Articolul semnat de “Alexandru Leontescu”
http://www.acum.tv/articol/15249 (nu știu dacă e una și aceeași persoană care a semnat în trecut comentarii pe paginile revistei ACUM) și preluat de pe un blog unde a fost reprodus fără permisiune articolul Bandiți sau partizani – grupul Arnăuțoiu și dilema societății românești actuale http://www.acum.tv/articol/14916 reprezintă un exemplu de propagandă național-comunistă deșănțată.
Articolul este plin de inepții, minciuni și incitare la ură pe care le voi demonta în rândurile ce urmează.
Veți remarca în primul rand că sunt catalogat drept “partizan al cauzei sioniste”. Nu știu care e legătura “cauzei sioniste” cu articolul despre grupul de partizani anticomuniști condus de Toma Arnăuțoiu. Dar despre asta voi reveni pe parcursul acestui articol.
„Alexandru Leontescu” (AL) a fost vizibil iritat că în răspunsul pe care l-am dat pe blogul respectiv am afirmat că nu poți cinsti atât memoria lui Toma Arnăuțoiu și în același timp să fii apologetul lui Nicolae Ceaușescu, despre care am afirmat că a fost agent bolșevic. Răspunsul lui AL a fost tipic: o înșiruire de nume de activiști comuniști evrei (are însă grijă să nu amintească acest lucru care este însă secretul lui Polichinelle) care evident erau agenți ai bolșevismului în România.
Ceea ce AL trece sub tăcere este faptul că Nicolae Ceaușescu a fost încă din 1933 membru al Partidului Comunist din România pe vremea când acesta era un grupuscul antinațional, la ordinele Kominternului, care susținea cu entuziasm teza stalinistă a caracterului imperialist al statului român de după 1918 și a necesității dezmembrării acestuia.
Același Nicolae Ceaușescu, care după 23 august 1944 s-a numărat printre liderii de vârf ai PCR, adus la putere de tancurile Armatei Roșii și care a aplicat cu docilitate toate ordinele venite de la Moscova. Ceaușescu nu a suferit nicio dizgrație sau epurare, așa cum s-a întâmplat cu mulți dintre activiștii evrei, ca de pildă Ana Pauker, eliminată de la conducere încă din 1952.
Nicolae Ceaușescu nu a fost un activist de birou, în calitate de general-locotenent în armată a participat personal la colectivizarea agriculturii, aceeași colectivizare căreia i s-au opus luptători anti-comuniști precum Toma Arnăuțoiu.
‘Patriotul’ Ceaușescu
AL susține că Nicolae Ceaușescu și-a iubit țara „ pe care a incercat sa o dezvolte peste limitele resurselor noastre economice, umane, culturale, din acei ani.” Chiar dacă ar fi așa, AL nu pare să fi auzit de dictonul “drumul spre iad e pavat cu bune intenții”.
“Nu cred ca este o rusine sa fii adeptul unei ideologii, cea de stanga era la mare modea in perioada interbelica, dar rasucirile de 180 de grade in abordarea societatii umane si a drumului de urmat de catre umanitate starnesc, cu siguranta, suspiciuni,” scrie AL. În primul rând, este vorba despre ideologia marxist-leninistă, nu de o ideologie de stânga în general, iar în al doilea rând nu e nevoie să ajungem în 2010 ca să constatăm caracterul nefast al acestei ideologii. Erau conștienți încă din 1944 numeroși oameni, între care și Toma Arnăuțoiu. Istoria le-a dat dreptate acetsor oponenți ai regimului comunist.
“Credeti ca ofiterii si subofiterii, nu mai spun de trupa, din fortele de Securitate care luptau pentru anihilarea grupului Arnautoiu o faceau pentru bani sau din convingerea ca sunt cei care lupta cu arma in mana pentru noua societate socialista si cea viitoare, comunista, fundamentata “stiintific” de Moscova (nu neaparat de rusi…)?”, mai scrie AL într-un înduioșător elogiu adus Securității. Nu știu cât de numeroși erau acești militari ai Securității, dar bănuiesc că proveneau dintre leneși, proști și resentimentari, acel lumpen-proletariat pe care s-a bazat regimul comunist. Erau la fel de minoritari așa cum erau în general comuniștii minoritari în societatea românească, așa cum au dovedit-o și alegerile măsluite din 1946.
