caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Bun venit în România, Vladimir Cosma!

de (19-12-2010)
1 ecou

Renumitul compozitor, violonist şi şef de orchestră francez de origine română Vladimir Cosma a susţinut marţi 14 decembrie 2010, un spectacol de gală organizat de Institutul Cultural Român din Paris la Ambasada României, în care s-a întreţinut cu jurnalistul şi animatorul de radio şi televiziune Vincent Perrot povestind despre viaţa sa, modul în care a compus cele peste 300 de piese muzicale pentru filme.

Un inedit spectacol-concert la care au fost invitaţi muzicieni şi cântăreţi cunoscuţi pentru a interpreta o parte din piesele sale celebre.

Pentru prima oară, pe scenă în România (respectiv ambasada), după mai bine de 50 de ani, cum mărturiseşte el însuşi, Vladimir Cosma a anunţat că va fi prezent în 2011 la Bucureşti unde se va organiza un mare spectacol la Ateneul Român.

Considerat cel mai mare compozitor din cinematografia franceză, Vladimir Cosma a reuşit să inoveze acest gen de muzică introducând de o maniera inimitabilă nu numai pasaje ale muzicii culte dar şi inserţii din muzica populară românească.

http://www.youtube.com/watch?v=cHQ90fKAUYE&NR=1

Pe un mare ecran instalat pe scenă, Vladimir Cosma alături de interlocutorul său Vincent Perrot, şi-a prezentat povestea din Bucureştiul său,  acolo unde a văzut lumina zilei – 3 aprilie 1940 – în timpul celui de-al doilea război mondial. Aşa cum mărturiseşte, naşterea sa a urmat unei conjuncturi tragice: părinţii stabiliţi la Paris, au fost nevoiţi să vină de urgenţă în România la înmormântarea bunicului, dar războiul şi mai târziu, după 1944, autorităţile comuniste, nu le-a mai permis reîntoarcerea. Este numit Vladimir „din dragoste pentru Franţa” şi în cinstea lui Wladimir d’Ormesson, pe vremea aceea ambasadorul Franţei la Bucureşti.

Vladimir Cosma provine dintr-o familie renumită de „muzicieni evrei-români originari din Craiova”: tatăl său Teodor Cosma pianist şi şef de orchestră, elevul lui Lazare-Lévy; mama sa, Carola Cosma, autor-compozitor, Edgar Cosma, „cel mai bun dintre noi” unul din unchii săi, compozitor şi şef de orchestră, care va emigra definitiv în 1960 în Franţa, iar bunica Clémence din partea tatălui, pianistă la rândul ei şi elevă a renumitului profesor italian Ferruccio Busoni.

Va studia de mic vioara întrucât familia fiind evacuată din casă într-un spaţiu extrem de modest, nu şi-a putut permite un pian decât târziu abia când Vladimir Cosma împlineşte 15 ani. Imaginile de altădată se succed pe ecran. Îşi aminteşte cu nostalgie de studiile sale de la Conservatorul din Bucureşti, de figurile luminoase ale profesorilor Cecilia Niţulescu Lupu, Garbis Avakian, Mihail Andricu, Ion Dumitrescu, Romeo Alexandrescu, Leon Keppler ş.a.In anii 1957-1958, Vladimir Cosma pierde un an de conservator pentru că deşi un student strălucit, este considerat de comunişti ca un student decadent influenţat de jazz-ul capitalist.

Va pleca cu toată familia prin 1963, iar reîntâlnirea cu unchiul său Edgar şi bunica din gara Lyon va fi memorabilă. Îşi va lua doar vioara şi câteva caiete pline de compoziţii muzicale. La Paris începuturile au fost grele. Este însă acceptat la cursurile renumitei Nadia Boulanger de la Conservatorul american de la Fontainbleau. Obţine mai târziu o bursă prin concurs la Conservatoire national supérieur de musique din Paris. Tatăl său suferă un atac de cord, iar Vladimir Cosma este nevoit să caute de lucru pentru a-şi întreţine familia. Un sprijin deosebit va acorda familiei de-a lungul timpului Jean Wiener.

Va colabora cu Claude Bolling şi orchestra acestuia alături de care va reuşi să participe la spectacolele lui Charles Trenet, Jean Sablon, Juliette Gréco sau Tino Rossi. Va face înregistrări pentru Maison de Radio sau studiourile Pathé Marconi. Întâlnirea cu Michel Legrand va face posibilă intrarea definitivă pe scena cinematografiei. Îi vor trebui de-altfel zece ani pentru a reuşi. Şansa de a compune singur muzica unui film va fi în 1967 când la recomandarea lui Michel Legrand, Yves Robert îi va încredinţa „Alexandre le bienheureux”. Această reuşită lansare îi va aduce în primul rând, o prietenie de 35 de ani cu Yves Robert.
Urmează un nou film în 1969 „Clérambard”, la propunerea lui Yves Robert.

