Foarte mulţi dintre noi am auzit sau chiar am folosit hârtia de turnesol. Aceasta este folosită pentru a decide sau chiar a determina, cu destula precizie, gradul de aciditate sau alcalinitate al unei soluţii – o caracteristică esenţială, intimă, profundă a unei mostre testate, aflată dincolo de percepţia senzorială umană.
Dar nu cred că a auzit nimeni de „hârtia de rromisol” – titlul temei de reflecţie pe care v-o propun în această săptămână. Şi nu este de mirare, pentru că aşa ceva nici nu există. Până să-mi vină ideea titlului, acum câteva minute, nici eu nu auzisem de „hârtie de rromisol”. Dar am inventat denumirea, pentru a desemna hârtia, altfel obişnuită, pe care o cineva o foloseşte pentru a transmite măsuri discriminatorii în legătură cu persoane de origine rroma. Mai general, pentru a testa discursuri pro sau anti-rrome, de la declaraţii politice la simple conversaţii.
Precizările de bază fiind făcute, aş vrea să vă propun în continuare şi o utilizare a „hârtiei de rromisol”: pentru determinarea poziţiei unei entităţi în spectrul politic, dincolo de aparenţe, în zona esenţială, intimă, profundă.
Iată şi două exemple recente:
Pe 14 septembrie, Viviane Reding, vicepreşedinta Comisiei Europene, critica în termeni deosebit de duri, comparând decizia administraţiei franceze de a deporta rromii înapoi în ţârile de origine, cu deportările din cel de-al II-lea Război mondial ( http://www.acum.tv/articol/17466 ). Fiind vorba de o discriminare pozitivă în ceea ce o priveşte, deducem că Viviane Reding este „de stânga”. Şi, într-adevăr, o privire succintă în Wikipedia ( http://en.wikipedia.org/wiki/Viviane_Reding ) ne dezvăluie un profil socialist al acestei doamne. Bingo! Mai contează pentru cineva că deportările din Europa de acum 70 de ani au avut loc preponderent împotriva unor oameni aflaţi în casele lor şi nu în tabere pestilenţiale înfiinţate ad-hoc pe lângă gropile de gunoi ale marilor oraşe? Că deportările de atunci se făceau pentru a ucide, cu arma în ceafă şi nu cu bani de buzunar? Pare că nu: „poezia” declamată cu pasiune de d-na Reding a primit o binemeritată reflectare în presa mondială.
Pentru cine nu avea încă informaţia că guvernul Sarkozy este unul de dreapta, discriminarea negativă a acestuia împotriva rromilor ar fi trebuit să fie un test relevant. Totuşi, mergând un pic mai departe cu analiza, să ne hazardăm să afirmăm că preşedintele Sarkozy este în scădere de popularitate în sondajele principalului său fief electoral. Şi ce să vezi? Cu numai circa un an şi jumătate înaintea alegerilor prezidenţiale din Franţa pe care, ca orice preşedinte care se respectă, doreşte să le întâmpine cât mai bine lipit de fotoliu, ratele de aprobare ale acţiunilor sale au scăzut dramatic, menţinându-se relativ constante în jur de 35%. Ori scăderea de popularitate, îşi dă seama oricine, nu provine din pierderea celor care oricum nu-l iubeau, ci dintre „ai lui”. Bingo din nou: măsurile împotriva rromilor, ne arată „hărtia de rromisol”, au un substrat în principal politic şi nu unul social, cum ar părea la prima vedere. Asta dacă se mai îndoia cineva, avănd în vedere că animaţi cu adevărat de probleme sociale, guvernanţii francezi ar fi trebuit să înceapă rezolvarea lor cu mult timp în urmă, şi nu cu relativ inofensivii rromi români şi bulgari ci cu ţăfnoşii mafioţi maghrebieni, adănc amestecaţi în jafuri violente, demonstraţii incendiare, prostituţie şi droguri – o ruşine pentru propria lor cultură milenară.
