de o majoritate de etnie maghiară şi de confesie reformată, am auzit, de la bătrâni următorul episod de pe vremea războilui: oamenii aflaţi în bufetul sătesc, al cărui proprietar a fost singura familie de evrei, care deţinea şi singurul magazin din sat, auzind de ideile lui Hitler, au zis: „Aşa le trebuie… Noi cât muncim pentru paralele pe care le cheltuim la el… Iar cât lucrează el faţă de noi, şi cum o duce…” Iar când în 1944 familia, primind informaţii de la binevoitori, într-o noapte a reuşit să dispară din faţa celor care aveau să-i interneze, şi prăvălia şi cârciuma a rămas închise, oamenii au zis: „Da ce au ăştia cu evreii noştri?”
După ce evreii au dispărut din sat, a venit altă familie de negustori, creştini, de confesie reformată, din Turda. Reticienţa a fost aceeaşi.
Iar când trecea, pe jos, o coloană de evrei însoţită de soldaţi români, spre Turda, în zdrenţe, extenuaţi, probabil flămânzi şi însetaţi, femeile au adunat copiii din curţi, i-au băgat în casă şi au plâns… Bunica i-a spus lui tata: cine ştie, pe noi oare nu ne ia?… (Satul se afla în Ardealul de Sud…)
Din păcate, nu putem avea certitudinea, că nu ni se poate întâmpla iarăşi. În lume, tot aşa merg treburile. Judecata dublă reproduce evenimentele.
Pe soclul ridicat iniţial pentru statuia lui Antonescu în Târrgu Mureş, urmează să fie ridicat bustul generalului Ştefan Guşă – personalitate controversată în ceea ce priveşte evenimentele de la Timişoara dintre 17-21 decembrie 1989.
Eu scriu în articol:
„Extrem de important este faptul că responsabilitatea Holocaustului este atribuită regimului Antonescu care a guvernat țara între 1940 și 1944 și nu poporului român, așa cum afirmă, din ignoranță sau rea-credință, cei care contestă validitatea acestui raport.”
Iar domnul Zoltán Boldizsár Zeyk scrie în ecou:
„Ceea ce s-a întâmplat cu evreii, este revoltător – chiar dacă numai jumătate din cele relatate de istoriile de astăzi ar fi adevărate… Din păcate însă, oamenii cinstiţi devin suspicioşi atunci când evenimente istorice devin „studii obligatorii”, li se alocă Zile, se mediatizează peste măsura considerată normală de ei. Mai ales atunci, când popoare făcute „criminale” au şi ele pierderile lor, şi generaţii, care nici nu s-au născut pe vremea evenimentelor de cruzime, se simt făcute responsabile pentru cele întâmplate pe vremea înaintaşilor.”
Domnule Zeyk, e chiar atât de greu să citiți cu atenție un articol, dacă tot vă osteniți să comentați? Care popor e făcut „criminal”? Și cum adică „chiar dacă numai jumătate din cele relatate de istoriile de astăzi ar fi adevărate…”? O apucați și dumneavoastră pe calea negaționismului?
Vă irită că se vorbește despre Holocaust? Dar nu vă irită faptul că s-a ascuns și s-a mințit timp de 60 de ani despre această crimă oribilă?
Am sentimentul, ca de atâtea ori până acum, că scriu absolut de pomană, iar domnul Zeyk nu face decât să-mi reamintească acest lucru.
Domnule Clej, cu cel mai mare respect pentru articolul Dvs, refuz să mă faceţi negaţionist. Am citit cu atenţie articolul Dvs. Mie nu-mi trebuie să explicaţi diferenţa esenţială la care Vă referiţi. Am încercat doar să reflectez asupra sondajului la care se face referire: de ce numai 30% îl consideră pe Antonescu criminal de război? Şi de ce este asemănător procentajul şi prin alte ţări – ori că au avut neşansa de a ajunge sub nazism, ori nu -… De ce mai există atâta antisemitism în lume, după cele întâmplate?
