Prima data am intalnit aceasta inventie intr-o carte despre Pitesti (cred ca nu ma insel). Apoi am vazut-o repetata in varii locuri, a circulat intens si s-a transformat in certitudine pentru unii. Niciunul dintre ministrii de interne nu a fost evreu: Teohari Georgescu, Alexandru Draghici, scurt timp Pavel Stefan, Cornel Onescu, Ion Stanescu, Teodor Coman, Emil Bobu, Tudor Postelnicu.
Evident ca, mai ales in anii 50, in Securitate au lucrat numerosi evrei, maghiari, ruteni etc Dar majoritatea coplesitoare a activului Securitatii era de origine pur romaneasca. Romani au fost Aurel Mois si Nicolae Plesita, Mihai Gavriliuc si Nicolae Doicaru, Aristotel Stamatoiu si Emil Macri, Neagu Cosma si Iulian Vlad. Ceea ce nu inseamna ca in Securitate n-ar fi lucrat Alexandru Nikoslki, Pantiusa-Bodnarenko, Grigore Naum, Erwin Voiculescu, Misu Dulbergher-Dulgheru, Willhelm Einchorn si Koloman Ambrus. Dar acestia erau acolo ca militanti comunisti, total devotati PMR si lui Stalin, nu ca evrei, rusi sau maghiari.
Este interesant si simptomatic faptul ca pe diverse forumuri sunt postate aceste liste, cu „Burah Tescovici” la loc de frunte, menite sa genereze impresia ca dictatura comunista a fost una „iudeo-bolsevica”. Regasim aceleasi mituri in Polonia, in Ungaria, in Rusia. Am scris despre ele in cartea mea „Fantasmele salvarii: Democratie, nationalism si mit in Europa postcomunista” (trad.rom. la Polirom, nou paperback, Princeton University Press, 2009). Au scris in acelasi sens istoricii Jan T. Gross si regretatul Tony Judt. In Polonia mitul la care ma refer se numeste „zydokommuna”.
Sa mai adaug ca numele in cauza „Burah Tescovici” este neverosimil. Cum absurde sunt alegatiile care il evreizeaza pe Avram Bunaciu ori pe Miron Constantiescu (acesta, sustin maniacii antisemitismului onomastic, s-ar fi numit de fapt Meir Kohn). Cat il priveste pe adevaratul Teohari Georgescu, venea dintr-o familie romaneasca. Sora sa, Lenuta Pasculescu, a fost sefa de cabinet a Anei Pauker. Prima sotie a fost o ilegalista evreica, Elena Samoila (au avut o fiica, Anca, a studiat medicina – in anii 80 a emigrat impreuna cu sotul ei). A doua sotie, Mariuca, fusese inainte maritata cu Grigore Geamanu, cel care avea sa fie ani de zile secretarul Consiliului de Stat. Au avut doi baieti gemeni, iar Mariuca
a refuzat sa se desparta de Teohari cand acesta a fost mazilit.
In sablonul erorii de argumentare argumentum ad ignorantiam (i.e. o afirmatie ar fi falsa doar pentru ca nu exista probe in sustinerea ei, viciu de logica denuntat de sintagma anglo-saxona „the absence of evidence isn’t evidence of absence”), unii autori din literatura de specialitate contesta originea evreiasca a lui Teohari Georgescu, sustinand ca nu ar exista documente (a se citi probe certe, de tipul celor admisibile in instanta) in favoarea acestei afirmatii. Pentru neavizati si sfertodocti: dincolo de informatiile care circulau oral dupa razboi privind persoana, exista si o nota informativa intocmita in 1946 de catre misiunea politica britanica in România si destinata centralei Foreign Office-ului (Public Record Office, FO371/59190/R7847/6181/37, reprodusa în Deletant, 2001: 34-5, nota 22 si citata si în Jelea, 2001: 124) care sustine ca numele real al lui Georgescu este Burah Tescovici (vezi si Andreescu, Nastasa si Varga, 2003: 186, nota 1), el fiind botezat ortodox si recasatorit cu evreica fosta croitoreasă Eugenia Samoila. Imediat dupa razboi, cumnatul sau, generalul Nicolae Parvulescu, a fost subsecretar la departamentul pentru aprovizionare al MAI, iar fratele sau a fost seful Militiei districtului 31 Bucuresti.
Ramane intrebarea: „in ce ar fi constat „evreitatea” actiunilor lui Teohari Georgescu, presupunand ca acesta ar fi fost, totusi evreu?”