Deci unde rămăsesem? Aha. Păi rămăsesem că de fapt, fără să fie „pentru nimic” (vezi interesele de partid, cele personale şi finanţele asociate), deocamdată este totuşi vorba doar de zgomot. În realitate puţin le pasă unora şi altora de ce se întâmplă cu rromii, şi fiecare îşi vede de discursul său plin de poezie într-o lume care, pe de altă parte, funcţionează bine mersi şi fără ajutorul lor, dar în proză. Ca să fim corecţi până la capăt, nici multor rromi la urma urmelor nu le pasă de toată această tărăşenie, percepţia multora dintre cei expulzaţi fiind că Franţa le oferă un concediu gratuit, la capătul căruia vor reveni în locurile de unde au fost alungaţi.
Ştiţi ce vă propun, stimaţi cititori? Aplicaţi-vă singuri „hârtia de rromisol” şi oferiţi gândurile voastre privind soluţii posibile la această problemă. Căci este chiar o problemă: şansele României şi Bulgariei de aderare, anul viitor, potrivit calendarului de integrare, la spaţiul de liberă circulaţie al Europei (cunoscut sub denumirea de „spaţiul Schengen”) sunt în cădere liberă, prognoza economică nu e roză la capitolul „creare de noi locuri de muncă” iar adunarea „populaţie defavorizată” plus „economie în declin” nu poate avea decât un rezultat sumbru.
deci toata agitatia creata pe tema rromilor, a folsit socialistilor sa-l dea jos de la presedentie pe d-l Sarkozy !
Dar totusi cine are solutia de a usura societatea de mizeria umana promovata de insasi cultura entitatilor care au ca mod de viata, ignoranta,saracia, parazitarea si abuzarea sistemelor social-politice cit de cit democrate ! Va deveni spatiul comunitatii europene cu principiile sale de libertate in toate directiile si domeniile, idealul pentru profitorii de pe urma culturii si modului de viata al acestor acestor etnii sarmane si inraite, care refuza sau nu ajung sa foloseasca resursele alocate pentru a se educa si a dobandi vointa de a trai cu demnitate si in folosul societatii ?
Rromii sint biciul lui Dumnezeu pe Pamint. Ne-au dat pe git bogatii din U.E. produsele lor mai ieftine si pline de E-uri? ……. de la noi le-au venit rromii
Duceti-va rromilor cit mai multi pe capul lor si nu va integrati in societatile care fac atita rau tarilor sarce din U.E.
Partea cea mai trista este ca numindu-i romi, o mare parte a occientalilor ii confunda cu populatia Romaniei, iar jurnalistii nu se ostenesc sa opereze distinctia. Cand tiganii se remarcau prin talentul lor muzical, nu era nicio jena sa ti se spuna rom. Acum…eviti sa-ti declini nationalitatea, caci privirea oamenilor devine severa sau te ocoleasc de teama sa nu le ceri ceva.
Putem spune ca printre cei ce profita din plin de pseudo-democratia mioritica, romii nu ezita o clipa. „Cultura” despre care vorbiti este prea profund inradacinata in gene pentru a spera o modificare structurala a acestui caracter, sa-i spunem nomad, chiar daca multi nu tenteaza decat o sedere definitiva acolo unde asistanatul e „scris” in constitutie. Daca sunt prea pesimista, va rog sa nu tineti sama de opinia mea.
Doamnă (domnule?) Zambaccian, întrucât faceți o afirmație extrem de gravă, v-aș ruga să precizați: ce anume este adânc înrădăcinat în genele TUTUROR romilor?
Iar când scrieți „Partea cea mai trista este ca numindu-i romi, o mare parte a occientalilor ii confunda cu populatia Romaniei, iar jurnalistii nu se ostenesc sa opereze distinctia.” să înțeleg că romii, cetățeni români din naștere, nu fac parte din populația României? Dacă e așa, e odios ce scrieți.