Reacţia Dvs. oarecum revoltată arată însăşi că tema este foarte sensibilă. Ea nu se poate discuta ca orice altă temă istorică. Ea trebuie dezbătută în sine, ceea ce se încearcă de fiecare dată în publicaţiile care abordează tema. Nu trebuie să vă supăraţi, dacă tema se dezbate pe tărâm cinstit şi binevoitor. Creştinii niciodată nu vor accepta, din orice ţară, judecata dublă care înconjoară tema. Lumea ar fi mult mai deschisă să accepte o responsabilitate în temă şi să discute Holocaustul aşa cum ar fi „normal”, dacă poporul evreu nu ar fi unul dintre cele mai puternice prin susţinerea Americii. Multe popoare sunt pe cale de dispariţie, au greutăţi importante, sunt scufundaţi în datorii, fără speranţa de a mai redeveni stăpâni pe soarta lor, nesiguri de existenţa lor pe termen lung. În această situaţie nu te poţi aştepta să fie înduioşaţi de nenorocirea din trecut a unui popor prosper astăzi.
Ştiu, că chestiile astea ţin mult de politică, dar repet: mediatizarea care pare exagerată a acestei teme face ca mulţi să dezvolte antisemitism mai degrabă decât să conştientizeze faptul că „REGIMUL ANTONESCU SE FACE VINOVAT DE HOLOCAUSTUL DIN ROMÂNIA”, asemănător tuturor regimurilor naziste.
Interesul redus pentru Holocaust, sau chiar negaţionismul absurd, este produsul unui antisemitism creat din interior. Că-i voit sau-i dintr-o bunăvoinţă dimensionată peste măsură, asta nu ştiu. Dar dacă sunteţi cinstit, trebuie să recunoaşteţi, că fenomenul există.
Şi, Dacă Vă consolează, eu de asemenea am sentimentul câteodată că scriu sau chiar gândesc degeaba.
Într-adevăr, domnule Zeyk, nu sunteți negaționist, ci justificaționist, găsiți orice pretext ca să explicați și minimalizați ignoranța și reaua credință a celor care neagă Holocaustul și-l ridică în slăvi pe Antonescu.
Aici nu e vorba de poporul evreu sau de Israel și de politica Americii, ci de un raport de care foarte puțini au auzit și și mai puțini au idee de ce conține, dar își dau cu părerea pentru că, repet, ăsta e sportul național românesc: vorbitul după ureche, elogiul ignoranței.
Mediatizare exagerată? Unde domnule Zeyk, în mass media de limbă română? Mă faceți să râd în hohote.
Aflați domnule Zeyk că la revista ACUM nu ne vom asocia acestei perpetuări a minciunii, chiar dacă suntem singurii care procedăm așa.
Imi pare nespus de rau ca refuzati sa intelegeti ceea ce am spus. Acesta este ultimul mesaj pe care vi-l postez. Sa stiti ca ati pierdut un cititor si posibil colaborator care aprecia mult revista Dvs. Banuiesc ca Dvs. nu va pare rau.
Domnule Zeyk,
Cum doriți, dar este evident că sunteți la fel de iritat ca și negaționiștii, deși vreți să apăreți că sunteți „de partea bună a baricadei”.
Nu domnule Zeyk, aici echivocurile nu merg. Cu astfel de ecouri nu faceți decât să dați apă la moară „iritaților”, chiar dacă poate o faceți în mod involuntar. Oricum, vă drum bun în lumea virtuală, unde n-o să mai găsiți o publicație precum revista ACUM.
si ce credeti ca-i mai faceti lui Antonescu?
