Intru emoţionat în biroul viitorului preşedinte al României, Traian Ptolemeu Creaţionescu. Sondajele de opinie indică, la doar o zi înainte de alegeri, un avans de 28 de procente, cu o marjă de eroare de 3%, faţă de următorul clasat, Mircea Geoană, care candidează la preşedinţie pentru a cincea oară. La numai 35 de ani, Traian are şanse reale să devină cel mai tânăr preşedinte al unei ţări aflată într-o tranziţie prelungită în ultimii 55 de ani. România, cu o suprafaţă de 238391 kilometri pătraţi şi circa 5 milioane de locuitori este cea mai săracă ţară din emisfera nordică, principalele industrii fiind producţia de lumânări şi turismul prin cimitire al românilor din diaspora.
Mă număr printre puţinii jurnalişti care au privilegiul de a pune câteva întrebări tânărului politician care a reuşit, ca membru al Parlamentului României, să adune voturile necesare pentru modificarea legii potrivit căreia românii din diaspora aveau drept de vot în alegerile prezidenţiale. Deşi ar fi fost necesare numai 753 de voturi, respectiv o jumătate plus unu din numărul parlamentarilor, modificarea a trecut cu 1220 de voturi. Prima întrebare, fireşte, vizează acest subiect fierbinte.
– Domnule Creaţionescu, cum v-a venit ideea să propuneţi modificarea legii privind dreptul de vot al cetăţenilor români aflaţi în diaspora?
– Adevărul este că o astfel de modificare trebuia făcută de mult. Numai cine trăieşte în România trebuie să decidă cine poate fi preşedinte al României. În ce mă priveşte, intenţionez să vin cu noi propuneri de îmbunătăţire a climatului politico-social şi cultural al ţării, între altele şi prin o nouă lege care va face ca toţi românii să aibă numai nume româneşti. De exemplu numele de Traian, chiar numele meu, pe care l-am moştenit pe linie directă de la unul dintre cei doi taţi ai poporului, împăratul Traian. Avem nevoie de o bază naţională cât mai curată şi mai ancorată în tradiţiile noastre milenare.
– Cum veţi motiva totuşi faptul că aveţi şi numele de Ptolemeu, un nume neobişnuit în toponimul românesc?
– Acesta este de fapt un pseudonim sub care am început să devin mai cunoscut poporului din perioada când semnam articole pentru ziarul cu cel mai mare tiraj din ţară, „Crucea Bisericii Ortodoxe”. În acea perioadă am reuşit să clarific pentru cititorii din România o serie de aspecte care azi ne disting de lumea occidentală în materie de înţelegere a lumii, vieţii, universului în general. Am dovedit, prin argumente solide, irefutabile, urmate de sondaje de opinie, că un popor avansat, ce a stat la baza poporului român de azi se afla pe aceste meleaguri înaintea apariţiei primelor maimuţe, că Soarele se învârte în jurul Pământului şi multe altele.
– V-au preocupat şi probleme ale ştiinţei moderne?
– Desigur. Deşi tatăl meu s-a condus cu înţelepciune în educaţia mea după vorbele unui distins înaintaş care purta acelaşi nume cu mine, potrivit căruia România are nevoie de ospătari şi mecanici auto, eu mi-am completat cultura vizionând numeroase emisiuni educative pe canale cum ar fi MTV, HBO, EuroSport şi altele. Am lucrat şi zece ani ca ospătar în Spania, unde eu şi familia am trăit mult pe lângă o fermă care producea struguri, căpşuni şi ciuperci. Din acea perioadă datează şi studiul meu original privind transmiterea virusului HIV prin consumarea de apă dintr-un pahar care a fost folosit de o persoană infectată. Mai mulţi colegi de-ai mei ospătari, care au băut apă după Marlena Strădescu, s-au îmbolnăvit!
– Numele Creaţionescu este şi el un pseudonim?
– Nici vorbă. Acesta este numele familiei mele, din cele mai vechi timpuri. Am un unchi cu acest nume înmormântat la Cimitirul Vesel, se poate verifica. Neam de neamul nostru au fost credincioşi, adevăraţi mucenici ai bisericii ortodoxe, încredinţaţi că Omul este creaţia lui Dumnezeu. Încă din anul 2010 sondajele de opinie arătau că 4 din 5 români credeau acest lucru faţă de 98 din 100 în ziua de azi.
– Ce planuri aveţi în cazul în care, aşa cum arată sondajele de opinie, după alegerile de mâine veţi deveni preşedinte al României?
– Ca primă măsură, având în vedere scăderea numărului populaţiei din ultimii ani, am în vedere o strânsă colaborare cu guvernul, prin care vom mări pedepsele pentru practicarea avortului, de la 5 la 10 ani închisoare, corelat cu un control mai regulat al femeilor fertile. În învăţământ vom mări la 24 din 30 faţă de numai 20 din 30 câte se fac în prezent, numărul orelor săptămânale dedicate studiului Bibliei. În fine, sper să reuşim să modificăm, în cel mai scurt timp, şi Imnul de Stat. Doamne Ajută!
– Vă mulţumim domnule Creaţionescu, întrebările noastre şi răspunsurile dv. vor apărea în cel mai scurt timp în revista ACUM!
Intr-adevar Domnule Pascovicci: are alura unei piese de teatru abusurde. Ironia este atit de adinca incit nu lasa nici o sansa zimbetului necesar unei satire. Daca aceasta scriere ar fi dezvoltata as sugera introducerea unui caracter de teapa lui M. Vanghelie ca prim ministru.
Stimate Domnule Maier,nu odata articolele dvs. ma tintesc pe loc, oferindu-mi foarte rara ocazie sa citesc -in limba romana si despre teme actuale- un text in care subiectul,ideile,sint clare, inteligente,tonul cinic captivant si inviorator, lipsit de termenii „noii limbi’ a caror unic rol este probabil aburirea realitatii,i.e.:totala lipsa de idei.
dar de data asta Dl. Maier ……….
YOU JUST MADE MY DAY !!!!!!!!!!!!!!(my day ??? ..my MONTHS AND EVEN MORE !!!!!!!)
Jos cu palaria !!!
Juliana Sarudi
Nu prea înțeleg ce dorește Juliana să spună: e un text interesant (de data asta) sau nu?
EXCEPTIONAL !!!!!!!!!