În 1972, compune pentru „Le grand blond avec une chaussure noire”(pe care mulţi l-au văzut pe ecrane în România) unde introduce pasaje prelucrate din muzica populară romanească, cu predilecţie o sârbă interpretată la nai, un instrument necunoscut pe atunci în Occident, care îl va propulsa incredibil pe Gheorghe Zamfir (despre care nimeni din Franţa nu ştia nimic), şi care va face la rându-i o carieră strălucită, cât şi la un alt instrument, ţambal.

În 1973, este solicitat să compună pentru filmul lui Louis de Funes „Les Aventures de Rabbi Jacob”.

Louis de Funes era extrem de pretenţios şi până a fi contactat se făcuseră şi alte înregistrări ale lui Georges Delerue, Michel Polnareff şi Norbert Glanzberg!
Succesul este asigurat după care au urmat peste 300 de filme.

http://www.youtube.com/watch?v=MaYOeRARwfU&feature=related

În prezenţa spectatorilor, Vladimir Cosma a interpretat el însuşi câteva din aceste compoziţii la pian, şi şi-a invitat pe scenă prietenii să cânte: de la pianişti, violonişti, sau soprana Sarah Pagin (fiica violonistei Silvia Marcovici) la cântăreţi de jazz din Belgia, Franţa, România, acompaniaţi original la acordeon şi nai.
Unul din invitaţii speciali a fost şi Richard Sorensen, interpretul şlagărului „Reality” compus de Vladimir Cosma pentru filmul „La Boum” unde a debutat Sophie Marceau.

http://www.youtube.com/watch?v=KDjDYap-_X8&feature=related

În afară de compoziţiile muzicale din filme, Vladimir Cosma a compus în 2007 opera „Marius et Fanny” după „La trilogie marseillaise” de Marcel Pagnol, în care compatrioata noastră Angela Gheorghiu alături de soţul ei Roberto Alagna deţin rolurile principale. Ecranul mare de pe scenă i-a prezentat pe cei doi cântând un fragment din această operă.

În 2009 Vladimir Cosma a compus o cantata „1209” dedicată oraşului Béziers şi interpretată de Petits Chanteurs de la Trinité, orchestra Baeterra, având ca solistă pe soprana Ulrike Van Cotthem şi recitatorul Dominique Lautré, cu un livret de Marc Henric. Aceasta creaţie muzicală face referire la masacrul miilor de locuitori din 1209 de la Béziers din timpul cruciadei.

În finalul spectacolului a venit pe scenă tatăl lui Vladimir Cosma, Teodor Cosma care, în ciuda celor 100 de ani împliniţi, a cântat la pian cele mai frumoase partituri compuse de fiul său. Un moment extrem de emoţionant care a ridicat practic, toată sala în picioare, în ropote indelungi de aplauze.

Photobucket
Vladimir Cosma şi Teodor Cosma ©Adrian Rozei

După acest spectacol extraordinar, Vladimir Cosma a dat dedicaţii, fiind oferite publicului interesat, o serie de CD-uri cu muzica sa din filme şi mai ales, cartea sa apărută anul trecut „Vladimir Cosma comme au cinéma”, Hors collection (2009).

Photobucket

©Marina Nicolaev
Publicată în condiţii grafice de calitate, cartea „Vladimir Cosma comme au cinéma”, Hors collection (2009) s-a epuizat din librării.

Photobucket
Vladimir Cosma şi Vincent Perrot ©Marina Nicolaev

O seară excepţională unde am avut şi eu privilegiul de a primi ca dedicaţie tema muzicală din „Les Aventures de Rabbi Jacob”.

Photobucket
Dedicaţie Marinei Nicolaev ©Adrian Rozei

Filmografie:

surse:
„Vladimir Cosma comme au cinéma”, Hors collection (2009)
http://fr.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Cosma

Autoarea mulţumeşte domnului Adrian Rozei pentru fotografiile puse la dispoziţie.

Acest articol a fost publicat duminică, 19 decembrie 2010 la rubrica Jurnal Cultural.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.

Ecouri

  • Marina Nicolaev: (12-2-2011 la 00:31)

    Singurul site in care, gratie facilitatilor tehnice, am putut reproduce asa cum voiam, fotografii si video youtube, apropiindu-ma oarecum de spiritul spectacolului. Una din diferentele creatoare dintre revista online si revista tiparita. Multumesc.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Festin in plina iarna

Pomana porcului nu este doar o varianta regionala, se intalneste si in Franta, Germania, Italia si chiar in Caraibe.

Închide
3.139.81.58