haideti sa ne uitam la ce fac cei care au fost persecutati. exemple: candidatul la presedentia Romaniei care acum este la mititica; tunurile(escrocherii) imobiliare date in bucuresti si alte orase de catre firme cu capital israelian; bancile conduse de evrei care in Romania au cele mai mari dobanzi din Europa. Roata se invarte. Apropos mai avem antonesti. Daca Antonescu a fost sau nu erou, nimeni nu poate stii, dar geniu militar a fost. Pentru cei care nu stiu la absolvirea scolii militare a fost picat la licenta deoarece la lucrarea pe care a avut-o si anume atacarea Chisinaului a ales o solutie atipica care la acel timp a fost considerata atipica. In al doilea razboi mondial a aplicat ideea lui si a reusit o victorie categorica cu costuri foarte reduse. a se studia istoria.
adevarul e atit de greu sa-l afli si cind i-l gasesti sa te-arunci in echivoc mi se pare inca o crima care s-ar putea sa produca alte crime am spus „produca” si nu „genera” nu poti stirpi o gena
as dori sa punctez doua chestiuni:prima,cat valoreaza viatza unui om?o suta de mii?un milion?un miliaredde dolari,sau ce-or fi ei?atunci cum de-i trece prin minte cuiva sa faca socoteala cine si cat a platit pentru milioanele de jertfe?a doua chestiune,daca avem puterea sa privim adevarul istoric in fatza,atunci ,fara a citi raportul ilie wiesel,putem trage concluziile ca regimul antonescu a fost criminal.Am stat recent de vorba o noapte cu un fost colaborator dela trustul electro-montaj buc.,om la 85 de ani,supravietzutor al lagarului dela moghilev.nu am spatziul si nici puterea sa relatez ce mi-a povestit o noapte d-l lulu katz din düsseldorf,supravitzuitorul lagarului dela moghilev.peste 600 de evrei aruncatzi in nistru si vanatzi in timp ce unii se inecau iar altzii cautau sa scape innotand,dar n-a scapat nici unul de tirul trupei de ostesi romani ,care-i escortau.nu putzini din cei care apucasera sa ajunga in transnistria au fost manatzi ca vitele peste bug,deci dincolo de administratzia romaneasca,si predatzi nemtzilor,care i-au executat imediat.asta se poate numi ,,marinimie”din partea autoritatzilor antonisciene?destul sa spun ca 2 zile dupa aceata noapte,n-am prea avut somn,iar bietul lulu a fost bolnav deabinelea.am un prieten,iancu abramovici,azi in israel.mi-a fost in perioada 1956-1964 cel mai vrednic colaborator,ca inginer ,dar mai ales ca om.fiind din harlau,n-a fost deportat in trasnistria,ma refer la familia sa,mama si tatal.sechelele din copilaria sa,avea 9 ani cand au venit legionarii la putere,nu i-au trecut nici astazi.cand eram pe santierele electrificarii,ma apropiasem de el si-l,,fortzam”sa se destainuiasca,sa scape de povara aceasta.i-mi spunea atunci ,si-mi spune si astazi:,,nici tata,nici mama n-au facut cuiva vre-un rau.dece m-au obligat atunci sa port steaua ,,jidaneasca”,cand eram copil?dece se uitau la mine copiii cu care ma jucasem inainte,dece se uitau la mine ca la naiba?dece a trebuit tu,ca sef ,sa-i plesnesti pe cei,numultzi,dar destui, care ma agasau,pentruca eram bun la treaba?”.cu toate ca,in ceeace priveste competentza,corectitudinea si volumul de munca,era recunoscut si apreciat de toata lumea,micile sicane,ca
Pe lângă tonul antisemit și incoerența ecoului precedent (ce legătură or fi având israelienii menționați – care o fi „candidatul la președenție(sic!)” – cu Raportul Comisiei Wiesel?) remarc aberațiile scrise de persoana virtuală care se ascunde după aliasul „Cristian”.
Înaintarea rapidă din iunie-iulie 1941 se datorează nu „geniului militar” al lui Antonescu, ci forței armatei germane, pe lângă care armata română era minusculă și n-ar fi reușit în vecii vecilor să elibereze singură teritoriile ocupate de Stalin în 1940.
După cum și la cucerirea Odesei (unde pierderile românești au fost imense) ar fi fost practic imposibilă fără sprijin german.