Domnule sau doamnă „iona andreescu”, de sunteți așa plin(ă) de ură?
Va amintesc un lucru simplu pe care voit il omiteti: romii reprezinta o etnie in contextul populatiei romane. Ei au regi, imparati, bulibase si alte forme tribale pe care Republica Romania le tolereaza, considerandu-le drept traditii.
Este inutil sa utilizati expresi precum „e odios ce scrieti”, cand evidenta va proiecteaza zilnic astfel de imagini.
ps: ca si in cazul genelor dv, anumite apucaturi ancestrale se cuibaresc si se manifesta, chiar vietuind in mijlocul unei civilizatii total deosebite.
Banuieli gratuite, sunt de gen feminin cum foarte clar prenumele v-o indica.
Doamnă Luly Zambaccian,
Ce legătură ai „regii, împărații și bulibașele” de care vorbiți cu ceea ce vă întrebam eu: sunt romii parte integrantă a populației României – da sau nu?
Repet întrebarea: care sunt acele apucături înscrise în gene, despre care vorbiți? Și dacă sunt genetice, înseamnă că toți romii le au și nu pot fi corectate. Și a propos, cine hotărăște că cineva e rom sau nu?
Intrebari totalmente inutile. Sau, veritabile interogatorii de trista amintire.
Incercati, cu un efort intelectual, sa percepeti ce vreau sa spun, nu ce va straduiti dv sa intelegeti. Cu o documentare istorica mai serioasa, riscati sa parveniti.
Doamnă Zambaccian, eu vă rog să răspundeți unor întrebări precise, iar dumneavoastră escamotați răspunsul. Și parcă era vorba de genetică, acum ați întors-o cu istoria?
Ca să fie mai clar, doamnă Zambaccian: sunt romii o etnie „inferioară”?
De unde scoateti „etnie inferioara”? Recititi, va rog, cu mai multa atentie ce scriu altii si nu va precipitati intr-o polemica de dragul contrazicerii cu orice pret. Nu exista inferioritate sau superioritate in acest domeniu, ci absenta dorintei de a evolua. In tarile din Orientul Apropiat sunt profilate enorme diferente ale gradului de civilizatie. Exista etnii cantonate in Evul Mediu, altele chiar in epoca de piatra, luptand cu inversunare pentru mentinerea sinistrei ignorante. E vorba de o realitate, domnul meu, ci nu de teorii sterile sau livresti care nu fac decat sa alimenteze confuzia si amalgamul.
Doamnă Zambaccian, vă contraziceți nu doar de la un comentariu la altul, ci de la o frază la alta. Deci nu vorba de inferioritate sau superioritate, ci de o etnie, ÎN ANSAMBLUL EI, care refuză să evolueze. Și cum evoluția, nu-i așa, merge de la inferior la superior. Din ce în ce mai multe contorsiuni logice, doamnă Zambaccian, ca să vă ascundeți rasismul…
Doamna Zambaccian, incepand cu propriul nume e care-l considerati in mod eronat a fi implicit feminin, in mintea dv. coexista zeci de confuzii. Aflati va rog ca definitia rasismului este aceea a perceptiei unor persoane ca unii oameni sunt superiori sau inferiori altora, pe baza unor considerente genetice. Va rog sa ma credeti, interactiunea cu cititori ca si dv. ne ajuta in apostolatul nostru educativ pentru o populatie spalata pe creier timp de 50 de ani si mai multe generatii!
Ce va costa sa recunoasteti ca ati gresit, in particular? In general n-ati gresit, pentru ca ne reamintiti, printr-un exemplu viu, ca rasism exista si misiunea noastra nu e zadarnica.
Stimata D-na Luly Zambaccian,
„…..si alte forme tribale pe care Republica Romania le tolereaza, considerandu-le drept traditii.”