Ar putea cdineva raspunde? In caz contrar intreaga disputa este sterila si serveste doar delimitarii antisemitilor de lumea civilizata…
Re Iulian Apostu
Nota mentionata de tine (daca chiar a existat aceasta nota)era ,,bazata,,pe zvonuri tendentioase din presa anului 1946,zvonuri fara nici un fel de suport real.Cei care lansau astfel de zvonuri cautau sa atate sentimente antisemite ale populatiei .In numeroase note secrete ale reprezentantelor diplomatice ale unor state occidentale din acea vreme (note care au fost publicate ulterior) se vede o necunoastere crasa a realitatilor romanesti.Ex intr-o nota adresata de aceasta data Departamentului de stat al SUA un slujbas al Legatiei SUA afirma ca ,,cel mai crud instrument al Moscovei era ….Bodnaras si ca toata banda de comunisti in frunte cu Gheorghiu Dej si Ana Pauker tremura in fata lui.Nici vorba de asa ceva .Gheorghiu Dej era seful lui Bodnaras iar acesta (Bodnaras )nu iesea din cuvantul lui fiind unul din oamenii in care Dej avea cea mai mare incredere,iar Ana Pauker avea in acele vremuri o pozitie mult mai puternica decat a lui Bodnaras.In aceasi nota se afirma alt neadevar -ca Dej s-ar fi nascut in orasul …Dej.(fals s-a nascut in Brlad)
Dl Apostu mi-a trimis prin e-mail linkul la o lucrare a sa aparuta pe un site cu numele „Zydokomuna”. Pe lunga lista de nume pe care le propune ca argument pentru rolul decisiv al evreilor in diversele aparate de partid, securitate, ideologic, sindicate etc, sunt erori usor demonstrabile: Ghizela Vass nu era maghiarofona (era basarabeanca); Eduard Mezincescu era suta la suta etnic roman (nu Mesinger!); Simion Babenco, un timp sef al Gospodariei de Partid, era ucrainian, nu evreu; Alexandru Barladeanu era roman basarabean, nu s-a numit niciodata Goldenbert; Mihail Levente nu a fost evreu, nici Avram Bunaciu (a se citit amintirile lui Petre Pandrea), nici Gavril Birtas (etnic maghiar); sora mamei mele, Cristina Luca, nu a fost expulzata din Franta in 1945, a revenit la inceputul acelui an in tara din proprie initiativa, evident cu aprobaarea conducerilor PCF si PCR, a lucrat la ORTF, impreuna cu Ilarie Voronca, a revenit la Paris, la Conferinta de Pace din 1946, fiind corespondenta ziarului „Scanteia; a fost decorata cu „Medaill de la Resistance”; Iosif Banc nu a fost evreu (cititi memoriile lui D.Popescu, C. Burtica, „Dictionarul membrilor CC al PCR”; idem in cazul Maxim Berghianu (acesta era de origine etnic german).
Despre afirmatiile legate de Teohari Georgescu si presupusul nume despre care se poarta discutia, cred ca ne cam pierdem vremea. Am cunoscut-o bine pe Lenuta Samoila, i-am intalnit pe gemenii nascuti din a doua casatorie a lui TG cu Mariuca, fosta sotie a lui Gr. Geamanu. L-am intalnit pe fratele lui TG, am vorbit despre el cu cel putin doi fosti inalti ofiteri din MAI intervievati de mine pentru cartea „Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism”. Teohari Georgescu nu s-a numit niciodata „Burah Tescovici” nu era evreu. Nu voi lungi ceea ce devine ridicol: dl Apostu nu doreste sa scrie adevarul, domnia sa are o teza de demonstrat si in rest, „too bad for the facts”. Inteleg ca dl Apostu este cadru academic. In lumea academica occidentala asemenea erori (de fapt falsificari)ar trebui recunoscute public si corectate de urgenta. Nu comentez orientarea net tendentioasa a textului aparut pe site-ul al carui nume este explicit si direct antisemit. Si-a trecut dl Apostu in CV-ul academic aceasta publicatie? Este „Zydokomuna” recunoscuta de ISI? Este Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti onorata de asemenea „contributii”?
numai un exemplu despre minciuna lui Tismaneanu din comentariul de mai sus
https://gag.wikipedia.org/wiki/Aleksandr_B%C4%B1rladyanu
deci era gagauz, nu roman basarabean
@mahatma
Mincinos sigur eşti dumneata, deoarece ai presupus, fără să ştii, că Tismăneanu ştia că Bârlădeanu era găgăuz.
Numai dacă cineva spune un neadevăr ştiind că este un neadevăr, este vorba de minciună.
În afară de asta:
– dovezile că Bârlădeanu ar fi găgăuz sunt subţirele
– Tismăneanu o fi luat informaţia din autobiografiile de arhivă ale lui Bârlădeanu , unde acesta se declara român din Basarabia
Principalul în contextul articolului şi al comentariul lui T. era că Bârlădeanu nu era evreu – care ar fi fost o crimă de neiertat, nu-i aşa? Iar că era găgăuz, adică creştin-ortodox de origine turcă, iar nu creştin-ortodox de origine română, este un detaliu ridicol.
Aşa că acest „numai un exemplu despre minciuna lui Tismaneanu” este o prostie. Dar mai încercaţi: care ar fi şi alte exemple?
Exista o lista lunga de indivizi romani care au fost identificati drept evrei […] care n’au avut nicio legatura cu religia evreiasca, nici nascuti nici trecuti la religia evreiasca – care ar fi fost un caz rar in Romania.
Scopul acestei liste intarita cu tot felul de romani neaosi sau maghiari, este de a dovedi ca evreii au adus comunismul in Romania. Adevarul nu conteaza. Am o teorie si deci este adevarata sau mai bine zis adeverita.
Singura metoda de a verifica teoria este sa-i scoti din groapa (sau mai curand sa va ingropati) si sa-i intrebati.
Mezinceştii, nici Eduard, nici alții din familie, nu erau evrei (asta în ideea importanței). Dacă vrea să ştie cineva, strabunicii lui Eduard Mezincescu se numeau Gheorghe şi Floarea Mezincescu, moşneni din comuna Broşteni în Mehedinți.