Dacă mai adăugăm și spargerea frontului de la Stalingrad care s-a făcut prin dreptul armatei române (o strategie deliberată a armatei roșii care a vizat o armată slab echipată și slab antrenată), precum și pierderile de jumătate de milion de ostași români – de pomană – avem imaginea perfectă a „geniului” militar al lui Antonescu.
Dar lăsând la o parte acest aspect, în articol nu e vorba despre asta, ci despre faptul că acest criminal genocidar este responsabil de moartea a peste un sfert de milion de evrei și a peste 10000 de romi.
Domnule Clej,
Stefan,
pe când un articol cu titlul: „Adevarul interzis despre Holocaust” ?
Toate cele bune.
Și care este acel „adevăr” interzis, doamnă Ella Bonfert-Lujanschi?
Constant, din unele ecouri – la acest articol si altele – ca vindecarea in masa a unor grupuri de romani de RRomania de astazi de prostie / cretinism, xenofobie si ura trece obligatoriu prin cunoasterea si recunoasterea crimelor savarsite de regimul militar al lui Antonescu impotriva populatiei evreiesti.
Pana la urma, simbolul Antonescu devine turnesol pentru noi toti legati de Romania.
Este numai regimul Antonescu vinovat.
Un regim este format din indivizi. Acestia sunt de vina. Dar nu numai ei.Ascultati martorii. Oameni sunt atrasi si altii se opun.
Antisemitism, xenofobie si alte rele crime ale istoriei au loc si in afara regimului Antonescu.
Oamenii au fost si vor fi descriminati.
Cit si ce putem face sa micsoram si sa luptam impotriva acestor fapte?
Suferita unor victime este un vis pentru ceilalti oameni.
Atunci cind nu ai vazut si nu ai trait si nu s-a relatat de oameni implicati, totul pare o poveste.
Generatia razoiului trece si cu ea realitatea martuiriilor acelor ani, care devine legenda.
Intrebari de genul posibilitatii acordarii unor despagubiri sunt lipsite de pragmatism si realitate si jignesc.
Daca societile inculsiv cea romaneasca nu au stiut sa inteleaga si sa se solidarizeze cu victimele si sa le imbratiseze imediat, peste timp frica unor economisti ca ar trebui acordate mici despagubiri, firimituri sunt o jignire.
Acordarea de despagubiri trebuia sa se efectueze imediat si fara intirzire, fara discutii si intrebari.
Asa se arata ca o tara respecta.
Chiar si in saracie cum nu este cazul visterii si bogatiei tarii are importanta cum dai.
Are importanta cum dai buna ziua si cum recunosti.
In ADEVARUL DE SEARA din 8 octombrie a.c. o reporteră-redactor, Rodica Curteanu comentează inaugurarea Memorialului Halocaustului din România reluând protestele unor asociaţii, ONG-uri faţă de tăierea unor copaci şi distrugerea unui parc de 3000 de metri pătraţi, ca şi indignarea pentru cheltuirea a 17 milioane de lei sau euro(?) pentru monument. Am scris acestei doamne, apoi conducerii ADEVARULUI, neprimind nici un răspuns, deşi m-am prezentat. In alte ziare se făcea, voit, confuzia cu un memorial al Holocaustului european. Aceasta este atitudinea unor cotidiene, ce să ne mirăm de opinia unor cetăţeni fără pregătire?
la obiect:
-cei in drept sa acorde reparatii nu s-au simtit pina acum
-legislatia nu a avansat in acest domeniu si nici in directia reparatiilor morale
-in aceste conditii se pierd valori de referinta pentru oamenii de azi si miine
-incurco-cratia domina tara si incurca tot
De aceea societatea civila trebuie sa se implice direct.Nu trebuie sa se retraga in diletantismul slujirii puterii.
Ca orice negaționist al Holocaustului, „Hexana” pe numele ei real Ella Bonfert-Lujanschi colportează minciuni și sferturi de adevăr. Dacă ați ajuns să citați un mincinos și o lepădătură morală ca Ernst Zundel faceți parte din aceeași categorie.