Prin afirmatia dvs.citata de mine mai sus, subliniati foarte clar presupusa „superioritate” a populatiei majoritare si faptul ca romanii, (evident… cu drepturi mult mai egale decat restul poporului detinator al aceleiasi cetatenii), in marinimia, bunatatea si excesul de civilizatie pe care-l poseda … isi TOLEREAZA concetatenii .. Deci, intelegem ca in Romania, egalitatea in drepturi e un fel de gogorita (ca multe altele)…. si exista doar pe hartie ….???
Dvs. ati auzit cumva, pur intamplator, sau, din greseala, de un document minor, adoptat de cateva tarisoare de pe planeta asta prin Decembrie 1948,care se numeste Declaratia Universala a drepturilor omului? Va copiez primul articol, poate faceti un efort si reusiti sa-l si pricepeti.
„Articolul 1.
Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi. Ele sunt înzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele în spiritul fraternitatii.”
Sau, ceva mai aproape … in zilele noastre: „uniti in diversitate” si acceptarea diversitatii, va spune ceva?
Cat priveste citatul de mai jos, ce va apartine,….. cred mai degraba ca va caracterizeaza perfect; un fel de autoportret.
„Nu exista inferioritate sau superioritate in acest domeniu, ci absenta dorintei de a evolua.”
Nu prea inteleg de ce a fost asa de revoltata d-na Reding. In Statele Unite deportarile sunt destul de frecvente. Conform legilor in vigoare daca un individ este ilegal in tara este deportat, bineinteles dupa ce toate resursele legale de apel au fost epuizate de individul in culpa. Cred ca au fost deportati din Statele Unite rromi, romani, polonezi, mexicani, chinezi, rusi si mai ales oameni din tarile musulmane dar nimeni nu s-a ambalat asa de tare pentru ca deportarile au fost facute in mod legal. Intrebarea mea este: au fost aceste deportari din Franta legale? Aveau acesti indivizi deportati dreptul de a avea domiciliul permanent in Franta? Daca raspunsul este da, atunci putem sa huiduim si sa injuram guvernul francez. Daca nu, inseamana ca guvernul si-a facut datoria de a aplica legile in vigoare. In schimb daca le-a aplicat selectiv, doar pentru un grup etnic, e o alta problema care poate fi redresata prin aplicarea legii.
Domnule Klein, cetățenii români, ca cetățeni ai unui stat membru ai Uniunii Europene se află legal pe teritoriul Franței (și el stat membru UE). Regulile ce guvernează expulzarea (nu deportarea, „deportation” este un false-friend) sunt foarte stricte și se pot face numai în cazul în care o anumită persoană (nu un grup) încalcă în mod persistent legea.
Cand un grup de europeni, indiferent de tara lor de bastina,ocupa in mod abuziv terenuri sau imobile private dintr-un alt stat, lipsiti de resurse de existenta, fara calificare si, mai cu seama, cand devin autori de acte delictuale, se expun sanctiunilor prevazute de legile in vigoare. Ca translator, dl Clej ar trebui sa fie la curent ca in primele trei luni nu se exercita nici presiuni, nici expulzari. Cand insa, dupa aceasta perioada de gratie, persoanele isi continua „sedentarizarea” fara a-si justifica modul de viata, adica din ce traiesc, statul respectiv este indreptatit, in modul cel mai legal, sa ia masurile de rigoare. Este ipocrit sa negi ca cei de etnie roma sunt victimele asa-ziselor persecutii exercitate de francezi,cand aceleasi proceduri sunt aplicate in mod general. Dintr-o tabara (de romi), instalata ilegal pe un teren agricol, de pilda, transformat in depozit de fier vechi, n-ai cum sa iei fiacare individ in parte si sa-l trimiti acasa pentru ca a incalcat legea privind proprietatea privata.
Daca Franta ar permite tuturor doritorilor de de „azil” economic sa traverseze Canalul, ne putem imagina deteriorarea relatiilor de vecinatate cu Marea Britanie.
In ceea ce priveste dna Reding, imi pot permite o legera ironie; „cand un barbat politic bate cu pumnul in masa, e calificat de energic si autoritar, cand femeia politica il imita, i se spune isterica”.