“In cea mai mare parte, ofiterii de Securitate au fost copii de muncitori si de tarani, deci nu aveau cum sa fie dusmanii Romaniei si ai poporului roman.” adaugă mai jos AL. Remarcați aici teza “originii sănătoase” colportată de regimul comunist ca să promoveze generații întregi de sfertodocți, nemernici și complexați în fruntea bucatelor, într-o inversare a scării valorilor în societatea românească.
Ceaușescu – personaj pozitiv
După o altă diatribă voalat antisemită în care face aluzie la Troțki, AL încearcă un exercițiu de fraudă intelectuală prin care să “albească” regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu.
“Evolutia oamnilor este complexa, si nu ar trebui sa fim exagerat de aspri cu cei care au lasat ceva bun in urma. Daca ne aducem aminte, in toata perioada anilor ’60-’70 si dupa, cand agentii Securitatii romane(partea de DIE…) contribuiau prin munca lor profesionista la procesul de realizare a pacii in Orientul Mijlociu, proces de pace legat direct de activitatea lui Ceausescu, nu se auzeau vocile de astazi care acuza romanii de antisemitism si ne pun pe locul doi, dupa Germania, ca dimensiune a Holocaustului?!?”
Deci Ceaușescu din anii ’30 – ’50 nu mai e același cu cel de după anii ’60 – ’70. La fel și Securitatea care s-a îmbăiat în apa mării și a ieșit curată ca lacrima. Locotenentul Nicolae Pleșiță, torționarul grupului Arnăuțoiu, a devenit onorabilul general Nicolae Pleșiță (nu știu dacă AL a aflat de sprijinul dat de acesta la ordinul lui Ceaușescu teroristului internațional Carlos).
Hilară este și lauda adusă securiștilor în procesul de pace din Orientul Apropiat, mai ales dată fiind aversiunea lui AL față de “cauza sionistă”. Observați și tendințele negaționiste ale Holocaustului. AL nu pare să știe că abia în 2003 și după o rezistență înverșunată din partea autorităților române s-au deschis arhivele de stat și a putut fi probată implicarea regimului criminal Antonescu în Holocaust.
Cum negrul devine alb
Dar revenind la legitimizarea regimului național-comunist al lui Ceaușescu, aceasta este o fraudă intelectuală demascată de politologul Vladimir Tismăneanu în cartea sa “Stalinism pentru eternitate”. Nu Ceaușescu, ci Gheorghiu Dej a început distanțarea de Moscova, chiar din 1956, nu ca o mișcare de liberalizare, ci dimpotrivă, una de apărare a propriei poziții amenințate de dezghețul hrușciovist, prin întețirea represiunii. Vladimir Tismăneanu a numit acest regim “Național-stalinist”.
Un Ceaușescu ilegitim impus de tancurile sovietice în 1944 la conducerea României nu avea cum să se legitimizeze, mai ales că PCR nu s-a supus niciodată procesului democratic prin alegeri libere și corecte. Există un principiu de drept care spune că orice act nul de drept dă naștere unor acte nule de drept subsecvente. Așa încât, odată efectuate abuzuri precum încarcerea a milioane și uciderea a sute de mii de oameni, confiscări abuzive de proprietăți, persecutarea religiei și anularea libertății de exprimare, orice pretenție de legitimitate este complet absurdă.
Pericolul propagandei național-comuniste
După alte câteva diatribe antisemite, AL se simte nevoit să insereze și acest paragraf plin de ipocrizie:
“De aceea, Arnautoiu, ca ofiter si patriot roman luptand impotriva comunistilor, daca ar fi trait pana dupa 1989, ar fi avut parte de o recunoastere binemeritata si ne inclinam in fata fiicei sale, cu respect.” Deci după ce i-a lăudat pe seciriști ca fiind patrioți și bine-intenționați, fii de muncitori și țărani, AL face elogiul victimei acestor securiști. Eu nu știu dacă omul e cinic sau chiar nu realizează caracterul ireconciliabilitatea celor două poziții.