Asta pe fondul problemei, pentru că sursele citate de dumneavoastră sunt marginale și nu pot afecta adevărul despre Holocaust.
Pe formă însă, sunteți total pe lângă problemă, deoarece articolul se referea la Raportul Comisiei Wiesel de care nu pomeniți o vorbă. Vă rog să-l citiți (ca să vă informați, deoarece sunteți complet pe dinafară, pe lângă faptul că sunteți de rea credință) și să vedeți care sunt concluziile de acolo.
Aflați de asemenea că nu România, ci Germania, plătește despăgubiri evreilor care au suferit de pe urma regimului Antonescu.
În sfârșit, vă reamintesc că negarea Holocaustului este un delict penal atât în România cât și în Germania, țară în care trăiți. Numai că în Germania, psre deosebire de România legea se aplică. Vă atrag atenția ca să știți ce spuneți în public, pentru că s-ar putea să vă gura pe dinainte și să spuneți toate aceste nemernicii în Germania și s-o pățiți.
Vă rog nu vă mai obosiți să trimiteți astfel de minciuni că nu vom mai publica nimic în revista ACUM. Nu dorim să încălcăm legea 107/2006, mai ales că dumneavoastră refuzați cu lașitate să vă recunoașteți identitatea.
Am trait cu impresia ca sunteti ceva mai documentat si cu ajutorul talentului dumneavoastra jurnalistic veti adauga date sau idei interesante despre articolul care vi l-am propus.M-a interesat de asemenea si parerea lui Stefan, însa asteptarea mea fost zadarnica.
Sincera sa fiu am fost cam indecisa daca este cazul sa va raspund, deoarece si asa nu publicati ecourile unde nu aveti argumente, lasându-l pe cel ce scrie sa-si consume inutil timpul si energia. Exact cum ati procedat cu raspunsul meu despre comunism.
Din acest motiv voi încerca sa fac putina economie cu timpul meu si va voi întreba mai întâi daca ati auzit de sindromul wilkomirski. Poate ca în România este mai putin cunoscuta povestea celui care a scris cartea “Bruchstücke” si care a aparut pe piata cu ajutorul unei edituri evreiesti, Suhrkamp, în 1995.
Benjamin Wilkomirski afirma ca a fost un copil supravietuitor al lagarului Auschwitz. Mai mult cartea sa a fost folosita ca o dovada documentara a holocaustului.
Autorul si-a descris autobiografia din perioada 1939-1948 povestind despre viata sa din Polonia unde tatal lui a fost omorât sub ochii lui, iar el împreuna cu fratele lui s-a ascuns într-o curte taraneasca.A fost arestat si trimis într-un lagar de concentrare, acelasi unde mama sa, despre care nu are nici o amintire, a murit.Dupa eliberare, a fost dus într-un orfelinat în Krakau si apoi în Elvetia. În Elvetia a trebuit sa suporte jignirile celorlalti copii, batai, cântece antievreiesti.
Cartea “Bruchstücke” a fost tradusa în 13 limbi si a primit din partea criticilor multe laude iar autorul a fost pus pe aceeasi treapta cu Elie Wiesel, Anne Frank sau Primo Levi.
Prin aceasta carte a câstigat premiile:
-Jewish National Book Award
-Prix de Mémoire de la Shwah
-Preis des Jewish Quarterly
A fost star al documentelor vorbitorilor conferintelor despre holocaust iar cartea sa a primit un loc de cinste la muzeul memorial al holocaustului.
La sfârsitul verii lui 1998, într-un articol din 27 august, Daniel Ganzfried, el însusi fiul unui supravietuitor al catastrofei, scrie cu argumente solide despre Wilkomirski, al carui nume în realitate este, de fapt, Bruno Grosjean,si care e fiul din afara casatoriei a Yvonnei Grosjean adoptat apoi de familia de medici Dössekker. Sarlatanul a trait în timpul razboiului doar în Elvetia si nici macar nu este evreu.