Dle Maier, m-am straduit sa explicitez notiunea de superioritate, iar dv n-ati remarcat, cu toate ca ati fi fost in masura s-o faceti. Numai pentru a justifica agresivitatea dlui Clej? Pacat!
Doamna Zambaccian, ceea ce spuneti dumneavoastra in mesajul precedent este, parțial, extrem de pertinent. Nu stiu de ce au fost necesare admonestari severe din partea mea, a lui Stefan si a Mirei Field ca sa renuntati la rasismul dezgustator pe care l-ati afisat in prealabil.
De asemenea nu prea inteleg ce legatura are calitatea mea de translator cu subiectul de fata si nici ce legatura are perioada de trei luni la care faceti referire. Nu este insa prima data pe parcursul interventiilor dumneavoastra cand dati dovada de incoerenta.
Domnule Clej,
Multumesc pentru clarificarea terminologiei, „deportation”, in engleza are inteles diferit de notiunea de deportare in limba romana si l-am folosit gresit. Revenind la expulzarea cetatenilor romani din Franta, cred ca situatia nu este atat de clara nici din punct de vedera legal sau moral. Avem si in Statele Unite situatii similare, exemplul cel mai recent fiind o lege noua in statul Arizona care da dreptul politiei locale sa verifice actele de emigrare ale unor indivizi care sunt opriti pentru alte motive. Chiar daca acesti indivizi sunt ilegal in tara, guvernul federal considera ca numai organele federale au dreptul sa controleze statutul de emigrare iar politia locala nu are acest drept. Sant anumite principii morale pe baza carora oameni pasnici care isi gasesc de lucru si doresc o viata mai buna sunt tolerati in societatea americana chiar daca din punct de vedere juridic sunt ilegal in tara. Multi ii numesc doar „emigranti fara documente”. Dar statisticile vorbesc mai clar: in Statele Unite se gasesc 11 miloane de emigranti ilegali si in fiecare an sunt expulzati in jur de 380,000. Nu cunosc statisticile din Franta, dar bazat pe o vizita recenta la Paris unde am luat metroul de cateva ori, ceva e foarte clar: populatia Frantei s-a schimbat foarte mult, este mult mai pestrita din punct de vedere etnic si rasial iar ce inseamana a fi francez este foarte diferit in anul 2010 fata de ce a fost in 1960. Si pentru Romania, intrarea in Uniunea Europeana va insemna ca cetatenii Romaniei trebuie sa se obisnuiasca cu ideea ca a fi roman este echivalent cu a fi rezident in teritoriul Romaniei si nu neaparat de genealogia directa de la Traian. Banuiesc ca tot asa cum unii cetateni romani au dreptul sa-si schimbe domicilul pentru alte tari europene, alti europeni, de orice etnie sau apartenenta rasiala vor avea dreptul sa se mute in Romania. Pot sa-mi imaginez ca specificul national romanesc va fi foarte diferit peste 100-200 de ani.
Domnule Klein, repet, comparația cu Statele Unite nu este valabilă. SUA sunt un stat federal, iar cetățenii altor țări au nevoie de drept de reședință pentru a rămâne acolo. UE este o uniune politică în care este statuată ca una dintre cele patru libertăți fundamentale de mișcare, aceea a persoanelor. Deși cetățenii români nu au încă drept nelimitat de muncă în toate țările UE, ei îl vor avea cel mai târziu la 1 ianuarie 2014. Între timp ei pot circula liber pe teritoriul UE și pot fi expulzați din aceste țări doar în anumite condiții, care nu au niciun fel de relație cu ceea ce se întâmplă în Statele Unite. Ei nu sunt de fapt IMIGRANȚI în aceste țări, după cum nici cetățenii britanici, germani, francezi, finlandezi, cehi, estoni, etc, nu sunt imigranți când vin să locuiască în România. Știu că pentru americani e mai greu de înțeles funcționarea UE, este și o premieră în istoria omenirii din punctul de vedere al organizării, dar vă rog să uitați de clișeele americane sau românești, când vorbim de UE.