După care AL încheie apoteotic: “Pentru recunoasterea obiectiva a incontestabilelor realizari economice din perioada socialista, probabil ca nu am cazut suficient de jos. Autostrazile din Irak si Maroc, fabricile de ciment, rafinariile, liniile de asamblare a tractoarelor din Egipt si Iran, cartierele din Germania construite de ARCOM, bolnavii vindecati in tari din Asia si Africa de medici si asistente din Romania, scolarizarea a zeci de mii de studenti din tari sarace, toate aceste nu se puteau face fara o pregatire scolara, profesionala si universitara de calitate a sutelor de mii de romani implicati in acest efort. Ce am avut la noi in tara am daramat, dar ce se afla in tarile amintite, la nivel fizic sau in constiinta oamenilor, inca exista.
A cam sosit timpul sa ne trezim.Cei care gandesc sa taie pensiile parintilor nostri nu sunt oameni in slujba cetatenilor romani si ar cam trebui sa dea socoteala, cu acte (de procedura…)in regula!”
Recunoașteți aici propaganda ceaușistă în starea ei cea mai pură: tot felul de proiecte industriale și sociale ceuașiste în străinătate, pe criterii ideologice (și oricum nu pe gratis sau nu chiar) în condițile în care populația din România suferea o continuă degradare a nivelului de trai. Înțeleg că AL se face că uită de absența totală a libertății din perioada 1945 – 1989, bănuiesc că libertatea nu înseamnă mare lucru pentru el, deși invocă libertatea de exprimare care era absentă înainte de 1989. Dar nu înțeleg de ce uită de mizeria materială și morală tot mai accentuată în care trăiau românii pe vremea lui Ceaușescu: cozile și cartelarea alimentelor de bază, frigul și întunericul din apartamente, politica represivă în domeniul avorturilor, cele două ore de program TV, cultul sufocant al personalității, abuzurile proptipendadei comuniste (vezi de pildă comportamentul lui Nicu Ceaușescu), de toate astea nu pomenește nimic AL, după cum nu pomenește de prieteniile lui Ceaușescu cu tirani precum Mao, Pol Pot, Kim Ir Sen, Castro, Mengistu, Mugabe și alți criminali genocidari.
Vă întrebați de ce-l bag în seamă pe acest apologet al regimului național-comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Răspunsul este simplu: în această perioadă de cruntă austeritate, idei ca cele prezentate de AL nu sunt izolate. Iată de pildă, un recent sondaj de opinie (http://www.ires.com.ro/articol/88/nostalgia-trecutului–sacrificiile-prezentului) relevă faptul că 45% dintre cei chestionați regretă căderea comunismului, doar 33% spun că o duc mai bine acum față de 38% care spun că o duc mai rău și în general consideră în proporție de 54% că populația în ansamblu o duce mai rău.
Colac peste pupăză a reapărut și Partidul Comunist Român, transformat din Partidul Alianța Socialistă, condus de fostul deputat al Partidului Socialist al Muncii, Constantin Rotaru (http://www.realitatea.net/viitorul-presedinte-al-pcr–ceausescu-a-fost-un-patriot–romanii-nu-au-murit-de-foame-ca-acum_721219.html).
O astfel de propagandă deșănțată, bazată pe inepții, minciuni, sferturi de adevăr și împănată cu antisemitism nu trebui să rămână fără replică. Istoria secolului XX are exemple destule de ceea ce se întâmplă dacă tăcem atunci când astfel de colportori ai minciunii se pot defășura în voie.
Citindu-l pe tovarasul „Leontescu” mi-am amintit de ce spunea Elena Ceausescu in timpul procesului: „V-am facut spitale, v-am facut scoli, etc. etc.” Tovarasa „uita” ca se ajunsese din nou la cartele si ca alimentatia „stiintifica” propagata de Scinteia, introdusa cica din „grija fata de om” era, de fapt, o infometare pe scara larga a populatiei !
Sa prezinti perioada comunista ca una benefica este o excrocherie intelectuala ! Toate tarile s-au dezvoltat, mai mult sau mai putin, dar daca comparam Austria si fosta Cehoslovacie, tari care aveau acelasi nivel inainte de razboi, s-a vazut cum s-au dezvoltat Austria capitalista si Cehoslavacia comunista in 50 de ani ! Si mai elocvent, comparatia intre fosta RDA si fosta RFG ! Iddea lui Stalin de a separa Germania in doua state a fost un experiment social care a dovedit cu brio ce „poate” sistemul comunist in comparatie cu capitalismul.
Cit despre antisemitismul tovarasului „Leontescu”, ce vreti, comunismul lui era cum era, dar era „national” !
Radu Stern