Oare câti oameni au fost molipsiti de sindromul wilkomirski, oare câti supravietuitori care îsi deapana amintirile, înainte de a fi crezuti, au fost verificati ? Verificarea este grea, dar mai tragic, este interzisa.
Câta dreptate poate fi între Bruno Grosjean care a vizitat Auschwitzul doar ca turist si Ernst Zündel care a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru ca a îndraznit sa publice propria sa versiune despre Auschwitz ?
Ce parere aveti dumneavoastra despre Dr. Mengele, cel care a fost descris de oameni care nu au fost în lagar ? Ce stiti cu adevarat despre camerele de gazare ? Este cifra de 6 milioane cea reala si daca da, cum dovediti ? S-a facut din cadavre sapun asa cum s-a afirmat ?
Cadavrele au fost examinate de medici. Câti din cei carora li s-a facut autopsia au murit gazati ?
În memoriile scrise de De Gaulle, Churchill, Eisenhower (General Eisenhower, Crusade in Europe, 1948, 559 pagini ; Winston Churchill, The Second World war, 1948-1954, 4448 pagini ; General de Gaulle, Mémoires de guerre, 1954-1959, 2054 pagini) unde sunt peste 7000 de pagini nu se aminteste de camere de gazare, de moartea evreilor si nici de 6 milioane de victime.
Un alt evreu mincinos, a fost scriitorul polonez Jerzy Kosinski care a descris în cartea sa “The Painted Bird” cum a trait singur si a fost violat sadic. Elie Wiesel a pretins ca aceasta carte este cea mai buna acuzatie împotriva nazistilor iar multi altii au aplaudat descrierea “autentica” a lui Kosinski.
Personal i-as raspunde lui Elie Wiesel la replica sa ”România a ucis, a ucis, a ucis !”, “Vreti bani, numai bani, nu va mai saturati de bani !”. Pentru ca din pacate acesta este adevarul.
Aceste nemultumiri au aparut si în rândurile evreilor defavorizati de elitele organizatiilor evreiesti din America. Unul din cei ce a avut curajul sa-si exprime nemultumirea este Norman Finkelstein, de origine evreu, care acuza aceste elite în cartea sa “Die Holocaust-Industrie”, ca îsi folosesc statutul de victima, ignorând total celelalte popoare care au suferit. Victime ce nu au fost de fapt victime, au primit sute de mii de dolari (pagina 85) în timp ce mama sa, Maryla, victima a holocaustului, a primit 3 500 de dolari.
Cartea începe cu ora de nastere a holocaustului, anul 1967 când statul Israel avea nevoie de bani în razboiul împotriva statelor arabe.
Este o carte care abordeaza un subiect tabu si sustine gânduri interzise.
Finkekstein mai afirma ca America, unde evreii nu au avut de suferit, este plina de monumente si muzee, ca holocaustul are o mai mare însemnatate în scoliile americane decât razboiul de independenta, ca în cele 2 continente americane, în genocidul provocat de albi, au murit 60 de milioane de indieni dar monumentele lor se lasa asteptate, ca si din rândul celor 20 milioane de negri, adusi din tarile lor, au murit, în timp ce calatoreau spre lumea noua, 9 milioane.
Deci, exista o industrie a holocaustului, o afacere foarte banoasa de pe urma celor ce au suferit ? Fiecare este liber sa gândeasca ce vrea.
Petru,
Identitatea dintre Hexana si Ella Bonfert-Lujanschi se poate proba foarte usor de catre oricine ar dori sa-i faca un rau.
Nu ma numar printre acestia, deoarece nu doresc raul nimanui si, pe deasupra, mai rau decat Hexana isi face ei insasi, nu cred ca se poate.