„… ocuparea abuziva de terenuri si locuinte”, nu a avut loc nici cu trei luni inainte, nici cu trei ani si nici cu sapte; e un fenomen existent in Franta si Italia de prin ’95 -’96. De prisos sa ne amintim ca pana in 2007 cand Romania a devenit membru EU, pentru a putea calatori, toti cetatenii romani aveau nevoie de viza (in ultimii ani pentru spatiul Schengen si separat pentru celelalte tari) pentru obtinerea careia existau niste cerinte stricte:
– invitatia unei companii acompaniata de scrisoarea de garantie si asigurare medicala
– invitatia unei persoane particulare plus scrisoarea de garantie si asigurarea medicala
In ambele cazuri semnatarul invitatiei isi asuma oficial, in tara lui,(in scris,semnat si stampilat)raspunderea pentru ca cel invitat sa se reintoarca la expirarea vizei in tara de origine (Romania). Toate actele astea, erau verificate in primul rand la trecerea frontierei romane de catre granicerii romani, apoi la destinatie de catre granicerii locali.
Ei bine, oamenii aia, ca sa se poata stabili si sa poata „ocupa abuziv terenuri si locuinte” au intrat intr-un fel in tara respectiva si lucrul asta s-a intamplat cu „ajutorul” cuiva. Doar nu s-au parasutat toti acolo …
O sa va relatez o intamplare din ’96 cand eu, la biroul din Bucuresti, plina de nervi ca una din colegele mele nu reusise sa intre intr-o ambasada unde o astepta legal o viza Schengen si ar fi putut pierde astfel avionul (si scolarizarea), primesc vizita floraresei mele din P-ta Amzei, care venise sa-mi aduca buchetele comandate; e o femeie minunata, lucreaza impreuna cu sotul ei si-i cunosc de multi ani. S-a amuzat teribil de faptul ca eram suparata pe „o nimica toata”, dupa care m-a anuntat ca daca doresc sa obtin o viza (Franta, Italia, Olanda, Spania) cunoaste ea pe cineva care mi-o poate aduce a doua zi; costa 450 marci germane. Am ramas cu gura cascata! Mai e cazul sa amintim si de scandalurile publice in care sectiile consulare ale unor ambasade la Bucuresti au fost implicate?
Si daca in urma unei excursii (prin ag.de turism) ar fi ramas ilegal acolo, ocupand abuziv terenuri si locuinte, de ce nu a fost respectata legea statului respectiv si nu au fost expulzati atunci, dupa cele trei luni? De ce acum, dupa 15 ani?
La un curs de istoria ideilor si mentalitatilor, mi-am testat intr-un fel colegii care in majoritate se declarau nonconformisti si fara prejudecati, punandu-le intrebarea ce s-ar intampla daca intr-o zi s-ar afla in fata Muzeului tolerantei din Los Angeles, pe care din usi ar intra..in ciuda raspunsului anterior, majoritatea au ales usa pe care scria „Prejudecati”, asta pentru ca desi in sinea multora exista acea educatie civica si de ce nu o dorinta de a schimba ceea ce stii ca-i rau, de multe ori reactiile nu-s conforme planurilor, prejudecatile vin din subconstient sunt de cele mai multe ori incontrolabile..
Si ca sa termin relatarea in acelasi mod, va recomand sa acordati cateva minute unui filmulet http://www.youtube.com/watch?v=BhjqNvs7zf8&feature=player_embedded , in ton cu articolul domnului Maier, similara cu drapelul transformat in trecere de pietoni, pentru a vedea reactia romanilor cu privire la respectul ca sa zic asa fata de drapel si mandria acestora ca sunt romani. Este foarte interesanta aceasta idee daca facem o paralela intre trecerea de pietoni transformata intr-o maxima „Sunt rom si am obosit sa fiu calcat in picioare in fiecare zi. Da-mi o sansa. Cunoaste-ma inainte sa ma judeci.” si trecerea de pietoni transformata in drapel, veti vedea ca multi dintre romani nu au atitudini diferite nici fata de romi si nici fata de ceea ce la 1848, declarau sfant. Este si acesta un punct de pornire.
Trebuie sa facem distinctie intre infractori si cetateni onorabili. Intr-un raport al FBI -ului romanii sunt amintiti ca specialisti in fraude cibernetice. In Germania si in alte tari occidentale raufactaorii romani au traditie de cateva decenii: spargeri, furturi din magazine sa.
Oare e vorba de o gena anume, o predilectie mostenita din mosi stramosi ?
As intreba pe cei ce critica si resping Rromii, au incercat vreodata un dialog direct cu ei?
O tentativa de descindere in lumea lor, de schimb de ganduri, de opinii ar insemna un progres.
Zidul opac, refractar interpus nu face decat sa ingreuneze convietuirea si buna vecinatate.
AS intreba daca vreunul din opozanti a stat vreodata de vorba cu un Rrom ?
Un dialog, o sueta pur si simplu si o suita de intrebari in stabilirea unei comunicari.
Prin ura si respingere reciproca nu se ajunge la nimic.
Rromii detesta si ei Gagiii, stiindu-se detestati
Fiecare om este diferit in felul lui. Mostenirile genetice din punctul meu de vedere sunt discutabile si nu trebuie sa deti cine stie ce cunostinte de biologie, anatomie sau psihologie ca sa afirmi ca datorita conditiilor precare, a saraciei, romanii si nu numai fac greseli de acest gen si ca de cele mai multe ori persista in astfel pentru ca nu sunt prinsi, pentru ca legile nu sunt la fel pentru toti sau nu sunt atat clare si usturatoare si de ce nu multi nici nu stiu legile; pentru ca asta li se pare cea mai usoara cale fara sa se gandeasca la consecinte.
Cu privire la intrebarile dumneavoastra despre romi, ma gandesc ca poate nu locuiti in Romania de ani buni, altfel nu-mi explic cu ce usurinta puneti astfel de intrebari si spun asta pentru ca statisticile arata ca o mare parte din romi nu sunt nici nici nu se declara romi din teama de a nu fi marginalizati si aici vorbesc de posibilele cazuri in care dialogul ar putea fi unul decent( sueta cum spuneti). Cei care discrimineaza de cele mai multe ori au intrat in contact cu romi in diferite situatii, fie au fost agresati, jefuiti, loviti, etc iar in aceste cazuri nu se poate pune problema unor „suete” si stabilirea unei comunicari. Parerile sunt impartite, personal cred ca exista oameni rai si buni, nu neaparat romani buni si tigani rai sau invers si nu se pune problema unei „mosteniri” genetice. Cu toata sinceritatea, apreciez intrebarile ca fiind infantile.
Dle Predescu,
Eu va inteleg predispozitia de a desparti Binele de Rau, Diavolul de bunul Dzeu, infractorii de cetatenii onorabili etc. e un ideal de dintotdeauna. Da, stiinta zice ca toti avem o „gena” agresiva, inclusiv Dvs, dar ca prin tot felul de conventii sociale tinem cat de cat in frau raul din noi. Totusi, cu un asa preambul maniheist, care va plaseaza in tabara celor care considera ca romii sunt genetic infractori, chiar daca intrebarile dvs. mai apoi pot fi considerate corecte, nu mai merita raspuns, ci o trimitere la lecturi elementare asupra deviantei. In tarile occidentale discutiile trebuie neaparat sa fie oneste, sincere, altminteri „iezuitul” este descalificat. Preventiv, se procedeaza la o respingere preliminara, iritata, a celui care este incompatibil cu discutia – asa cum face istoricul Mihaela Pana. Ar merita sa reformulati, in cazul ca va simtiti prost interpretat.