As fi vrut sa-i raspund personal la lungul, dezlanatul si pe-langa-subiect mesaj, dar ai facut-o tu inainte, cu brio. Hexana foloseste un caz particular, nereprezentativ, pentru a incerca sa demonteze autenticitatea unor elemente istorice dovedite si ras-dovedite de zeci de mii de cercetatori in zeci de ani de zile.
Vreau doar sa atrag atentia ca TOCMAI pentru ca nici un adevar despre Holocaust nu este interzis a fost si va fi in continuare posibila demascarea oricaror indivizi care vor incerca prin tertipuri sarlatanesti sa intineze memoria celor care au fost ucisi bestial de Germania nazista si sofisticatul ei aparat de razboi si epurare etnica.
In rest, o sa se intristeze copiii dv. de ce vor citi intr-o buna zi aici, d-na Hexana/Ella. Tristetea lor va fi masura ineptiilor pe care le debitati si pe care, cu toata politetea de care sunt capabil nu le pot califica decat incompetente si pline de otrava.
Mă asociez cu totul reacţiei editorilor, este
strigător la cer cum un om normal poatze să denogreze memoria unor victime, Adorno spunea că negarea Holocaustului este mai gravă decât Holocuastul însuşi, pentru că morţii sunt ucişi a doua oară.
Bun termenul de justificaţionist, nu găseam altul mai corect, asta practică Goma, fostul dizident anticomunist, el încearcă să explice măsurile genocidare ale regimului Antonescu prin aşa numitele crimele ale evreilor împotriva românilor, în perioada când a fost cedată basarabia. „Săptămâna roşie” a intrat în bibliografie oricărui negaţionist, inclusiv a aceste respingătoare hexane.
Eu sunt intru totul de acord cu cele afirmate de catre Hexana, iar acum mi-as dori ca si evreii sa fie judecati pt. victimele pe care le fac in randul populatiei arabe.
Nimeni nu-i acuza si nu am auzit sa despagubeasca niciun palestinian. Si da, e adevarat, e plina lumea de muzee ale Holocaustului, pana si la Miami exista unul. Nu-mi dau seama cine i-o fi nimicit pe evrei in Florida.
@Mihaela
> mi-as dori ca si evreii sa fie judecati pt. victimele pe care le fac in randul populatiei arabe.
> Nimeni nu-i acuza si nu am auzit sa despagubeasca niciun palestinian.
Care evrei şi pentru care anume crime doriţi să fie judecaţi?
> e plina lumea de muzee ale Holocaustului, pana si la Miami exista unul. Nu-mi dau seama cine i-o fi
> nimicit pe evrei in Florida.
M-am informat. În Miami, South Florida, locuiesc cei mai mulţi supravieţuitori ai Holocaustului din toată SUA. Monumentul a fost construit pe banii donaţi de aceste persoane private, pe teren privat cumpărat pe aceşti bani. Aveţi ceva de obiectat la ce fac oamenii pe banii lor? Ştiţi de ceva nereguli? Dacă da, putem discuta.
Dacă mai aveţi şi alte întrebări, nu ezitaţi. Singura condiţie este să respectaţi Regulamentul : http://www.acum.tv/reguli-privind-comentariile/
@Mihaela,
Dv. va referiti la conflictul dintre Israel si Hamas/Hesballah din Gaza Strip.
Sint sigura ca nu cunoasteti amanunte despre ce se petrece in acea regiune. Sau nu sinteti informata pt ca nu cititi ziare sau sinteti de rea credinta si as numi-o antisemitism.
Israelul arunca manifeste si anunta inainte de a bombarda Gaza Strip, ca populatia palestiniana sa se duca in adaposturi. Hamasul vrea sa omoare populatia israeliana si sa lichideze statul Israel. Tot acesti teroristi nu permit cetatenilor palestinieni sa se ascunda in adaposturi, pentru ca vor sa arate lumii cit de multe victime sint in Gaza, causate de israelieni
Si cine trebuie sa plateasca despagubiri? Hamasul TREBUIE sa fie luate la raspundere pt victimile din Gaza, NU ISRAELUL!